Sunteți pe pagina 1din 43

1

Abordarea situatiilor de intimidare a elevilor LGBT





Acest material a fost elaborat in cadrul proiectului Educatie pentru Diversitate. Proiectul a
urmarit combaterea si prevenirea situatiilor de hartuire sau intimidare, pe motiv de orientare
sexuala, identitate de gen sau oricare alt criteriu, a elevilor din liceele din Romania.

Materialul cuprinde activitati de clasa ce pot fi folosite de profesori pentru a dezbate aspecte ca
discriminarea, acceptarea diferentelor, rolul si impactul prejudecatilor si un glosar de termeni
LGBT.

Pe site-ul antidiscriminare.ro puteti gasi alte cateva resurse pentru prevenirea si combaterea
bullyingului:
recomandari privind reactiile pe care elevii le pot adopta in situatii de intimidare sau hartuire
(bullying), indiferent de motivele care determina situatiile respective
informatii suplimentare despre bullying
un chestionar care permite aprecierea nivelului de siguranta si includere/integrare pe care le
asigura liceul, ca spatiu socio-educational, elevilor LGBT
recomandari generale pentru prevenirea si combaterea intimidarii elevilor in liceele din
Romania

Proiectul Educatie pentru Diversitate este realizat de Asociatia ACCEPT cu sprijinul financiar al
Fondului pentru Inovare Civica, un program finantat de Trust for Civil Society in Central and
Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank si administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea
Societatii Civile (http://www.fdsc.ro/).

Mai multe detalii despre activitatile proiectului Educatie pentru Diversitate puteti afla
contactand-o pe Daniela Prisacariu, la adresa daniela@acceptromania.ro.




O iniiativa a Fundaiei pentru Dezvoltarea Societaii Civile

Susinut de: Sponsorizat de :
.

2


Exercitii si activitati
In continuare va prezentam cateva activitati pe care le puteti folosi pentru a-i face pe elevi mai
vigilenti in indentificarea situatiilor de intimidare sau discriminare, mai constienti de normele
sociale si de felul in care ne afecteaza ele, si pentru a evidentia unele prejudecati si stereotipuri.

Nu e nevoie sa faceti toate exercitiile prezentate aici si nici sa le parcurgeti in ordinea data.
Exceptie face activitatea pregatitoare intitulata Sa facem regulile!, care ar trebui efectuata
inainte de orice alta discutie pe tema discriminarii, pentru a incuraja, pe de o parte, participarea
tuturor elevilor, iar pe de alta respectul pentru colegi chiar si atunci cand sustin puncte de
vedere care nu ne covin.

Unele exercitii pot functiona foarte bine atat independent, cat si ca parte introductiva pentru
alte activitati. Posibilitatea de a combina exercitiile e indicata in sectiunea de recomandari din
prezentarea-tip a fiecaruia din ele.

1. Sa facem regulile!

Descriere
Exercitiu de reflectie in care elevii definesc impreuna un set comun de reguli generale de care
vor tine cont atat ei, cat si profesorii, in cadrul sesiunilor de invatare.

Utilizare
Este de preferat ca acest exercitiu sa preceada orice alta activitate care aduce in discutie
subiecte sensibile , pentru a pregati un mediu de lucru in care elevii sa se simta respectati si
incurajati sa-si exprime opiniile.

Obiective
crearea unui bun mediu de invatare, in care toti elevii sa se simta in siguranta, tratati cu
respect, ascultati si integrati.
includerea prin metode participative a tuturor elevilor ca responsabili in mod egal de succesul
activitatilor.

Timp estimat
Circa 20 de minute.

Materiale necesare
o tabla de scris
o foaie mare de hartie (A3 sau flipchart), pe care regulile sa ramana scrise si afisate dupa
incheierea exercitiului

Instructiuni
1. Introducerea exercitiului
3

Spuneti elevilor ca pentru a crea un mediu de invatare bun ii invitati sa propuna niste reguli
generale prin care toti cei din clasa sa se simta inclusi, ascultati cu aceeasi atentie si respectati.
Discutati propunerile cu clasa si conveniti asupra unui set de reguli. Precizati ca acestea vor fi
urmate atat de catre elevi, cat si de profesori, pe durata exercitiilor urmatoare.

Cereti elevilor sa lucreze intr-un mod afirmativ: sa formuleze regulile in termeni pozitivi si
permisivi, mai degraba decat cu negatii si interdictii.
Exemplul 1: Nu ne intrerupem unii pe ceilalti poate fi reformulat afirmativ prinFiecare
are posibilitatea de a-si spune propria opinie.

Exemplul 2: Nu trebuie sa discutam despre ceilalti intr-o maniera jignitoare poate fi
inlocuit cu Ne respectam reciproc si ne respectam opiniile atat in clasa, cat si in afara
ei.

De asemenea, lucrati atent si interactiv cu elevii pentru a va asigura ca regulile includ si aspecte
referitoare la empatie:de exemplu, participantii sa aiba libertatea de a impartasi sau de a nu
impartasi experiente proprii, ori de a o face doar cand simt ca mediul este sigur.

2. Brainstorming asupra regulilor generale
Cereti elevilor sa lucreze in grupuri de cate doi sau trei: sa se gandeasca impreuna ce reguli
considera ei ca sunt necesare pentru a crea un mediu de invatare placut si eficient in clasa si sa
isi noteze schematic propunerile. Dupa 2-3 minute, invitati-i sa continue discutia cu toata clasa,
ascultand ideile fiecarui grup.

3. Notarea propunerilor de reguli generale
Urmarind discutia, listati propunerile elevilor pe tabla; finalizati-le impreuna cu clasa, sub forma
de reguli; cereti unui elev sa le copieze pe o foaie de flipchart; afisati-o pe aceasta intr-un loc
vizibil in clasa, astfel incat oricine sa poata face referire la lista, atunci cand considera necesar.

