PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ:
Profesor:
Data :
Clasa: a IX -a
Disciplina: Istorie
Unitatea de învăţare: State medievale în spaţiul românesc.
Lecţia: Întemeierea statelor medievale româneşti
Tipul lecţiei: predare-consolidare a cunoştiinţelor –evaluare
Durata : 50 minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
Competenţe generale:
1. Utilizarea vocabularului şi informaţiei istorice.
2. Identificarea timpului şi spaţiului la care face referire lecţia.
3. Prezentarea informaţiilor care au deteminat întemeierea statului medival Transilvania.
4. Descoperirea etapelor întemeierii Ţării Româneşti şi Moldovei;
5. Indicarea nucleului de la care pleacă întemeierea statului medieval Dobrogea;
Competente specifice:
1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale.
1.2. Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o succesiune de evenimente, procese istorice.
2.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric.
2.2. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric.
2.3. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune.
3.1. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice studiate.
3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Antichitate şi din Evul Mediu, pe
baza surselor istorice.
4.1. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza
surselor istorice studiate.
5.1. Compararea informaţiilor din surse istorice studiate, referitoare la un aspect al civilizaţiei
româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite.
Obiective operaţionale:
Elevii să fie capabili la sfârşitul lecţiei :
O1 – să opereze corect cu noţiunile istorice date;
O2 – să enumere izvoarele istorice care fac referire la formaţiunile prestatale româneşti;
O3 – să analizeze informaţiile care au deteminat întemeierea statului medieval
Transilvania şi Dobrogei;
O4 – să prezinte etapele întemeierii Ţării Româneşti şi Moldovei;
Strategia didactică
1. Metode şi procedee: explicaţia, expunerea, conversaţia dirijată.
2. Mijloace de învăţământ:
-manualul Istorie Editura Corint, clasa a IX-a,Bucureşti
-fişe de lucru.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală şi activitate individuală.
4. Evaluare: continuă

1
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

1.Momentul organizatoric (2 min.)

-prof. salută elevii;
- consemnarea absenţelor, enunţarea scopului lecţiei şi pregătirea mijloacelor de învăţare.
- elevii răspund la salut şi se pregătesc pentru începerea activităţii didactice;

2.Consolidarea şi valorificarea cunoştiinţelor dobândite anterior (3 min)

Profesorul va adresa câteva întrebări referitoare la Statul Medieval:

1. Când a dispărut Imperiul Bizantin şi care a fost cauza dispariţiei sale ?
2. Cine a consolidat Imperiul Carolingian?
3. Care a fost primul împărat al Imperiului romano-german?
-elevii răspund la întrebările profesorului:
1. Când a dispărut Imperiul Bizantin şi care a fost cauza dispariţiei sale ?
Imperiul Bizantin a dispărut în 1453 după ce otomanii au cucerit Constantinopolul.
2. Cine a consolidat Imperiul Carolingian?
Imperiul Carolingian a fost consolidat de către Carol cel Mare (768-814)
3. Care a fost primul împărat al Imperiului romano-german?
Primul împărat al Imperiului romano-german a fost Otto I.
Conversaţia euristică
3.Anunţareatitlului şi aobiectivelorlecţiei(2 min.)

Profesorul anunţă şi se scrie pe tablă data şi titlul lecţiei: ,, Întemeierea statelor medievale
româneşti’’.
Elevii deschid caietele şi noteaza. Explicaţia.

4.Dobândirea noilor cunoştiinţe (30 min.)

Apoi va preciza obiectivele lecţiei.

