Epopeea lui Ghilgames - opera anonima

este una dintre cele mai vechi opere ale omenirii, capodopera a literaturii sumerobabiloniene. Desi epopeea este redactata in secolul al XIIlea i.Hr. in Mesopo-tamia, pe douasprezece tablite de argila, cu scriere cuneiforma, cele mai vechi fragmente ale ei dateaza din mileniul al Ill-lea i.Hr. Epopeea lui Ghilga-mes abordeaza doua teme esentiale: prietenia si cautarea nemuririi, fiind un poem eroic, un poem al prieteniei si al intrebarilor despre viata si moarte. in aceasta epopee sunt povestite faptele lui Ghilgames, puternicul si despoticul rege din Uruk. Zeii, ascultand plangerile norodului cetatii impotriva acestui rege crud, se decid sa zamisleasca o fiinta la fel de puternica precum Ghilgames, cu care acesta din urma sa isi poata incerca puterile, lasand norodul sa traiasca in liniste. Astfel, este zamislit Enkidu. Acesta traia in salbaticie si era inzestrat cu o forta colosala. O curtezana il face sa descopere dragostea si civilizatia. Adus la Uruk, Enkidu il intalneste pe Ghilgames si se lupta cu el, fiind invins de catre rege. Pe cei doi ii va lega din acel moment o prietenie stransa. Ghilgames si Enkidu il infrunta si il ucid pe uriasul Humbaba, stapanul padurii de cedri. Istar, o zeita capricioasa, se indragosteste de Ghilgames, insa acesla o respinge. Ofensata, Istar trece la razbunare. ii cere zeului Anu sa faureasca un taur ceresc, pe Urus, care sa il distruga pe Ghilgames. Ajutat de Enkidu, prietenul sau cel mai bun, Ghilgames ucide fiara si ii azvarle maruntaiele in fata zeitei. Drept razbunare, Istar trimite asupra lui Enkidu o boala necrutatoare, care il va rapune. Ghilgames, cutremurat de moartea prietenului sau, incepe sa-si puna intrebarea daca nu exista cumva un mijloc de a scapa de moarte. Porneste intr-o calatorie la capatul lumii, cu gandul de a cere un remediu impotriva acestei fatalitati de la un strabun al sau, Utna-pistim, unicul supravietuitor al unul potop ce inecase in apele Ivii toate vietatile pamantului. Afla de la acesta ca nimeni nu poate trai vesnic. Batranul ii da insa o planta miraculoasa, planta nemuririi si a tineretii, in stare de a scuti pe om de povara batranetii si de moarte. Din nefericire, Ghilgames nu va avea parte de ea: in clipa in care se gandea sa o imparta cu poporul sau, i-a inghi-tit-o un sarpe. Ghilgames este abatut. Drept consolare, zeii ii aduc spiritul lui Enkidu. Raspunzand la intrebarile puse de Ghilgames, Enkidu ii spune cu tristete ca mortii, cu exceptia celor ucisi in batalie, sunt nefericiti - traiesc in intuneric si indura foamea. Ghilgames este nevoit sa adopte, dupa discutia cu Enkidu, o noua atitudine: resemnarea. intors in Uruk, patria sa natala, isi va astepta batranetea in liniste, supunandu-se intru totul legii muritorilor. Gasim in Epopeea lui Ghilgames o filozofie care proclama acceptarea resemnata a destinului, dupa hotararile divine. Epopeea lui Ghilgame este o capodopera creata n jurul anului 3.000 .e.n.aparinnd sumerienilor i a fost transcris n cuneiforme pe mii de tblie de lut coninnd poeme mitologice, cosmogonice, imnuri, psalmi peniteiali etc.