Incurajati participarea activa a cat mai multor elevi ; cereti participantilor sa contribuie la
gasirea celei mai bune formulari pentru reguli; la final, exprimati-va propriile propuneri si
conveniti cu elevii sa le adaugati la setul de reguli.

Exemple de reguli: apreciati si valorificati diferentele, ascultati cu interes, participati activ,
contribuiti la crearea unei atmosfere placute la clasa pentru toti colegii, inchideti telefoanele
mobile, fiti punctuali, pastrati confidentialitatea.

4. Incheierea activitatii
Reparcurgeti impreuna cu clasa setul de reguli afisate pe foaia de flipchart; amintiti-le elevilor
ca acestea sunt reguli concepute de ei, mentionand ca ele se aplica si profesoarei; incurajati-i sa
le respecte si sa le (re)aminteasca oricand considera ca e nevoie.
De asemenea, puteti sa le spuneti elevilor ca regulile sunt un exemplu practic al Principiului de
Responsabilitate din Drepturile Omului: creand reguli impreuna, suntem responsabili impreuna.
Explicati-le ca pentru fiecare drept al omului exista o indatorire corespunzatoare si ca oamenii
4

au datoria sa fie co-responsabili pentru respectarea drepturilor. Invitati-i sa identifice drepturi si
indatoriri in regulile formulate anterior si afisate pe foaia de flipchart.




Recomandari pentru profesor
preveniti riscul expunerii la intoleranta: asigurati crearea unui spatiu in care elevii sa isi poata
exprima liber valorile si atitudinile, fara a-i rani pe altii, dar si fara a se teme ca ar putea fi
judecati pentru ce spun.
preveniti riscul expunerii la ostracizare: explicati, inca din faza formularii regulilor generale,
ca, atunci cand se discuta probleme delicate, e importanta respectarea nevoii de
confidentialitate; astfel, asigurati-va ca niciun elev dintr-o categorie minoritara nu va deveni
in mod nedorit tinta discutiilor si nu va fi pus in situatia de a da explicatii in numele intregii
categorii respective.
daca discutati pe o perioada mai mare de timp teme privind respectarea drepturilor omului
puteti reveni periodic la regulile formulate anterior, reanalizandu-le: functioneaza? E nevoie sa
mai adaugam ceva? Ce se intampla cand nu se respecta o regula? Sunt unele reguli mai des
incalcate decat altele? Cum poate clasa sa reactioneze in mod constructiv cand si daca o regula
este incalcata?
puteti pastra regulile afisate in clasa pe o perioada mai lunga, cerandu-le elevilor sa tina cont
de ele si la alte lectii/materii.

Varianta
In loc de lista de reguli, elevii pot realiza desene: cereti-le sa lucreze intai individual, facand pe
post-ituri desene pe care apoi sa le prezinte si explice. Astfel, desi procesul va fi poate mai lent,
fiecare participant va contribui activ si toti vor avea mai mult timp de reflectie.

Surse
1
:
BRYT! Ett metodematerial om normer i allmenht och heteronormen i synnerhet. Forum fr
levende historier, RSFL-Ungdom, 3.oplag, 2011.

Decara, Cecilia si Lone Smith. Klassens egen Grundlov, I Demokrati Fordi..Institutul Danez
pentru Drepturile Omului, 2010.

Lkke Rasmussen, Maria. Instrumente pentru Educatia pe Drepturile Omului.. Institutul
Danez pentru Drepturile Omului, 2012.

1
Ori de cate ori a fost posibil, am indicat sursa/sursele folosite ca punct de plecare in construirea exercitiilor.
5

2. Normal/Anormal

Prezentare
Elevii aranjeaza imaginile unor persoane pe o scala care merge de la normal la anormalsi
analizeaza ideea de normalitate plecand de la aceasta experienta.

Obiective
identificarea,constientizarea si analizarea unor norme sociale tacite
intelegerea faptului ca perceptia asupra normalitatii variaza adesea considerabil de la om la
om
construirea respectului pentru diferentele reprezentate de alti oameni si pentru alegerile lor


Utilizare
Acest exercitiu poate fi folosit atat independent, cat si ca activitate pregatitoare pentru Roluri
de gen (vedeti numarul 4, mai jos).

Timp estimat
30 de minute.

Materiale necesare
2-3 seturi de cate 8-10 fotografii decupate din ziare/reviste si, infatisand fiecare cate o
persoana fie in poza tip pasaport, fie in imagine completa. E recomandabil ca un set sa
cuprinda o mare varietate de expresii faciale, trasaturi fizice, stiluri vestimentare, postri, etc. si
ca seturile sa fie identice sau similare

Instructiuni
1. Introducerea exercitiului
Spuneti-le elevilor ca vor avea de indeplinit o activitate in care isi vor spune parerea despre
niste persoane total necunoscute, clasificandu-le drept normale sau anormale. Precizati ca
pentru aceasta activitate nu exista raspunsuri corecte si raspunsurigresite. Organizati-i pe elevi
in grupuri de 3-5 participanti si dati fiecarui grup un set de fotografii.

2. Lucru in grup pentru clasificarea imaginilor
Elevii lucreaza in grupuri fie pentru a ordona imaginile pe o scala a a/normalitatii, fie pentru a
le distribui in doua categorii: normal si anormal. Incurajati-i pe participanti sa isi negocieze
respectuos parerile individuale in cadrul grupului.

3. Prezentarea rezultatelor
Fiecare grup prezinta si explica scala sau categoriile realizate anterior, mentionand, daca
considera necesar, disensiunile sau comentariile aparute in interiorul grupului in timpul
clasificarii. Grupurile isi compara rezultatele.