Profesorul coordonează elevii in desfăşurarea lecţiei :
1.Moment introductiv
-profesorul îi întreabă pe elevii care sunt statele medievale româneşti studiate şi în clasele
gimanziale.
-elevii răspund: 1.Transilvania 2.Ţara Românească 3.Moldova 4.Dobrogea Conversaţia .
2. Formarea statului medieval Transilvania
-profesorul face apel la cunoştiinţele elevilor acumulate în
clasele gimanziale şi îi întreabă despre cele trei formaţiuni politice prestatale româneşti
menţionate în lucrarea lui Anonimus „Gesta Hungarorum”.
-elevii răspund la întrebările profesorului:
Cele trei formaţiuni politice prestatale româneşti menţionate în lucrarea lui Anonimus
„Gesta Hungarorum” sunt:
-ducatul lui Menumorut (între Ţara Oaşului şi bazinul inferior al Mureşului ), cetăţile:
Biharea, Zalău, Sătmari,
- ducatul lui Glad, în Banatul de mai târziu, cetăţile: Cuvin, Orşova,
- ducatul lui Gelu (Estul Depresiunii Transilvaniei), cetăţile: Cluj-Mănăştur, Dăbâca,
Moldoveneşti,
Expunerea, Explicaţia , Conversaţia

2
-profesorul prezintă informaţii referitoare la formarea statului medieval Transilvania
-elevii notează în caiete.
Expunerea, Explicaţia

În secolul al XI-lea din Legenda Sfântului Gerard aflăm despre existenţa lui Ahtum, un
urmaş al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar Ştefan cel Sfânt.
Deşi regii maghiari au reuşit să anihileze formaţiunile politice prestatale din Transilvania,
totuşi datorită luptelor pentru tron, a anarhiei interne şi a presiunilor venite din exterior nu
au reuşit să-şi instaleze imediat stăpânirea asupra acestei.
Cel dintâi document cunoscut cu privire la Crişana şi Transilvania este un act emis din
cancelaria regelui Géza I, în anul 1075, unde este menţionată cetatea Biharea cu mai multe
sate din jurul său (Ártánd), satul Duboz, aflat pe râul Criş, şi cetatea Turda, cu vama
salinelor, din care jumătate este dăruită mănăstirii Sf. Benedict, precum si obligaţiile
locuitorilor faţă de aceeaşi mănăstire.
După anul 1100 maghiarii încearcă să organizeze Transilvania după sistemul feudalismului
apusean: acordând pământuri şi privilegii, colonizând populaţii străine pentru asigurarea
frontierelor şi instaurând noi forme de organizare administrativă:
În anul 1176 izvoarele atestă primul conducător cu titlul de voievod, Leustachius.Voievodul
Transilvaniei, este vasal regelui Ungariei dar se bucură de autonomie. Astfel, voievodul
Ladislau Kan (1294-1315) are propria curte la Deva.
Voievodatul rămâne forma de organizare politică până la cucerirea Ungariei de către
otomani, in 1541. Începând cu anul 1542 Transilvania devine mare principat, sub
suzeranitatea Imperiului Otoman.
3. Formarea statului medieval Ţara Românească
- profesorul îi întreabă pe elevi despre termenul de descălecatul lui Negru Vodă şi definesc
împreună termenul de “descălecat.
-elevii răspund:
Descălecatul voievodului Radu Negru (Negru Vodă) este considerat începutul procesului de
constituire a Ţării Româneşti. Descălecat=A se stabili definitiv într-un loc, punând
începuturile unei țări . Conversaţia.

-profesorul prezintă informaţii referitoare la descălecatul lui Negru Vodă

În operele cronicarilor romani se vorbeşte despre „descălecatul” lui Negru Vodă, un
voievod român din Făgăraş.
Intemeiează un stat nou în zona Câmpulungului.
Îşi extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei).
Curtea de Argeş este capitala noului stat.

3
Istoria certă a Ţării Româneşti începe cu Basarab I (Întemeietorul).
El pune bazele unui stat menţionat în primele decenii ale secolulul al XIV-lea cu numele de
Valahia Nord-Dunarean Cel mai important act politic al voievodului român ramane
obţinerea independenţei faţă de coroana maghiară.
În 1330 la Posada, Carol Robert de Anjou este învins de Basarab.
Basarab obţine independenţa politica a statului sau.
Urmaşii lui Basarab au fost:
Nicolae Alexandru - a creat prima mitropolie ortodoxă a Ţării Româneşti la Vicina
Vladislav Vlaicu - a respins şi ultima încercare a maghiarilor de a cuceri Ţara
Românească.
Elevii notează în caiete. Expunerea, explicaţia .
4. Formarea statului medieval Moldova
- profesorul îi întreabă pe elevi despre termenul de marcă, după răspunsul elevilor le
reaminteşte de cele 2 descălecate din Moldova studiate în clasele gimanziale:
- elevii răspund:
Marca este o provincie de margine organizată militar pentru protejarea unei frontiere.
Conversaţia .

