UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE LITERE
Departamentul de Studii Culturale

EPOPEEA EROICA GERMANA - CANTECUL NIBELUNGILOR

Absolvent,
Puscaciu Stefania

Bucureti 2013

CUPRINS:

1.Radacini istorice
2.Manuscrise
3.Subiectul epopeei
4.Trasaturi distictive
5.Despre personaje
6.Fabulosul
7.Forma exterioara si stil

Fiecare popor a daruit lumii icoana vietii sale in marile eposuri ale
Evului Mediu , care cuprindeau traditii , idealuri si aspiratii caracteristice
acelei vremi . Cantecul lui Roland fixa trasaturi de viata franceza;Oastea
lui Igor vine dinspre rasarit;Beowulf a iesit din inceputurile poporului
englez ; vechea Edda si numeroasele saga au pastrat traditiile popoarelor
nordice , scandinave .
Cantecul Nibelungilor , alaturi de Gudrun , constituie contributia
popoarelor germanice la cantecele de gesta , la epopeile eroice medievale .
Iesite din acelasi mod de viata feudal,toate eposurile glorifica acelasi ideal
cavaleresc ,insotit de eroismul luptator si de morala onoarei cavaleresti , si
consacra personaje similare pretutindeni ,scoase din istorie sau din legenda.
Citind aceasta epopee, Goethe a exclamat: <<Cunoasterea ei
alcatuieste o treapta in cultura natiunii noastre.>> De asemenea Heine,
impresionat <<de pasiunile uriase care framanta epopeea a afirmat - :
<<Nimic nu e atit de inalt, nici o stinca atit de tare ca fiorosul Hagen si
razbunatoarea Kriemhilda.>> !!!!!!

1.RADACINI ISTORICE
Fabulosul se alatura cu istoricul in aceasta veche povestire.Mai ales a doua
parte , despre razbunarea Kriemhildei , se trage din imprejurarile istorice ale
infrangerii burgunzilor si a regelui lor,Gundahari (in epos,Gunther), de catre
Atila , regele hunilor , in anul 437,data care marcheaza chiar sfarsitul
dinastiei regilor burgunzi .Un alt motiv istoric , situat mai tarziu , in a doua

jumatate a veacului al VI-lea ,este dat de rivalitatea dintre Fredegonda ,sotia

lui Hilperch , regele Neustriei,si Brunhilda , regina a francilor.
La cele amintite se mai poate adauga si razbunarea Clotidei ( in anul 523 )
asupra regelui Burgundiei , pentru asasinarea parintilor ei .
Pe toate aceste evenimente istorise discontinue s-au grefat o serie de
legende care au reusit sa se ajusteze in alcatuirea unei epopei de o perfecta
unitate.
Numele Nibelungilor nu este inventat de catre autorul acestei mari lucrari
epice , alcatuita pe la inceputul veacului al XIII-lea.
Multe dintre motivele cuprinse in Cantecul Nibelungilor circulau
fragmentar in cantece inca inainte de anul 1000 . Epopeea ce ne-a ramas se
pare ca ar proveni dintr-un material mai recent , adica din versurile cantate
ale jonglerilor , care se produceau pe la diferite curti nobiliare din Germania
veacului al XII-lea .
O riguroasa cercetare de ordin istoric , filologic si stilistic a textului sustine
ca poemul are puternic intiparit in natura lui stilul unui poet cavaler , al unui
cavaler unic , stil care apare peste tot acelasi si care ofera operei unitate.
Ambele parti ale eposului , reunite in persoana Kriemhildei , descind din
sursele celei mai vechi literaturi nordice , din Edda si din Saga .
Numeroase izvoare se intalnesc in Cantecul Nibelungilor , unele venite din
cantecele despre Sigurd , pastrate in Edda altele din cantecul despre
Brnhilda , care intra in cuprinzatoarea Saga despre Thidrek . Asta in ceea ce
priveste prima parte despre iubirea lui Siegfried pentru Kriemhilda , sora
regilor burgunzi , si casatoria lor , despre petirea Brunhildei pentru Gunther .
Partea a doua , despre razbunarea mortii lui Siegfried de catre vaduva lui ,
Kriemhilda, ajunsa sotie a regelui hunilor, Atila , despre pieirea burgunzilor
vine cu toate treptele intermediare tot din radacinile islandeze ale Eddei , din
cantecele despre Atila.
Numeroase forme si variante , din vremea popoarelor germanice pana in
tarziile epoci cavaleresti sute de ani la rand, si-au gasit cristalizarea
definitiva in Cantecul Nibelungilor , marele epos germanic , popular la
origini , transcris dupa numeroasele traditii pastrate de mase , de jongleri ,
cantareti de profesie.
2.MANUSCRISE
Eposul cunoaste variate transcrieri . Se numara peste treizeci de manuscrise
complete si alte numeroase fragmente.Trei sunt insa manuscrisele folosite cu
precadere.Manuscrisul A cel de la Munchen- cel mai scurt si ,pare-se,dupa