4. Discutarea notiunilor de normal si anormal
6

Amintind elevilor ca la acest exercitiu nu exista raspunsuri gresite sau corecte, porniti de la
rezultatele anterior prezentate pentru a discuta cu toata clasa urmatoarele puncte:
Exista in viata reala situatii cunoscute elevilor in care normalitatea e inteleasa diferit de
oameni diferiti?
In situatiile identificate anterior, cine hotaraste ce e normalitatea? Ce pierd si ce castiga
oamenii care sunt mai aproape de normal? Dar cei care sunt mai aproape de anormal?
Ce avantaje ne da faptul ca ne nastem in familii care au deja o notiune ferm stabilita despre
normalitate? Ce dezavantaje?
Este normalitatea ceva ce se poate schimba in timp? Discutati urmatoarele posibile
exemple: femei purtand pantaloni in alte secole; femei intrand singure (adica neinsotite de un
barbat) intr-o cafenea, in perioada comunista; casatoriile aranjate de parinti, in alte
epoci/culturi; barbati casatoriti gatind, avand grija de copii sau facand treburi casnice pentru
familie.
Ce se intampla cu un om care nu vrea sau nu poate sa se conformeze normalitatii? De
exemplu, este normal ca un om cu dizabilitati fizice sa fie fortat sa-si petreaca viata in
perimetrul propriei locuinte, pentru ca spatiul public nu e accesibil cuiva care se deplaseaza in
scaun rulant?

5. Incheierea activitatii
Invitati-i pe elevi la cateva minute de reflectie individuala asupra celor discutate anterior. Le
puteti sugera intrebari precum Ce ganduri, senzatii, impresii sau opinii noi vreti sa retineti
dupa aceste discutii despre normal/anormal? Ce puteti faceca sa va simtiti bine cu voi insiva,
in situatiile in care parerea voastra personala despre ce ar fi normal difera de parerea adultilor
sau de cea generala a societatii?Optional, cei care doresc isi impartasesc reflectiile.


Recomandari pentru profesor
preveniti riscul devierii discutiilor spre anormalitatea unor anumite persoane sau grupuri
atrageti-le atentia elevilor ca, intr-o comunitate dominata de o notiune fixa despre
normalitate, reactiile impotriva a ceea ce este perceput drept anormal pot varia de la
glume rautacioase, jigniri sau priviri ostile la acte de hartuire si/sau de violenta.
semnalati-le elevilor ca, devenind constienti de normele tacite si analizandu-le asa cum au
facut in exercitiu, ei pot combate reactii precum cele de mai sus respectand alegerile altor
oameni sau diferentele dintre ei insisi si altii.
mentionati ca, desi in multe cazuri normalitatea este mai avantajoasa social (de exemplu,
este normal ca parintii sa aiba grija de copii), la fel de bine exista situatii in care incalcarea ei
poate da rezultate pozitive: fara chestionarea normalitatii, am functiona si acum dupa regulile
sociale de la inceputul omenirii.

Varianta
In prelungirea discutiei de la clasa, le puteti cere elevilor sa observe, pe parcursul saptamanii
urmatoare, cum este folosit a cuvantulnormal si sa incerce sa retina detalii despre contexte,
7

conotatii, etc. Aceste exemple pot fi ulterior impartasite in clasa, ca baza de plecare pentru
exercitiul Roluri de gen (vedeti numarul 4, mai jos).

Sursa:
Orientarea sexuala. Ghid pentru profesori. Asociatia ACCEPT, 2005.

3. Cui si cum dai mingea?
Prezentare
Aceasta activitate se bazeaza pe un exercitiu fizic: un joc cu mingea prin care elevii sunt
stimulati sa devina constienti de diferente culturale si de propriile abilitati de cooperare. Jocul
este urmat de o discutie ghidata despre norme in clasa si in societate, experienta elevilor fiind
folosita pentru a discuta despre conceptele de grup si mediu scolar, despre regulile nescrise ale
fiecarui grup si despre diferente culturale.

Utilizare
Exercitiul trebuie desfasurat intr-un spatiu larg (coridor, sala de sport, curtea scolii), e
recomandabil sa urmeze activitatii nr. 1 (vedeti mai sus) si poate preceda activitatea nr. 4
(vedeti mai jos).

Obiective
identificarea propriului rol intr-un grup sau intr-un colectiv
constientizarea principiilor de creare a unui mediu scolar integrator
imbunatatirea capacitatii de a include in colectiv colegi nou-veniti nealiniati normelor

Timp estimat
30 de minute.

Materiale necesare
10 mingi mici (de exemplu, de tenis)
un flipchart sau o tabla de scris

Instructiuni
1. Prezentarea exercitiului
Impartiti elevii in grupe de 7-10 persoane. Numiti in fiecare grup un elev care sa fie observator
si sa noteze ce se intampla in grupul respectiv in timpul exercitiului.

Dati fiecarui grup 2-3 mingi si urmatoarele instructiuni:
in fiecare grup se vor arunca si prinde intai o minge, apoi doua sau trei in paralel
odata introdusa, fiecare dintre mingi trebuie sa circule de la un elev la altul si sa ajunga, pe
rand, la toti cei din grup
in prima runda a unei mingi, aceasta nu trebuie aruncata intr-o ordine anume, ci fiecare din
grup o transfera cui doreste
8

in rundele urmatoare insa, mingea trebuie sa circule dupa traseul format in prima (le puteti
spune elevilor ca acesta reprezinta normele culturale si regulile existente in orice grup, colectiv
sau societate)
participantii nu au voie sa vorbeasca pe durata exercitiului
mingile trebuie aruncate cu grija, astfel incat sa nu loveasca/raneasca pe nimeni si sa poata fi
prinse usor

2. Initierea jocului cu mingea 1 si introducerea mingilor 2 si 3
Cand grupul a stabilit ordinea in care mingea 1 ajunge de la un elev la altul si jocul curge,
introduceti pe rand intai mingea 2, apoi mingea 3 in fiecare grup, acordand echipelor timp
suficient pentru a se obisnui cu circularea corecta, in paralel, a tuturor mingilor.