“Descălecatul” lui Dragoş

Pentru a împiedica trecerea tătarilor în Transilvania, regele Ludovic organizează o marcă
de apărare la Baia şi mai apoi la Siret. Ea purta numele de Moldova Mică şi era condusă de
Dragos, voievod de Maramureş.

“Descălecatul” lui Bogdan (1359-1365)

Marele merit de a conduce lupta pentru neatârnarea Moldovei îi aparţine lui Bogdan.
El i-a înlturat pe urmaşii lui Dragoş, iar în urma luptelor purtate cu coroana maghiară
obţine independenta statului.
Urmaşii lui Bogdan au fost:
Laţcu – îmbraţişează religia catolică;
Petru I Musat
- încheie o alianţă cu Polonia împotriva Ungariei (1387);
- înfiintează prima mitropolie ortodoxă a Moldovei;
Roman I
Elevii notează în caiete. Expunerea, explicaţia

5. Formarea statului medieval Dobrogea

- profesorul îi întreabă pe elevii despre primele formaţiuni politice aflate în teritoriul dintre
Dunăre şi Marea Neagră la începutul Evului Mediu.
- elevii răspund:
Primele formaţiuni politice aflate în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră la începutul
Evului Mediu sunt menţionate in jurul secolului al X-lea, când sunt amintiţi unii conducători
locali precum jupan Dimitrie, jupan Gheorghe şi strategul Theodor. Conversaţia.

4
- profesorul prezintă informaţii referitoare la întemeierea Dobrogei

În secolul al XIV-lea între Dunăre şi Mare apare un nou stat;

Nucleul acestuia îl constituia Ţara Cavarnei;
Izvoarele istorice menţionează în 1346 ca despot pe Balica;
Acesta este urmat de Dobrotici şi de
fiul acestuia Ivanco. Acesta încearcă împreună cu Dan I, voievodul Ţării Româneşti să apere
ţara de turci;
În 1388 Mircea cel Bătrân include Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti (până în 1417).

Elevii notează în caiete. Expunerea, explicaţia.

Profesorul face o schemă scurtă a lecţiei adresând întrebări elevilor.
- elevii răspund la întrebări şi notează în caiete. Conversaţia.

5.Asigurarea feed-backului (10 min.)

Profesorul propune elevilor citirea şi completarea fişei de lucru .

-elevii citesc şi completează fişa de lucru.

6.Precizarea şi explicarea temei pentru acasă(2min.)

Se anunţă, se explică tema pentru acasă.

- elevii primesc Anexa 1. Explicaţia.

7.Încheierea activităţii (1 minut ) .

Profesorul salută, multumeşte elevilor pentru participarea la oră şi iese din sală.
Elevii răspund la salut. Conversaţia.