parerea savantului Carl Lachmann , care a dat o excelenta prima editie

critica a Cantecului Nibelungilor in 1826 , ca ar fi cel mai vechi.
Manuscrisul B cel de la manastirea St. Gall a fost editat de Bartsch si
Sievers si pare , dupa cum apreciaza cei mai multi germanisti , a fi cel mai
bun.
Manuscrisul C- gasit la castelul Hohenems- este scris intr-un stil curtean
dintre cele mai inflorite . Dupa acest manuscris a publicat Johann Jakob
Bodmer , in 1757 , partea a doua , Chriemhildens Rache und die Klage
( Razbunarea Kriemhildei si plangerea ).
Veacuri de-a randul epopea a fost uitata si ignorata chiar de poporul german
, pana ce in secolul al XIII-lea, poetul si invatatul Johann Jakob Bodmer
publica din ea cateva fragmente si o semnaleaza atentiei cercetatorilor. Prima
editie completa a Nibelungilor a fost data la lumina de catre un elev al lui
Bodmer , Christoph Muller, in anul 1782.
3.SUBIECTUL EPOPEEI
Punctul de plecare ,de unde se desprinde intreaga succesiune de drame a
acestei naratiuni versificate ,este rivalitatea feminina dintre Kriemhilda ,
sotia lui Siegfried si mandra Brunhilda , sotia lui Gunter ; acest rege ,
impreuna cu fratii sai ,Gernot si Giselher ,domnea peste burgunzi in Cetatea
de scaun Worms . Considerandu-se insultata , Brunhilda , in intelegere cu
Gunter , vrea sa-l sacrifice , pe altarul razbunarii ei , pe Siegfried .
Planul actiunii razbunatoare, este pus in executie prin intermediul unui
cavaler credincios lui Gunter, anume Hagen din Tronje . Kriemhilda ,
ramasa vaduva este stapanita acum de gandul razbunarii . In acest scop se
recasatoreste cu Atila , regele hunilor , si-si urmeaza noul sot la resedinta din
Etzelburg. Obiectivul Kriemhildei este dublu : pe de o parte razbunarea , iar
pe de alta parte recuperarea unei bogate comori ce apartinuse lui Siegfried si
care acum intrase in posesia burgunzilor.
De aceea , dupa mai multi ani , cand planul razbunator i se maturizeaza
definitiv, ea il invita la Etzelburg pe Gunter si pe toti cavalerii burgunzi in
randul carora se numara si Hagen.Acestia , banuitori , vin cu o oaste
numeroasa . Ei ajung la Etzelburg , unde are loc un teribil macel , in care
Hagen e ucis de mana Kriemhildei , dupa ce mai inainte isi gasisera moartea
Gernot , Giselher si Gunter .Comoara , insa tot n-a putut fi obtinuta.
In cele din urma , in vederea unei restabiliri a echilibrului zdruncinat prin
varsarea acestui potop de sange , este ucisa si Kriemhilda , aceea care