3. Continuarea jocului cu schimbarea unor membri din grup
Cand toate grupurile au ajuns sa efectueze bine sarcina de mai sus, schimbati doi elevi dintr-un
grup cu alti doi din alt grup, asigurandu-va ca nou-sositii ocupa in grup locul celor pe care ii
inlocuiesc, pentru ca traseul mingilor sa nu fie perturbat.

(Inlocuind nu unul, ci cate doi elevi deodata, nou-venitii au avantajul ca nu sunt singuri in
resimtirea frustrarii de a nu putea sa se adapteze imediat la normele noului grup, si ca vor trece
impreuna prin incercarea de a se integra. Este important ca noii membri sa ramana tacuti in
timpul adaptarii la ritmul grupului, gasind o cale exclusiv non-verbala de a se integra.)

Cereti grupurilor sa continue in acelasi ritm, dupa regulile deja fixate. Cand jocul curge din
nou, cu noii membri integrati, schimbati iarasi cate o persoana in fiecare echipa sau incheiati
exercitiul. (De obicei, elevii gasesc acest exercitiu amuzant si distractiv, asa incat ii puteti lasa sa
continue inca o runda sau doua.)

4. Discutii si impartasirea experientei participantilor
Intai, cereti-le observatorilor sa spuna ce au remarcat:
A fost greu sa se gaseasca un ritm, la inceput?
Ce a facut grupul pentru a-si gasi si mentine ritmul?
Ce s-a intamplat cu ritmul cand in grup au intrat nou-venitii?
Cum au reactionat membrii initiali la sosirea celor noi?
Ce au facut pentru a-i ajuta?
Cum au reactionat nou-venitii?
Ce au facut pentru a se incadra?

Apoi intrebati grupurile:
Cum au perceput introducerea unor noi membri in grup?
Ce au facut pentru ca acestia sa se simta bineveniti?
9


5. Discutie despre normele pentru elevi care exista in scoala respectiva
Intrebati-i pe elevi daca stiu ce este o norma si asigurati-va ca toata lumea intelege aceasta
notiune. Le puteti da urmatoarea definitie: normele reprezinta asteptari, idealuri, reguli sau
reglementari in legatura cu ce e acceptabil/inacceptabil si cu atribute pozitive/negative intr-o
societate sau intr-un colectiv precum o clasa sau o scoala. Normele ne ajuta sa ne definim si sa
convietuim.

Explicati ca nou-venitii nealiniati la norme pot avea uneori dificultati in a le decoda si a se
adapta la ele, mai ales daca au deja un limbaj, niste reguli sau o mentalitate proprii foarte
diferite de cele ale colectivului in care intra. Intrebati-i pe elevi in ce fel le influenteaza aceste
aspecte consideratiile sau concuziile formulate mai devreme.

Cereti-le elevilor sa se gandeasca la niste norme din clasa sau din scoala lor si notati exemplele
pe tabla sau flipchart. Puteti ghida discutia folosind urmatoarele intrebari:
Ce normedespre cum ne comportam cu ceilalti avem in clasa? (De exemplu, nu ii hartuim, nu
ii intrerupem cand vorbesc, etc.)
Ce norme avem pentru cum ne imbracam?
Exista norme diferite pentru baieti si fete, in privinta comportamentului la clasa?
Ce norme avem in legatura cu invitarea colegilor acasa?
Ce norme avem despre identitatea de gen, exprimarea genului si orientarea sexuala?
Fetele au voie sa iasa doar cu baieti, sau isi pot da intalnire si cu fete? Dar baietii?
Care norme considerati ca sunt pozitive? Dar negative?
Ce se intampla daca o persoana se abate de la norma?

6. Discutie despre norme in mediul scolar
Largiti cadrul discutiei de la scoala respectiva la mediul scolar, urmarind aspecte precum:
Ce inseamna sa fii normal si sa te adaptezi? Prin analogie cu traseul mingilor in grup, in
jocul anterior, cat deimportant este sa iti dai seama de existenta unor norme in clasa si sa te
aliniezi acestora?
Este nevoie de ajutorul colegilor, pentru a ne adapta la norme, sau o putem face si fara
ajutor? Este acceptabila, in clasa si in scoala voastra, abaterea de la normele mentionate
anterior (vedeti punctul 5, mai sus)?

Explicati-le elevilor ca legatura dintre ce e predominant si ce e minoritar intr-un colectiv poate fi
definita ca o relatie de putere inegala si asimetrica: puterea de a decide cum trebuie urmate
normele apartine opticii predominante, iar o persoana care face parte dintr-o minoritate sau
care nu e aliniata normelor respective se poate simti exclusa sau respinsa de catre grup sau
colectivitate. Prin urmare, este responsabilitatea mentalitatii predominante sa ii ajute pe nou-
sositi sau pe cei nealiniati normelor sa se simta bineveniti si inclusi.

Pentru ilustrarea acestor aspecte, puteti pune intrebari precum:
10

Considerati ca mediul din scoala voastra ii face sa se simta inclusi si respectati pe elevii si
profesorii nealiniati normelor?
Religia sau diversitatea sunt vazute resurse in clasa voastra?
Discutiile de grup sunt imbogatite de faptul ca oamenii au opinii diferite?
Daca la voi la scoala vine un elev nou, i-ar fi usor sa se incadreze in normele existente si sa se
integreze fara ajutor din partea clasei? Exista situatii in care i-ar fi totusi de folos putin ajutor?
I-ar fi posibil unui nou-sosit nealiniat la norme sa vina la voi in clasa si sa influenteze sau sa
schimbe normele? Folositi exemple din jocul anterior: a fost usor/posibil pentru nou-veniti sa
schimbe traseul mingii?
Care sunt aspectele pozitive ale incalcarii normelor discriminatorii si exclusiviste?

