FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

Statele medievale extracarpatice s-au format în mai multe etape de evoluție:

 Unificarea formațiunilor politice prestatale.
 Delimitarea teritorială a noii formațiuni politice prin formarea principalelor instituții laice și
ecleziastice.
 Obținerea independentței pentru statele românești extracarpatice.
Tipuri de autonomii românești sec. IX-XIII
a)Țări- ex. Sipenetului, Făgărașului, Hațegului, Țara Cavarnei 1230.
b)Codrii- ex. Orheiului, Lăpușnei, Cosminului sec. IX-XI.
c)Câmpuri- ex. Câmpul lui Dragos, Câmpul lui Vlad.
d)Cobâle- în tinuturile Dorohoi, Neamț, Bacău, Vaslui.
e)Ocoale- Câmpulung, Vrancea.
f)Cnezate- Cnezatul lui Ioan și Farcaș între Jiu și Olt menționate în izvorul Diploma Cavalerilor Ioaniți 1247.
g)Voievodate- sec. IX-X- Gelu, în centrul Transilvaniei, Menumorut, în Crișana, Glad în Banat menționate în
izvorul Gesta Hungarorum- Faptele Ungurilor (Cronica lui Anonymus), Voievodatul lui Ahtum și voievodatul lui
Gyla, sec. XI lea menționate în Legenda Sfântului Gerard și Voievodatul lui Litovoi (dreapta Oltului),
voievodatul lui Seneslau (stânga Oltului).
h)Jupanat- formațiune condusă de jupan Dimitre, și o formațiune condusă de jupan Gheorghe, menționate în
inscripția de la Mircea Voda și inscripțiile din complexul Basarabi-Murflatar.
i)Formațiuni politice locale (situate între Dunăre și Mare), Dobrogea conduse de către: Tatos, Seslav, și Satza din
sec. XI-lea, menționate de Ana Comnena în lucrarea Alexiada.

Voievodatul Transilvaniei - Începând din secolele al IX-lea şi al X-lea, în spaţiul românesc s-au constituit
primele formaţiuni politice medievale, de tipul cnezatelor şi voievodatelor. În Transilvania cele mai vechi
formațiuni prestatale românești au fost semnalate sec. XI de către cronicarul Anonymus în Gesta Hungarorum : -
Voievodatul lui Menumorut – Crişana; - Voievodatul lui Glad – Banat; -Voievodatul lui Gelu – Depresiunea
Transilvaniei.În urma cuceririi maghiare, Transilvania a fost organizată ca voievodat autonom în cadrul
Regatului Ungariei. Au fost colonizați sașii și secuii pentru apărarea și exploatarea noilor teritorii. În secolul al
XIII –lea cucerirea şi organizarea Transilvaniei par a fi încheiate.

Statul medieval Țara Românescă - DIPLOMA CAVALERILOR IOANIȚI (1247) EMISĂ DE REGELE BELA
AL IV LEA AL UNGARIEI- la 1247 pentru apãrarea graniţelor sudice ale Ungariei au fost aduşi cavalerii ioaniţi
în Ţara Severinului. În Diploma Cavalerilor Ioaniţi sunt atestate primele formaţiuni prestatale româneşti de la sud
de Carpaţi: cnezatele lui Ioan şi Faracaş, voievodatele lui Litovoi şi Seneslau.
Legenda descălecatului lui Negru-Vodă din Făgăraş ne spune că acesta ar fi fost întemeietorul Ţării Româneşti
(1290). Mulţi români din Transilvania, nemulţumiţi de stăpânirea maghiară, au trecut la sud de Carpaţi şi au ajutat
la formarea Ţării Româneşti. Potrivit documentelor, întemeietorul Ţării Româneşti a fost Basarab I. Independenţa
noului stat a fost obţinută de Basarab I în urma victoriei de la Posada, din anul 1330, asupra regelui Ungariei,
Carol Robert de Anjou, care încerca să-şi impună stăpânirea la sud de Carpaţi. Izvorul este Cronica pictată de la
Viena.
Urmasii lui Basarab I:
- Nicolae Alexandru înfiinţează prima mitropolie la Argeş în 1359
- Vladislav Vlaicu emite monedă proprie, infiinteaza Mitropolia de la Severin 1370.
Statul medieval Moldova - Izvoarele vorbesc despre existența în spațiul est – carpatic a numeroase formațiuni
politice: Codrii Cosminului, Țara Vlahilor, Codrii Lăpușnei, Câmpul lui Dragoș.
Formarea Moldovei a avut loc în trei etape: - Etapa I: - Între 1345 – 1354, la est de Carpaţi este organizată de
către regalitatea maghiară o marcă de apărare împotriva tătarilor condusă de Dragoş (descălecatul lui Dragoș);
- Etapa II: - în 1359 are loc descălecatul lui Bogdan care îi alungă pe urmașii lui Dragoș. În perioada 1364 –
1365, regele Ungariei este obligat de împrejurările internaţionale să recunoască independenţa Moldovei.
- Etapa III: - consolidarea statului se realizează prin crearea instituţiilor interne sub domnia voievozilor:

- Laţcu ( 1365 – 1373). Stabileşte raporturi cu papalitatea si trece la catolicism.

-Petru Muşat ( 1375 – 1391). Bate prima monedă şi înfiinţează prima mitropolie, care va fi recunoscută în 1401
-Roman I ( 1391 – 1394). înlătură ultimele rămăşiţe tătare şi încorporează Ţara de Jos, extinzându-şi stăpânirea
până la Marea Neagră
Ștefan I (1394- 1399).

Statul dobrogean - Izvoarele menţionează existenţa unor formaţiuni politice locale între sec. X – XIII.
Sec. X – jupanatele lui Dimitrie și Gheorghe.
Sec. XI – formațiunile conduse de Tatos, Satza și Seslav.
In sec. XIII – izvoarele menţionează Ţara Căvarnei condusă de Balica.
În secolul al XIV-lea s-a format statul medieval Dobrogea.
Întemeietorul său este considerat Dobrotici. Dobrotici, este supus Bizanţului şi primeşte titlul de despot. El
unifică ţările dintre Dunăre şi Mare. Noul stat Dobrogea, se afirmă pe plan internaţional.
În 1386, la conducerea statului dobrogean autonom urmează fiul lui Dobrotici, Ivanco. În 1388 acesta moare în
luptele cu turcii, iar Dobrogea este inclusă în statul condus de Mircea cel Bătrân.