Colegiul “Costache Negruzzi” Iaşi

CONFLICTUL ÎN MEDII
EDUCAŢIONALE PERFORMANTE

Proiectul Comenius Regio Youth Educational System

Prof. dr. Camelia Gavrilă

Prof. psiholog Ana-Camelia Tamaş
Axiome posibile

“Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească

băncile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioasă”
Albert Einstein

“O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el e o absurditate”

Constantin Noica, Jurnal
filosofic
1. Conflictul - definiţie
2. Surse ale conflictului
3. Strategii de abordare a conflictelor
4. Conflictele în mediul educaţional performant
 1. CONFLICTUL - definiţie
O definiţie clasică a conflictului:
“Conflictul reprezinta o opoziţie deschisă, o luptă între indivizi, grupuri, clase
sociale, partide, comunităţi, state cu interese economice, politice, religioase, etnice,
rasiale divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interac ţiunii sociale.”

(Elena Zamfir, “Conflictul şi modalităţi de soluţionare”, 2004)

O definiţie modernă a conflictului:

“Conflictul reprezintă o formă de opoziţie bazată pe incompatibilitatea
scopurilor, intenţiilor sau valorilor părţilor care se află în interacţiune .”
(Mihaela Vlăsceanu, “Psihologia organizaţiilor şi conducerii” 1993)
 2. SURSE ALE CONFLICTELOR

NEVOI FUNDAMENTALE

NEVOI PSIHOLOGICE RESURSE LIMITATE

VALORI DIFERITE PERCEPŢII DIFERITE

INTERESE DIFERITE
3. STRATEGII DE ABORDARE A CONFLICTELOR

FORŢARE CONFRUNTARE
Scopuri

COMPROMIS

RETRAGERE APLANARE

Relaţii
 4. CONFLICTELE
ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL PERFORMANT

 Conflictul socio-cognitiv din mediul educaţional

- principalul mecanism al progresului cognitiv individual; sursă de schimbare şi

influenţare a partenerilor actului educaţional; provocare pentru învăţare,
cunoaştere
şi dezvoltare;

- este inerent interacţiunii dintre profesor şi elevi, dar şi dintre elevi cu potenţial,
particularităţi, stiluri diferite de cunoaştere...

- contextul unui proces de evoluţie şi maturizare pentru elev, dar şi al unui proces
de desăvârşire pedagogică pentru profesor
 Principii de abordare pozitivă a conflictelor în
educaţie

1. Conflictul înseamnă interacţiune şi dialog.

2. Conflictele sunt necesare pentru dezvoltarea şi maturizarea copiilor ca
personalităţi complexe şi autonome.
3. Cunoaşterea de sine reprezintă o condiţie a rezolvării conflictelor.
4. Orice conflict poate fi o oportunitate pentru recunoaşterea şi înţelegerea
reciprocă a nevoilor şi dorinţelor, pentru păstrarea sau întărirea unor relaţii.
5. Soluţionarea conflictelor este posibilă prin interacţiune pozitivă.
6. Sunt necesare anumite competenţe pentru ca un conflict să fie tranformat
într-o experienţă de maturizare şi dezvoltare.
7. Competenţele specifice necesare în acest sens pot fi învăţate.
8. Conflictele pot fi rezolvate într-o manieră care nu încalcă drepturile
participanţilor.
Tipuri de conflicte în medii educaţionale
performante

Relaţia profesor-profesor Relaţia elev-elev

Relaţia elev-profesor
 Conflicte elev-elev
Factori de risc
(posibile cauze)
Mediu bazat pe competiţie
(sistemul de evaluare, stabilirea
de ierarhii)
Organizarea învăţării (lipsa
lucrului în echipă)
Cultura şcolii (şcoală elitistă)
Relaţii concurenţiale
(individualism, relaţii reci, lipsa
de toleranţă, etichetarea)
Nevoi de recunoaştere şi
apreciere, de autorealizare
Factori de protecţie
(modalităţi de ameliorare a comportamentului
conflictual)
Dezvoltarea unui mediu bazat pe colaborare
(lucru în echipă, proiecte de grup, sarcini
diferenţiate)
Dezvoltarea coeziunii grupului (activităţi
extracurriculare, schimbarea rolurilor de lideri în
grup, ateliere de lucru)
Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a
conflictelor (comunicare, exprimare emoţională,
gândire creativă)
Valorificarea potenţialului elevilor prin
implicarea în diferite proiecte (curriculare dar şi
educative); valorizarea tuturor în funcţie de
criterii diferite şi favorabile
 Conflicte elev-profesor
Factori de risc
(posibile cauze)
Mediu bazat pe competiţie (“goana”
elevilor după note, presiuni asupra
evaluării realizate de profesori)
Nevoia de recunoaştere şi apreciere,
de autorealizare a elevilor (selecţia în
loturile olimpice şi pentru alte
concursuri)
Motivaţia predominant extrinsecă
(nevoia de note mari) sau lipsa
acesteia
Factori de protecţie
(modalităţi de ameliorare a
comportamentului conflictual)
Valorificarea potenţialului elevilor
prin implicarea în diferite proiecte
(curriculare dar şi educative)
Formularea de reguli de
comportament clare, coerente şi
aplicate consecvent
Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a
conflictelor (comunicare, exprimare
emoţională, gândire creativă)
 Conflicte profesor-profesor

Factori de risc Factori de protecţie

(posibile cauze) (modalităţi de ameliorare a
comportamentului conflictual)
Orgolii profesionale Valorizarea tuturor profesorilor
Dorinţa de a preda la clasele foarte bune la nivel de management
Preocuparea exagerată pentru performanţă, Implicarea în proiecte

neglijând categoria elevilor de nivel mediu educaţionale

Ierarhii deranjante – complexe, frustrări Activităţi comune care să

(categoria “monştrilor sacri” în raport cu dezvolte relaţiile interpersonale,

tânărul profesor) sentimentul apartenenţei la grup
Autosuficienţă, vedetism (excursii, petreceri)
Stimularea competiţiei însă fără
Relaţii reci, austere în cancelarie
a eluda ideea de valoare/suportul
Polemici diferite
axiologic
 Şcoala – un cadru ideal de învăţare

 Un mediu în care fiecare actor se simte liber fizic şi psihic, fără

ameninţări şi pericole;

 Un areal în care toatã lumea trebuie sã gãseascã prilejuri de a lucra şi a

studia împreunã la dezvoltarea reciprocã a tuturor;

 O ambianţã plină de respect şi de colaborare, favorabilă dezvoltării,

valorificând diversitatea membrilor săi;

 Un areal care permite accesul egal şi oportunităţi pentru fiecare actor

în parte, fãrã stereotipuri şi prejudecăţi.
 “Totul se naşte din lupta contrariilor şi din cea
mai adâncă discordie rezultă cea mai perfectă armonie.”
Heraclit