7. Incheierea activitatii
La final, intrebati-i pe elevi cum li s-a parut exercitiul si discutati urmatoarele chestiuni:
De-a lungul vietii suntem bombardati cu diverse norme, inclusiv pe internet, iar modul in
care ne raportam la nou-veniti si reactionam la actiunile sau cuvintele colegilor este totdeauna
determinat de norme sunteti de acord? Ce exemple puteti aduce? Cat de important este sa
fim constienti de norme?
Ce este mai important: sa fii parte dintr-un grup sau sa iti pastrezi identitatea unica, poate
chiar abatandu-te de la norma prin aceasta? Pornind de la raspunsurile elevilor, facilitati o
discutie despre echilibrul fragil dintre nevoia unei persoane de a avea sprijin din partea unui
colectiv si dorinta de a ramane unic, de a nu te pierde in multime.
Exista norme absolut fixe si care ar trebui respectate mereu de toata lumea sunteti de
acord? Ce exemple puteti gasi? (De ce e inacceptabil sa ucizi sau sa furi, de ce toti oamenii au
drepturi?) Dar norme care ar putea ingreuna accesul unora la un grup si, deci, ar putea fi
schimbate pentru a face grupul mai integrant? Ce se intampla, de exemplu, cu persoanele care
nu se aliniaza normelor potrivit carora baietii au voie sa se indragosteasca doar de fete si
viceversa, iar fetele trebuie sa se casatoreasca si sa aiba copii, in timp ce baietii trebuie sa isi
faca o cariera si sa intretina familia?


Recomadari pentru profesori
evitati riscul de a focaliza discutia in mod nedorit asupra unor persoane anume: daca in clasa
sunt elevi din minoritati religioase sau etnice, e preferabil sa indreptati discutia catre alte
exemple de minoritati. Totusi, daca stiti ca respectivii elevi sunt buni vorbitori si isi pot sustine
cu usurinta punctele de vedere, e recomandabil sa folositi experienta lor personala in discutie.
preveniti riscul ca participantii sa compromita vreun coleg invocand exemplul sau concret, de
pilda la intrebarea Ce se intampla daca cineva se abate de la norma? Pentru aceasta,
explicati-le ca mai importante sunt chestiunile de principiu legate de norme, iar daca cineva
doreste totusi sa detalieze cazuri personale, o poate face povestind experiente proprii.
puteti incheia activitatea intrebandu-i pe elevi daca ar face ceva diferit de acum incolo, de
exemplu cand vine vorba sa primeasca in clasa un elev nou sau colegi care s-ar putea abate de
la normele predominante?
11


Sursa
E nevoie de fiecare! (It takes all kinds), proiect european de combatere a homofobiei in
scoli, coordonat de Institutul Danez pentru Drepturile Omului si implementat in Romania de
Asociatia ACCEPT.


4. Roluri de gen

Prezentare
Exercitiu de reflectie asupra normelor sociale de gen, rolurilor si identitatii de gen si exprimarii
genului.

Utilizare
Aceasta activitate trebuie desfasurata intr-o sala spatioasa, in care elevii sa se poata misca lejer,
in voie, si e recomandabil sa fie precedata de activitatea nr. 1, intitulata Sa facem regulile!
(vedeti mai sus).

Obiective
discutarea normelor de gen impuse de societate in legatura cu aspectul fizic,
comportamentul, sexualitatea si etnia
exprimarea propriilor norme de gen si a propriei identitati de gen
constientizarea stereotipurilor, a influentei si asteptarilor sociale privind comportamente
definite drept strict feminine sau masculine
imbunatatirea abilitatii de a analiza factorii de mai sus, de a reflecta asupra lor si de a actiona
in legatura cu ei, respectand alegerile oamenilor si percepand aspectele pozitive ale incalcarii
normelor dominante

Timp estimat
45 de minute.

Materiale necesare
o tabla de scris
fisa de lucru pentru profesori:inainte de lectie, pregatiti o lista cu caracteristici umane, cum ar
fi: Curaj, Frumusete, Putere, Duritate, Rabdare, Ambitie, Pasivitate, Initiativa, Dragalasenie,
Grija, ElegantaPerfidie, Irationalitate, Timiditate, Precautie, Rezistenta, Anxietate, Incredere,
Tandrete, Empatie, Exteriorizare, Interiorizare, Independenta, Harnicie, Politete, Generozitate,
Stabilitate, Frivolitate, Calm, Nesiguranta, Concizie, Aiureala, Veselie, Seriozitatea, Sociabilitate,
Simt practic, Simt estetic, Curiozitate, Prestanta, Seductie, Profunzime, Superficialitate, Intuitie,
Logica, Sensibilitate.

Instructiuni
1. Introducere
12

Explicati-le elevilor ca exercitiul va explora asteptarile sociale ale fiecaruia dintre noi, baieti sau
fete. Dati exemplul unei fete de la care societatea se asteapta sa fie feminina si al unui baiat
care trebuie sa fie masculin. Intrebarea de fond este: ce se asteapta de la un baiat si ce se
asteapta de la o fata, ce este perceput ca fiind feminin si ce este perceput ca fiind masculin?

2. Reflectie si expunerea parerilor asupra normelor de gen
Marcati in spatiul salii doua pozitii opuse, reprezentand asteptarile sociale pentru baieti si fete
(de exemplu, plasand un F si un B notate pe doua foi A4 in doua zone diferite ale clasei, fie
pe podea, fie pe pereti).

Cititi cu voce tare o caracteristica de pe fisa de lucru pregatita anterior si cereti-le elevilor sa
decida individual daca aceasta e asociata de regula baietilor sau fetelor (de exemplu: Curaj.
Este curajul un atribut considerat caracteristic baietilor sau fetelor?). In functie de raspunsul
lor, elevii se deplaseaza catre locurile marcate cu F sau B. Notati undeva ce caracteristici
sunt atribuite celor doua genuri, iar daca exista opinii diferite notati-le si pe acestea.
E important sa subliniati ca in aceasta prima parte a exercitiului elevii nu au voie sa vorbeasca,
iar clasificarea caracteristicilor drept F sau B trebuie sa reflecte standardele si asteptarile
sociale generale in privinta feminitatii si masculinitatii, si NU calitatile reale ale baietilor si
fetelor din clasa..