5
 SCHEMA LECŢIEI
,, Întemeierea statelor medievale româneşti’’.

1. Formarea statului medieval Transilvania

Cele trei formaţiuni politice prestatale româneşti menţionate în lucrarea lui Anonimus
„Gesta Hungarorum” sunt:
-ducatul lui Menumorut (între Ţara Oaşului şi bazinul inferior al Mureşului ), cetăţile:
Biharea, Zalău, Sătmari,
- ducatul lui Glad, în Banatul de mai târziu, cetăţile: Cuvin, Orşova,
- ducatul lui Gelu (Estul Depresiunii Transilvaniei), cetăţile: Cluj-Mănăştur, Dăbâca,
Moldoveneşt.
În secolul al XI-lea din Legenda Sfântului Gerard aflăm despre existenţa lui Ahtum, un
urmaş al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar Ştefan cel Sfânt.
Deşi regii maghiari au reuşit să anihileze formaţiunile politice prestatale din Transilvania,
totuşi datorită luptelor pentru tron, a anarhiei interne şi a presiunilor venite din exterior nu
au reuşit să-şi instaleze imediat stăpânirea asupra acestei.
Cel dintâi document cunoscut cu privire la Crişana şi Transilvania este un act emis din
cancelaria regelui Géza I, în anul 1075, unde este menţionată cetatea Biharea cu mai multe
sate din jurul său (Ártánd), satul Duboz, aflat pe râul Criş, şi cetatea Turda, cu vama
salinelor, din care jumătate este dăruită mănăstirii Sf. Benedict, precum si obligaţiile
locuitorilor faţă de aceeaşi mănăstire.
După anul 1100 maghiarii încearcă să organizeze Transilvania după sistemul feudalismului
apusean: acordând pământuri şi privilegii, colonizând populaţii străine pentru asigurarea
frontierelor şi instaurând noi forme de organizare administrativă:
În anul 1176 izvoarele atestă primul conducător cu titlul de voievod, Leustachius.Voievodul
Transilvaniei, este vasal regelui Ungariei dar se bucură de autonomie. Astfel, voievodul
Ladislau Kan (1294-1315) are propria curte la Deva.
Voievodatul rămâne forma de organizare politică până la cucerirea Ungariei de către
otomani, in 1541. Începând cu anul 1542 Transilvania devine mare principat, sub
suzeranitatea Imperiului Otoman.

6
2. Formarea statului medieval Ţara Românească.

Descălecatul voievodului Radu Negru (Negru Vodă) este considerat începutul procesului de
constituire a Ţării Româneşti. Descălecat=A se stabili definitiv într-un loc, punând
începuturile unei țări.
În operele cronicarilor romani se vorbeşte despre „descălecatul” lui Negru Vodă, un
voievod român din Făgăraş. Intemeiează un stat nou în zona Câmpulungului.
Îşi extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei). Curtea de Argeş este capitala noului stat.
Istoria certă a Ţării Româneşti începe cu Basarab I (Întemeietorul).
El pune bazele unui stat menţionat în primele decenii ale secolulul al XIV-lea cu numele de
Valahia Nord-Dunarean Cel mai important act politic al voievodului român ramane
obţinerea independenţei faţă de coroana maghiară.
În 1330 la Posada, Carol Robert de Anjou este învins de Basarab.
Basarab obţine independenţa politica a statului sau.
Urmaşii lui Basarab au fost:
Nicolae Alexandru - a creat prima mitropolie ortodoxă a Ţării Româneşti la Vicina
Vladislav Vlaicu - a respins şi ultima încercare a maghiarilor de a cuceri Ţara
Românească.

3. Formarea statului medieval Moldova.

Marca este o provincie de margine organizată militar pentru protejarea unei frontiere.

“Descălecatul” lui Dragoş

Pentru a împiedica trecerea tătarilor în Transilvania, regele Ludovic organizează o marcă
de apărare la Baia şi mai apoi la Siret. Ea purta numele de Moldova Mică şi era condusă de
Dragos, voievod de Maramureş.

“Descălecatul” lui Bogdan (1359-1365)

Marele merit de a conduce lupta pentru neatârnarea Moldovei îi aparţine lui Bogdan.
El i-a înlturat pe urmaşii lui Dragoş, iar în urma luptelor purtate cu coroana maghiară
obţine independenta statului.
Urmaşii lui Bogdan au fost:
Laţcu – îmbraţişează religia catolică;
Petru I Musat
- încheie o alianţă cu Polonia împotriva Ungariei (1387);
- înfiintează prima mitropolie ortodoxă a Moldovei;
Roman I

7
4. Formarea statului medieval Dobrogea

Primele formaţiuni politice aflate în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră la începutul
Evului Mediu sunt menţionate in jurul secolului al X-lea, când sunt amintiţi unii conducători
locali precum jupan Dimitrie, jupan Gheorghe şi strategul Theodor

În secolul al XIV-lea între Dunăre şi Mare apare un nou stat;

Nucleul acestuia îl constituia Ţara Cavarnei;
Izvoarele istorice menţionează în 1346 ca despot pe Balica;
Acesta este urmat de Dobrotici şi de
fiul acestuia Ivanco. Acesta încearcă împreună cu Dan I, voievodul Ţării Româneşti să apere
ţara de turci;
În 1388 Mircea cel Bătrân include Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti (până în 1417).