dezlantuise tot prapadul final , potentand pana la gradul excesului nemasurat

setea ei de razbunare.
4.TRASATURI DISTINCTIVE
Una din trasaturile fundamentale care desparte Cantecul Nibelungilor nu
numai de epopeille homerice , dar chiar si de cele mai reprezentative poeme
epice ale altor popoare din epoca feudalitatii , este importanta de prim ordin
acordata elementului feminin.Aici femeile detin initiativa si fixeaza punctele
de plecare ale intregii desfasurari epice.
Acest primat al elementului feminin se pare ca ar defini o trasatura tipica a
vechii epici germane . Fata de epica initiala a celorlalte popoare europene ,
dainuirea indelunga a amintirii matriahale in poemele germanice-inclusiv in
Cantecul Nibelungilor se pare ca ar constitui marea lor originalitate.
Femeia ramane un factor decisiv , contribuind in transpunerea poetica la o
fundamentala trasatura distinctiva a epicei de inceput din Germania fata de
poemele epice ale altor popoare , unde barbatul este cel ce decide cursul
actiunii.Faptul se va rasfrange adesea si asupra naturii morale a femeii ,care,
in Cantecul Nibelungilor , capata o adevarata vigoare virila.Ea devine nu
numai secondatul, ci si sufletul unei actiuni hotaratoare. . Femeia poate
starni si inteti furia luptei , cum e cazul Brunhildei si al Kriemhildei .
Pe langa functia primordiala a elementului feminin , mai exista si alte
caractere distinctive , cuprinse in marea epopee germana .Personajul central ,
Kriemhilda, se deosebeste radical de modul in care sunt concepute figurile
umane atat in epopeile homerice , cat si in poemele epice ale feudalitatii.
Cauza se leaga de aparitia popoarelor barbare ,germanice ,care,rasfrangand
in constiinta lor mediul schimbator al unei vieti seminomade si aventuriere,
se manifesta adesea prin treceri bruste de la o stare la alta . De aceea figura
Kriemhildei , aceasta fiinta blanda, buna , suava, apare dupa moartea lui
Siegfried cuprinsa de vartejul salbatic al razbunarii si al setei de sange.
O alta trasatura specifica cuprinsa in Cantecul Nibelungilor este
radicalismul intransigent . Personajele sunt obsedate de nazuinta catre un tel
unic , pe care vor sa-l realizeze cu cea mai mare energie , indiferent de
urmarile fatale ce vor recurge din actiunea lor .Ele isi urmaresc cu
indaratnicie scopul , chiar daca stiu ca le asteapta pieirea odata cu punerea
lui in fapt . Siegfried ambitioneaza sa-i intreaca pe toti cavalerii , desi tocmai
aceasta ambitie ii va aduce moartea . Hagen si ceilalti burgunzi sunt
incredintati dinainte ca ii asteapta nimicirea la Etzelburg . Gunter , adus
legat in fata Kriemhildei , declara ca nici nu se gandeste sa ceara indurare,
fiindca o stie pe sora sa inflexibila .
6

In constiinta personajelor nu exista o stare intermediara intre cea de calau si

de victima , pe care fiecare dintre ei o poate intrupa , dupa cum ii ajuta sau ii
defavorizeaza imprejurarile.
Aceasta cruzime pagana , care da epopeii un aer de mareata ferocitate o
desparte radical de poemele cele mai reprezentative din epica timpului .
6.Despre personaje
Caracterul cel mai puternic care se detaseaza din epopee este Kriemhilda.
In ciuda prejudecatilor timpului care faceau din femeie o fiinta inferioara,
sora regilor burgunzi se inalta ca o personalitate interesanta prin resursele ei
pasionale si volitive , ca o demna eroina de epos. Purtand in inima vesnic
dragostea pentru eroul care i-a fost sot , craiasa nu se mai poate mangaia nici
langa Atila , nici langa copilul lor Ortlieb .
Pentru Kriemhilda, iubirea ei dintai pentru Siegfried , e iubirea vietii intregi
cu atat mai mult cu cat moartea lui se datoreste indiscretiei comise de ea de
doua ori, odata in sfada cu Brunhilda ,careia i s-a laudat
1-Cantecul Nibelungilor, editie ingrijita de Virgil Tempeanu , Editura pentru
Literatura Universala,Bucuresti, 1964, p.220.
2-Ibidem,p.570.
atragand amara manie asupra eroului , alta data marturisindu-i lui Hagen
punctul vulnerabil al Siegfried pe carei l-a si indicat printr-un semn cusut
pe vesmant.
Lipsita de sprijin real in suferintaei , fiindca cei trei frati sunt sub
inraurirea neclintita a lui Hagen , Kriemhilda va fi silita , intr-o lume in
care femeia e tinuta intr-o stare inferioara , sa-si gandeasca si sa-si caute
indelung mijloacele razbunarii prin mana altora . Ani la rand , craiasa
asteapta imprejurarea prielnica a razbunarii . Chiar casatoria cu Atila,
regele hunilor , pe care e departe de a-l iubi , nu constituie pentru sufletul
ranit al craiesei , decat tot o fagaduiala , oricat de departata, a unei amare
razbunari.
Din femeie oropsita , Kriemhilda ajunge o sangerosa ucigasa a lui Hagen
si a fratelui ei Gunther , pieriti de mana ei la finalul ingrozitoarei lupte
din sala de ospete
Puterea cu care iubeste , cu care ramane dincolo de moarte credincioasa
iubitului Siegfried , cu care asteapta razbunarea si o savarseste , ii confera
Kriemhildei dimensiunea tragica.
7