3. Brainstorming
Desenati pe tabla doua coloane, ca mai jos. Scrieti in coloane caracteristicile pe care grupul le-a
atribuit baietilor sau fetelor, bazandu-va pe ce ati notat anterior in legatura cu pozitia lor. Daca
au fost pareri diferite, puteti nota un procentaj aproximativ in fiecare coloana.

Asteptari pentru baieti: Asteptari pentru fete:




Elevii pot face brainstorming apoi, pentru a gasi si alte caracteristici legate de comportamentul,
aspectul fizic si sexualitatea feminina si, respectiv, masculina.Nu toata lumea trebuie sa fie de
acord cu clasificarea noilor propuneri; dimpotriva, existenta unor perspective diferite confera
complexitate exercitiului.

Dupa brainstorming puteti pune grupului urmatoarele intrebari:
Credeti ca asteptarile identificate ne influenteaza? Daca da, cum?
Pot chenarele acestea sa fie vazute ca un portret ideal pentru baieti si, respectiv, fete?
Ii masuram dupa aceste tipare pe oamenii pe care ii intalnim?
Este posibil sa implinim toate asteptarile pentru baieti, respectiv pentru fete?
13

Sunt toate fetele/toti baietii asa in viata reala?
Daca nu indeplinesti aceste asteptari sociale ca fata sau ca baiat, inseamna ca vrei sa ai alt
gen?
(Vedeti si intrebarile de reflectie de mai jos, dupa discutia de grup optionala.)

4. Discutie de grup despre incalcarea normelor de gen
Formati grupuri mici, de cate 2-3 elevi, si acordati fiecarui grup 5 minute pentru a gasi exemple
de personaje istorice sau culturale care au incalcat normele de gen. De exemplu, daca inainte
elevii au atribuit Curajul masculinitatii, in aceasta parte a exercitiului un contraexemplu de
femeie curajoasa ar putea fi Ioana dArc (sau Ecaterina Teodoroiu, etc). Grupurile prezinta apoi
exemplele gasite, mentionand despre cine e vorba, ce anume au facut personajele respective,
cand si de ce.

5. Incheiere
Discutati cu intreaga clasa urmatoarele chestiuni:
Care caracteristici sunt considerate pozitive si, in consecinta, care categorie masculinul sau
femininul este considerata mai valoroasa in societatea noastra?
Difera ce se asteapta de la baieti si fete in privinta comportamentului sexual?
Care sunt avantajele aderarii la atributele din coloanele tabelului de mai sus?
Care sunt dezavantajele indepartarii de la asteptarile de mai sus, de exemplu daca o fata
esteprea directa si un baiat este prea sensibil? (Revedeti atributele listate in cele doua
coloane.)
Ce se intampla cand nu iti poti da seama exact daca o persoana este barbat sau femeie?
Cum influenteaza etnia, religia, credinta, dizabilitatea si/sau varsta felul in care sunt
perceputi barbatii si femeile?

Recomandari pentru profesor
atrageti atentia elevilor ca, intr-o colectivitate, abaterile de la normele de gen sau de la orice
alte norme pot fi taxate prin glume, jigniri, priviri ostile, hartuire si/sau acte de violenta.
Devenind constienti de normele impuse si analizandu-le asa cum au facut in acest exercitiu,
elevii pot actiona in legatura cu asemenea reactii, respectand alegerile altor oameni si
constientizand aspectele pozitive ale incalcarii anumitor norme.
atrageti-le atentia elevilor ca cele doua coloane de tabel infatiseaza o imagine stereotipa a
baietilor si fetelor, care nu e nici reala, nici reprezentativa, dar ne influenteaza deseori, fie si
inconstient, perceptia asupra altor oameni.

Surse
Ewers, Karen. Adreseaza-te homofobiei! Amnesty International Danemarca, 2012.

BRYT! Ett metodematerial om normer i allmenht och heteronormen i synnerhet. Forum fr
levende historier, RSFL Ungdom, 3. oplag, 2011.

14

Pentru resurse suplimentare privind abordarea critica a normei (metodologia folosita in
majoritatea activitatilor propuse in acest suport de curs) puteti consulta un manual pe aceasta
tema, disponibil in limba engleza la urmatoarea adresa web:
<http://www.rfslungdom.se/sites/default/files/media/breakthenorm_0.pdf.>

5. Fa ceva!

Prezentare
Urmand vizionarea unui clip video pe YouTube, elevii desfasoara un joc de rol despre hartuirea
homofoba in scoli, imaginandu-si diferite raspunsuri si consecinte, reflectand asupra hartuirii si
stereotipurilor negative ca manifestari discriminatorii si analizandu-si propriile reactii la
hartuire.

Utilizare
Aceasta activitate trebuie efectuata intr-o clasa incapatoare, e recomandabil sa fie precedata
de exercitiul nr. 1, Sa facem regulile! (vedeti mai sus) si poate fi urmata de activitatea nr. 4
(Roluri de gen).

Obiective
imbunatatirea abilitatii elevilor de a analiza prejudecatile si discriminarea si de a reflecta
asupra lor
consolidarea capacitatii elevilor de a actiona in legatura cu prejudecatile si cu discriminarea,
inclusiv prin respectarea alegerilor celorlalti si prin constientizarea aspectelor pozitive ale
incalcarii prejudecatilor si normelor negative.

Timp estimat
2 sesiuni de cate 45 de minute fiecare.