Epopeea lui Ghilgame este un poem epic din Mesopotamia (Irak vechi) i este printre primele opere literare scrise. Oamenii de tiin cred c acesta a aparut ca o serie de legende sumeriene i poezii despre Ghilgame eroul mitologic-rege, care s-au adunat ntr-o epopee mai akkadian mult mai trziu. Versiunea cea mai complet existent astzi este pstrat pe 12 tablete de lut care au fcut parte din colecia bibliotecii regelui asirian Ashurbanipal a-7-lea .Hr. Ghilgame a fost, probabil, un conductor real care a trit la sfritul perioadei dinastice timpurii II (cca. secolul 27 .Hr.). Eroul poemului, Ghilgame, a crui existen istoric este atestat de texte sumeriene, a fost rege n Uruk cam pe la nceputul mileniului al treilea; dar nc de prin anul 2.500 .e.n. Ghilgame a devenit o figur de legend, un erou foarte popular i dincolo de graniele Sumerului. Eposul ns este impresionant nu att prin vechimea sa, ct prin natura i sensurile personajului i ale ideilor ncorporate n oper, n pasaje n care naraiunea i descrierile, folosind adesea un sugestiv limbaj metaforic, alterneaz cu meditaiile filosofice i cu tonurile de ndurerat elegie, duse pn la disperare. Subiectul: regele Ghilgame i asuprete supuii, care se plng zeilor. Acetia l creaz pe puternicul Enkidu fiin pe jumtate uman, pe jumtate animalic - i l trimit la Uruk, ca s-l nving pe Ghilgame. Dar dup o lupt n care puterea lor se arat a fi egal, cei doi se mprietenesc i mpreun svresc o serie de vitejii. Ghilgame ns este i un nelinitit, care i pune tot felul de ntrebri, care "a vzut pn n adncul lucrurilor", care "a ptruns taina celor ascunse" - un fel de Faust sumerian, ce nu se mulumete cu tiina, ci caut sensul vieii n satisfaciile pe care le produc faptele, aciunea. Pentru vitejia i frumuseea lui brbteasc ptimaa i capricioasa zei Itar se ndrgostete de el. Ghilgame, cunoscndu-i frivolele aventuri amoroase o refuz i o jignete. Dup alte peripeii Ghilgame gsete mult-dorita "iarb a nemuririi"; dar pe drum un arpe i-o fur, semn c un asemenea dar nu le este hrzit oamenilor. Vrea s coboare n "lumea de dincolo", s-l vad pe prietenul su Enkidu, dar nu i este ngduit dect s vorbeasc cu sufletul lui Enkidu, s-l ntrebe despre tainele din lumea morii. Enkidu i vorbete despre trista lui soart din lumea cealalt: Iat, pe prietenul tu drag, pe care-l mbriai de se bucura inima ta, pe acesta l mnnc acum viermii, ca pe o hain veche; Enkidu, pe care-l mbriai, de se bucura / inima ta, acum zace ca un rzboinic nfrnt, trntit n colb. Prietenul tu drag, acum n colb se zbate; Enkidu, prietenul tu drag, acum n colb se zbate... Descrierea soartei celor aflai n lumea morilor continu sub forma unui dialog; dar dup numai opt versuri, tot ce a mai rmas din acest poem, se termin brusc. Din forma sa primitiv (care putea s aib cam 3.600 de rnduri) abia jumtate a rmas intact. La aceasta se adaug versurile rmase, traduse n diverse limbi (sumerian, akadian, babilonian, asiria'n, hitit, hurit .a.), cu ajutorul crora s-a putut reconstitui dou treimi din opera ntreag, ntr-un ansamblu destul de unitar, continuativ i complet. Se considera ca figura lui Ghilgame ar fi influenat personajul biblic Samson, dar i cteva episoade din legenda lui Hercule, anumite trsturi din aventurile gsindu-se n Odiseea. Desigur c, pentru babilonianul de acum patru milenii i jumtate care o asculta povestit, Epopeea lui Ghilgame mai era ncrcat i cu semnificaii religioase i cu valori simbolice, azi pierdute pentru npi, dar pstrnd nc i azi indubitabile sensuri morale. n timp ce, cu multe veacuri mai trziu, muza aedului grec va celebra figura unui lupttor aspru i va cnta "mnia ce-

aprinse pe-Achil Peleianul", i rzboiul, i masacrele, i viclenia, - muza poetului sumerian cnta pasionata sete de via i devotamentul unei prietenii ce nu cedeaz nici n faa obstacolului morii, celebrnd totodat curajul, simul de dreptate i impresionanta inut moral a unui erou; a unui erou care lupt i el, dar nu mpotriva oamenilor. Nu vars o pictur de snge omenesc - cci elul suprem al lui Ghilgame nu este rzboiul i uciderea, ci cultul prieteniei i dorul nemuririi. Continutul celor 10 tablete ale epopeei lui Ghilgames Tableta I: doi eroi Tableta II: ntlnire, prietenie, proiectarea aventurii Tableta III: Pregtirea i plecarea Tableta IV: Cltoria Tableta V: Pierderea n pdurea de cedru,Victoria Humbaba Tableta VI: Un alt triumf i exces: Taur Ceresc Tableta VII: Moartea lui Enkidu Tabletat VIII: Funeraliile Enkidu Tabletat IX: Ghilgame n cutarea vieii fr de sfrit Tableta X : Intoarcerea Tabletat XI: E ec n a reveni la viaa obinuit Tableta XII: O alt versiune a morii Enkidu