Epopeea lui Ghilgameş- cel mai vechi text literar păstrat până astăzi

Legenda

Ghilgameș, un rege legendar din Uruk, (care, în opinia istoricilor, ar fi domnit în jurul anului 2500 î.Hr.) se
distinge prin forță, vitejie, înţelepciune, dar se impune pâna la tiranie semenilor săi. Fiu al zeiţei Ninsun
şi al unui mare preot, el este un primitiv, gata de luptă, lăudăros, mânios, dar sufletul său simplu este
înspăimântat de gândul morţii. Supuşii săi se plâng zeilor de muncile istovitoare la care acesta îi sileşte.
În acest context apare figura interesantă a lui Enkidu, plămădit din lut, înzestrat cu viaţă prin răsuflarea
zeiţei Aruru. Crescut cu fiarele sălbatice, acesta se umanizează mai întâi prin intermediul unei curtezane,
Shamhat. Luptându-se cu Ghilgameş, îi recunoaşte acestuia puterea şi devin prieteni 

Faptele eroice

Mai apoi, decid să plece împreună la luptă împotriva regelui Akka din Kish și în pădurea cedrilor ca să-l
ucidă pe uriaşul Humbaba. Ajutaţi de zeul Şamaş, care trimite 13 vânturi care să-l doboare pe uriaş, cei
doi supun bestia. Zeiţa Iştar se îndrăgosteşte de Ghilgameş şi îi propune căsătoria, dar acesta o refuză.
Rănită şi dornică de răzbunare, aceasta îl convinge prin ameninţări pe tatăl său, zeul Anu, să-l trimită pe
pământ pe Gugalanna, taurul ceresc, care devastează oraşul. Dar atacat de Enkidu şi Ghilgameş,
monstrul sfârşeşte sub sabia lor. Amețit de victorie, Enkidu sfidează zeița aruncând în templu o coastă a
taurului. Visul lui Enkidu îi prevesteşte însă moartea, pentru că sfidarea zeilor nu poate rămâne
nepedepsită. Zeiţa hotărăşte să se răzbune şi trimite o boală care în 12 zile îl răpune pe Enkidu.

Drama

 Ghilgameş deplânge moartea prietenului iubit într-o mare intensitate emoţională, invocând natura să
plângă şi ea. Îi organizează un mare banchet funerar la care le sunt aduse ofrande zeităţilor lumii de jos.
Peste măsură de îndurerat, Ghilgameş încearcă să evite soarta prietenului său. Regele colindă sălbăticia
înveşmântat în piei de animale, având ca ţel găsirea legendarului Utnapishtim, cel din urmă rege
dinaintea potopului, care a domnit la Şuruppak, cel căruia zeii i-au dat nemurirea.

Călătoria

După o călătorie periculoasă, ajunge la vârfurile gemene al muntelui Mashu, la capătul pământului.
Intrarea este păzită de doi oameni-scorpioni. Îi este permisă intrarea după recunoaşterea naturii sale
divine, după care Ghilgameş merge pe calea soarelui şi pe cea a înunericului până când ajunge într-o
grădină paradisiacal. Sfătuit de nimfa Siduri, după ce aceasta încearcă în zadar să îl convingă să renunţe
si să se bucure de viată cât trăieşte, Ghilgameş se duce la luntraşul Urshanabi care îl ajută să traverseze
marea. În sfârşit ajuns la Utnapiştim, acesta îi povesteşte istoria potopului şi cum zeul Ea l-a îndemnat să
construiască o corabie ca să se salveze de furtunile dezastruoase iscate de Enlil, cel care ulterior îi va
binecuvânta pe Utnapiştim şi soţia sa cu viaţa veşnică. Dar se pare că a fost un caz singular. Ca să îi
demonstreze lui Ghilgameş că nu poate schimba legile firii, îl provoacă să stea treaz 7 nopţi, test pe care
regale nu-l trece. Ghilgameș se recunoaște înfrânt și deplânge limitele umane. Pentru că totuşi a pătimit
prea mult, dar mai ales la rugămințile soției, Utnapiştim îi încredintează o taină: pe fundul apei se
găseşte o buruiană care oferă tinereţea veşnică. Regele săvârşeşte isprava, dar şi aceasta în zadar.
Şarpele cel perfid i-o smulge. 
Deznodământul

Rămas fără vreo posibilitate de a învinge moartea, Ghilgameş încearcă să-l ispitească pe duhul lui Enkidu
să-i împărtăşească ce se petrece în lumea de dincolo,. Poemul sfârșește cu reîntâlnirea dintre Ghilgameș
și Enkidu, readus pentru o clipă la viață prin rugăciunile neîncetate ale prietenului său și dialogul dintre
cei doi pe tema vieții și a morții dar, neaflând mare lucru, se întoarce în Uruk.

Analiza

Ce fel de realizare culturală este Epopeea lui Ghilgameş?

Epopeea lui Ghilgameş este o operă literară în versuri, care tratează un subiect legendar. Ideile şi
sentimentele autorilor sunt exprimate sub forma descrierii unor întâmplări. Ilustrare dramatică a
condiției umane, povestea dramatică a unei inițieri ratate( eșecul datorat lipsei de înțelepciune a
eroului).

Timp istoric.

Epopeea lui Ghilgameş datează din mileniul al III-lea î.Hr. şi este cea mai veche scriere literară păstrată.

Spaţiu istoric.

Sudul Mesopotamiei, regiune numită în Antichitate Sumer, este spaţiul istoric în care a luat naştere
Epopeea lui Ghilgameş.

Cine este autorul Epopeii lui Ghilgameş?

Autorul este anonim. Iniţial, poemul a circulat pe cale orală; creatorii anonimi au îmbogăţit, de-a lungul
timpului, creaţia literară, sporindu-i valoarea artistică. Odată cu inventarea scrierii cuneiforme, versurile
poemului au fost imortalizate prin gravarea lor pe tăbliţe arse de lut. S-au păstrat 12 tăbliţe, dintre care
cea mai mare conţine circa 300 de versuri.

Care este tema poemului?

Tema poemului se referă la efortul oamenilor de a obţine fericirea prin viaţă veşnică şi tinereţe fără
bătrâneţe. De asemenea, Epopeea lui Ghilgameş este un poem dedicat prieteniei.. El pleacă în căutarea
leacului care să îi dăruiască viaţa fără de moarte şi tinereţea fără bătrâneţe. El găseşte iarbă miraculoasă
pe care doreşte să o ducă locuitorilor din Uruk. Pe drum însă, leacul îi este furat de un şarpe. Astfel,
Ghilgameş se convinge că oamenilor nu le este hărăzită viaţa veşnică.

Importanța.

Epopeea este şi un izvor istoric important, întrucât oferă istoricilor informaţii preţioase despre cum
trăiau oamenii din Mesopotamia acum câteva mii de ani.

Identificați pasajele din text care surprind:

1. Ambivalența personajului principal

2. Intervenția zeilor

3. Lupta civilizației cu sălbăticia 

4. Lupta cu forțele oculte

5. Confruntarea eroică câștigată de către om

6. Umilirea zeilor

7. Conștientizarea destinului tragic al omului

8. Călătoria de tip inițiatic

9. Cele două lumi, cea profană și cea sacră

10. Ispitirea

11. Rolul femeii în schimbarea unor destine

12. Eșecul

Prof. Anca Balan