Materiale necesare
un videoproiector si conexiune internet pentru vizionarea unui clip video disponibil
peYouTube la urmatoarea adresa
web:<http://www.youtube.com/watch?v=lrJxqvalFxM&feature=player_embedded>
(Filmul dureaza 4 minute si este in limba engleza;dialogul insa este minim si poate fi usor inteles
si de cei care nu cunosc bine engleza.)
o tabla de scris

Instructiuni
1. Vizionarea clipului video
Spuneti-le elevilor ca veti discuta despre cum se poate preveni activ hartuirea homofoba la
scoala, prin metoda jocului de rol. Accesati adresa web mentionata mai sus si incepeti
vizualizarea clipului video intitulat Ia atitudine! Nu sustine hartuirea homofoba, creat de
BeLonG, o organizatie irlandeza ca parte a serviciilor pentru tineret.

2. Rezumarea intrigii clipului si verificarea intelegerii acestuia
15

Dupa vizualizare, cereti-le elevilor sa rezume pe rand ideea principala din clipul video. Asigurati-
va ca toti sunt ascultati si ca se completeaza unul pe altul. Impreuna cu clasa, identificati cine
indeplineste, in clip, urmatoarele roluri: Agresor, Observator, Tinta si Aparator.

3. Descrierea principalelor personaje din clipul video
Cereti clasei sa caracterizeze pe scurt personajele din inregistrare: cum sunt cei doi baieti
indragostiti (Tintele), baietii care ii urmaresc (Observatorii), baiatul cu jacheta rosie (Agresorul)
si baiatul care ia apararea Tintelor la finalul clipului (Aparatorul)?

4. Discutarea filmului
Invitati-i pe elevi sa comenteze filmul, punandu-le urmatoarele intrebari:
De ce credeti ca baietii din film se poarta asa?
Ce norme sau asteptari legate de masculinitate sau feminitate sunt exprimate in scoala lor?
Cine decide ce este normal?
Conceptia despre normalitate se schimba pe parcursul filmului? Daca da, cum?
De ce baiatul-Aparator se ridica si spune O sa te tin eu de mana la sfarsitul clipului? Care
este intentia sa?
Cum ii influenteaza acest gest pe ceilalti elevi?
Ce s-ar fi intamplat daca restul clasei n-ar fi luat atitudine?
Cine are puterea in situatia asta?
Este realist finalul filmului? De ce (nu)?

5. Impartasirea unei experiente similare
Invitati-i pe elevi sa povesteasca o scena asemanatoare celei din clipul video vizionat, un
incident legat de hartuire sau discriminare. Nu trebuie sa fie neaparat ceva ce li s-a intamplat
lor; poate fi o scena de care doar au auzit sau la care au asistat fara a fi implicati direct.

6. Joc de rol
Dintre scenele povestite anterior, alegeti una care credeti ca e relevanta pentru viata elevilor si
la care acestia pot imagina un final diferit. Spuneti-le ca, pornind de la o povestire, veti merge
pe o anumita directie, insa va trebui ca ei sa isi imagineze un alt curs al evenimentelor: unul in
care cineva ia atitudine, combate hartuirea si discriminareasi gaseste o posibila solutie de a
stopa hartuirea in clasa si pe viitor.

Intrebati-i pe elevi cati ar vrea sa joace in poveste. Daca mai multi dintre ei vor sa fie un anume
personaj, puneti-i sa formeze o echipa in spatele acestuia si instruiti-i sa il joace pe rand (se pot
inlocui spunand stop sau batand din palme).
Dupa ce au jucat, amintiti-va sa ii scoateti pe actori din rol, pentru ca acestia sa nu ramana in
pielea unor personajecum ar fi potentialul agresor sau potentiala tinta.

7. Procesarea jocului de rol Incheiati exercitiul discutand urmatoarele puncte:
Au avut succes personajele in a schimba povestea, de data aceasta?
16

Daca elevii au inlocuit un actor (spunand stop sau batand din palme), alegand sa intre in
pielea personajului la un moment dat, de ce au facut-o, cu ce intentie?
Ar putea aceasta situatie sa fie reala?
De ce uneori este usor si alteori dificil sa combati hartuirea si discriminarea in viata de zi cu zi?
Este mai usor sa faci fata hartuirii, dupa acest exercitiu, sau va fi si mai complicat?
Cine/ce personaj are puterea de a schimba/mentine situatia de intimidare?
Cum reusesc normele si asteptarile noastre diferite legate de gen, orientare sexuala, etnie,
varsta, religie si credinta sa functioneze ca prejudecati ce pot duce la hartuire si discriminare?

Explicati-le elevilor cum consecintele participarii la comentarii si glume pot fi mult mai grave
decat ne imaginam, conducand la eventuale acte de hartuire, discriminare sau chiar violenta.

Recomandari pentru profesor
preveniti riscul ca in rolul victimei sa fie desemnat un elev in situatie de vulnerabilitate reala
evitati riscul ca jocul de rol sa le imprime elevilor un anumit comportament (de agresor sau de
victima), subliniind in mod repetat ca, dupa terminarea jocului, toti elevii ies din rolurile pe care
le-au facut
asigurati-va ca atentia ramane concentrata pe tema jocului de rol si pe dinamica situatiei
respective (anume, hartuirea si combaterea ei), si ca acestea nu se pierd de dragul
performantei actoricesti in sine

Surse
Ia atitudine! Nu sustine hartuirea homofoba. BeLonG, 2011.

Ewers, Karen. Adreseaza-te homofobiei! Amnesty International Danemarca, 2012.



17

6. Chestionar despre situatii de intimidare/hartuire

Instructiuni pentru elevi
Chestionarul este anonim. Raspunde la intrebarile de mai jos subliniind raspunsurile care ti se
potrivesc cel mai bine. Daca e nevoie, poti sublinia mai multe raspunsuri la aceeasi intrebare.