!!!!!Dintre personajele masculine , pe langa eroul Siegfried , care e

supus unei oarecare idealizari , ca orice erou al unui epos , Hagen se arata
a fi cel mai complex , cel mai adanci . El este in prima parte a eposului
tradatorul , ticalosul care ia viata lui Siegfried in modul cel mai miselesc
cu putinta , lovindu-l cu sulita pe le spate , in locul unde stie ca era
vulnerabil , si pe care-l aflase prin siretlic de la Kriemhilda . La fapta sa
nevrednica , Hagen e impins deopotriva de setea de aur si de dorinta lui
de vasal fidel , care vrea sa-si vada stapanul in posesia celor mai
stralucite avutii .Dupa codul valorilor populare de atunci el este un misel
fiinca a ucis pe erou , dar dupa codul onoarei cavaleresti , e un supus leal
al regelui Gunther . Destul de slab din toate punctele de vedere , intrecut
pretutindeni de Siegfried , Gunther nici macar nu realizeaza
superioritatea eroului asupra sa . Dar Hagen o intelege si sufera .Gelozia
lui Hagen fata de Siegfried , nu pare sa fie una personala , ci una
resimtita pentru stapanul sau.
In partea a doua a eposului , Hagen e privit ca victima a Kriemhildei .
Apoi Hagen e un neinfricat cavaler un puternic fara prihana in ochii
cantaretului care face din el un model de credinta vasala . Iar Gunther
devine si el din barbatul care in noaptea nuntii fusese legat si atarnat in
cui de sotia sa , un model de eroism.
Siegfried , eroul popular al germanilor , este investit cu atribute
folclorice ale vitejiei fara seaman , ale frumusetii stralucite , ale
generozitatii absolute . El iubeste cu o dragoste cavalereasca , cu el nu se
masoara nimeni pe lume. Brunhilda , feciara din Islanda care isi ucidea
petitorii , si ea pare sa-i poarte in taina iubire eroului , dar se resemneaza
a fi sotia regelui burgund . Incitarea lui Hagen la uciderea lui Siegfried
provine din aceasta iubire reprimata .
Adancimea analizei psihologice a personajelor nu e prea mare , actiunile
si din cand in cand vorbele tradeaza continuturile sufletesti cu adevarat
puternice . Linii mari , simple , deseneaza conturul acestei lumi
medievale , insufletite de simtiri pline de forta.
7.Fabulosul
Cantecul Nibelungilor vine din tezaurul legendelor germanice ,
incarcate de poezia fabulosului . Siegfried , eroul germanic , e stapanul
necontestat al tuturor fortelor lumii , intrupate simbolic in balaurul pe
care il ucide si-n al carui sange se scalda , intrupate de asemeni in
comoara Nibelungilor , uriasa desfasurare de mitice bogatii , iubite de

popoarele barbare fauritoare de neasemuite giuvaeruri , ca si piticii

pazitori ai comorii .
Fabuloasa , coborata direct din mitologia popoarelor nordice , comoara
Nibelungilor alcatuieste nucleul dramatic al epopeii , acela in jurul caruia
se tes intamplarile . Impulsul cel mai ascuns care il duce pe Hagen la
uciderea eroului nu pare a fi jignirea suferita de Brunhilda in cearta ei cu
Kriemhild , ci ci dorinta de aduce comoara Nibelungilor in stapanirea
burgunda a regelui Gunther.
Nibelungii apar in epos incepand cu momentul cand Siegfried ii
cerceteaza din nou si alege dintre ei o mie de osteni spre a-i da suita
Brunhildei petite de Gunther.Dupa aceea, ei apar la curtea burgunda ,de
unde vor pleca cu Siegfried si sotia sa Kriemhilda la Xanten . Apoi
pornesc si ei in alaiul enorm cu care Gunther se duce spre huni si vor
pieri si ei alaturi de burgunzi.
8.Forma exterioara si stil
In ceea ce priveste factura exterioara , alcatuirea strofica este
reprezentativa..Strofa, de cate patru versuri ritmate,are versul final vizibil
mai lung decat celelalte.De aceea, pentru a se pastra armonia si
consonanta randul final trebuie pronuntat mai accelerat .-3
3 - Edgar Papu , in prefata la op.cit., p15.
Versul final spune , deci, mai mult decat celelalte,el vrea sa rezume , in
idee , faptele expuse in versurile anterioare . El are, deci factura unei
concluzii definitive, a unei apasate punctari , menite sa dea tonul
incheierii . Versul lung final al poemelor germanice , ne mentine, insa in
suspensia unei asteptari . El reproduce nazuinta necurmata a eroilor
nibelungi , incordati fara preget in urmarirea unui tel inexorabil .
,,Viteazului ea ii raspunse :asemenea infrangere nu-mi cere,
Ar fi destul sa dau cu ochii iar de Hagan , vazandu-l as muri de
Silnica durere.-4
Tocmai aceasta trasatura , subliniata de calitatea strofei , releva o
alcatuire morala necunoscuta antichitatii .Si eroii homerici sunt purtati de
un tel mult ravnit , fiinca altfel nu s-ar putea realiza marea poezie epica .
Ei insa adesea se abat, uita momentan sau se elibereaza pentru catva timp
de gandul ce-i impinge catre fapta. Eroii nibelungi , dimpotriva , sunt

continuu indreptati printr-o salbatica goana a cugetului catre obiectul

pasiunii lor momentane.
De aceea poetul nu respira larg , ca Homer , in tablouri ample , in
metafore bogate ci da numai fugitiv , aschii imagistice , cum ar fi
desprinderea si risipirea nestematelor incrustate in scutul lui Siegfrid ,
pentru a sugera violenta loviturii date de el .
Versiunea romaneasca , data la lumina de cunoscutul germanist Virgil
Tempeanu , izbuteste sa sugereze frumusetile autentice ale naratiei , sa le
pastreze farmecul vechi .
Facuta dupa manuscrisul B , al lui Bartsch si Sievers , traducerea
romaneasca vine direct din germana veacului de mijloc si urmeaza ,
tiparele strofelor din original ( cu versuri de cate 13 silabe , iar al patrulea
de 17 ) , masura lor aspra , barbateasca , expresiva . Pana si aliteratiile
caracteristice versului epic german au fost respectate.
Se poate concluziona indoita insemnatate pe care o are pentru noi
epopeea Nibelungilor .
Ea este si cheia care deschide privelistea unei lumi disparute ,cu toate

4-op.cit., p . 207
.
deprinderile si cu tot stilul ei de viata , dar mai este si aducatoarea unor
elemente noi , care vor intra in alcatuirea specifica a literaturii
moderne. -5

10

5-Zoe Dumitrescu Busulenga , in prefata la op . cit. , p.16

BIBLIOGRAFIE
1. ***Cantecul Nibelungilor , editie ingrijita de Tempeanu Virgil , Editura
pentru Literatura Universala , Bucuresti , 1966 .
2. Baltrusaitis , Jurgis , Evul Mediu fantastic , Editura Meridiane , Bucuresti,
1975 .
11

3.Djuvara , Neagu , Civilizatii si tipare istorice.Un studiu comparat al

civilizatiilor , Editura Humanitas , Bucuresti , 1999 .
4. Huizinga , Johan , Amurgul Evului Mediu , traducere din olandeza de H.R.
Radian , Editura Humanitas , Bucuresti , 1993 .
5. Lazarescu , George , Dictionar de mitologie , Editura Odeon , Bucuresti ,
1992 .
6. Le Goff , Jacques , Imaginarul medieval , traducere si note de Marina
Radulescu , Editura Meridiane , Bucuresti , 1991 .
7. Martini , Fritz , Istoria literaturii germane , Editura Univers , Bucuresti ,
1972.
8.Uehli , Ernst , Mitologia nordic-germana in perspectiva misterelor ,
traducere din germana de Magda Petculescu , Editura Saeculum I.O. ,
Bucuresti , 2001.

12