1. Ti s-a intamplat vreodata sa fii intimidat/hartuit?
Da Nu

Daca ai raspuns Da, cat de des s-a intamplat sa fii intimidat/hartuit?
Rar Des Zilnic

Unde s-a intamplat?
La scoala Acasa Pe drumul dintre scoala si clasa In alt loc


Daca s-a intamplat la scoala, unde anume?
Coridor Clasa Curtea scolii Toaleta In alt loc


2. S-a intamplat sa vezi ca alti elevi sunt hartuiti/intimidati la scoala?
Da Nu

Daca ai raspuns Da, cat de des s-a intamplat sa vezi asta?
Rar Des Zilnic

Unde s-a intamplat situatia pe care ai vazut-o?
Coridor Clasa Curtea scolii Toaleta In alt loc


3. Ce-au facut cei care au vrut sa te indimideze sau cei pe care i-ai vazut intimidand/
hartuind alti elevi?
Cuvinte batjocoritoare Amenintari Imbranceli

Au furat sau distrus ceva Au lovit/batut Au exclus/izolat


4. Cat de serioasa e problema asta a intimidarii/hartuirii pentru tine?
Foarte serioasa Nu prea serioasa N-are nici o importanta


5. Daca stii, scrie mai jos/pe verso ce ar putea sa faca parintii, profesorii sau alti adulti
pentru a opri intimidarea/ hartuirea elevilor?

18

Explicatii pentru profesori
Folositi acest chestionar ca sa colectati informatii anonime despre eventualele situatii de
intimidare cu care se confrunta elevii dvs. Chiar daca la o prima folosire chestionarul nu pare sa
fie prea util, continuati sa-l aplicati periodic (la fiecare trei luni sau dupa cum considerati
adecvat).

Anuntati-i pe elevi inainte de completarea chestionarului ca va intereseaza orice situatie de
intimidare, indiferent de motiv, si ca scopul final este protejarea elevilor si oferirea unui mediu
de invatare in care toti sa se simta in siguranta. Explicati-le ca cei care hartuiesc/intimideaza
conteaza pe faptul ca victimele lor nu vor povesti nimanui ce se intampla, din jena, rusine sau
frica de reactii ostile suplimentare. Este foarte important ca aceia care cunosc situatii de
intimidare sa vorbeasca despre ce se intampla si sa gaseasca modalitati de a cere sprijinul de la
adulti in care au incredere.

Transmiteti-le elevilor mesajul ca puteti fi contactat/a si ulterior, in cazul in care vor sa
vorbeasca despre o situatie de intimidare sau violenta.


19

Alte activitati de familiarizare cu teme LGBT
7. VIP

Descriere
Exercitiu de reflectie si dezbatere in care elevii descopera importanta contributiei persoanelor
LGBT la evolutia de ansamblu a societatii si au prilejul sa realizeze ca, dincolo de categorii
majoritate sau minoritare, potentialul uman este valoros si trebuie protejat si respectat.

Utilizare
Pentru mentinerea factorului surpriza (care poate aparea in momentul in care elevii afla
despre unele personalitati ca au fost LGBT), se recomanda folosirea independenta a acestei
activitati. Ea, insa, poate fi precedata de un exercitiu precum Sa facem regulile!, care sa
asigure cordialitatea discutiilor si respectarea opiniilor contrare.

Obiective
constientizarea faptului ca persoanele LGBT sunt tot atat de importante sau merituoase ca
persoanele heterosexuale
largirea/consolidarea orizontului de cultura generala a elevilor
imbunatatirea capacitatii de a aprecia si empatiza cu persoanele LGBT

Timp estimat
+/- 40 de minute.

Materiale necesare
o foaie de flipchart sau tabla de scris

Instructiuni
1. Pregatirea activitatii
Inainte de ora, scrieti pe tabla sau pe foaia de flipchart nume de personalitati care, conform
propriilor marturisiri si/sau studiilor despre viata lor, au fost sau sunt LGBT. E recomandabil sa
includeti exemple din diverse domenii, culturi si epoci. Iata cateva sugestii: Socrate, Alexandru
cel Mare, William Shakespeare, Arthur Rimbaud, Petru Comarnescu, Pier Paolo Passolini,
Marlene Dietrich, Greta Garbo, Leonardo da Vinci, Virginia Woolf, Stephen Fry, Marguerite
Yourcenar, Thomas Mann, Andr Gide, Franco Zeffirelli, Michelangelo, Dana International,
Oscar Wilde, regina Cristina a Suediei, Ioan Luchian Mihalea, Elton John, Martina Navratilova,
Pedro Almodvar, imparatii Hadrian si Traian, Alan Turing, domnitorii Petru Cercel, Mihnea al
III-lea si Radu cel Frumos, Piotr Ilici Ceaikovski, Tracy Chapman, regele Richard Inima de Leu al
Angliei, Ellen DeGeneres, etc.

2. Introducerea activitatii
In clasa, prezentati-le elevilor lista de personalitati. Nu mentionati nimic despre orientarea
sexuala a acestora sau despre identitatea lor de gen; oferiti insa suficiente informatii si/sau
20

cereti-le elevilor sa spuna ei insisi clasei ce stiu despre fiecare dintre aceste personalitati. De
exemplu: Alan Turing, matematician britanic din prima jumatate a secolului XX; considerat
parintele informaticii moderne, a jucat un rol decisiv in spargerea codurilor masinii Enigma,
utilizata de nazisti in cel de-al doilea Razboi Mondial.

3. Alegerea unui favorit
Cereti-le elevilor sa lucreze individual: sa aleaga o personalitate din setul dat, sa se gandeasca si
sa noteze pe o foaie de hartie cateva motive pentru care au facut alegerea respectiva (de
exemplu, ii admira opera sau realizarile, considera ca a avut un rol important in epoca sau
domeniul sau, etc.). Acordati-le elevilor +/- 5 minute pentru aceasta.

4. Discutarea si definitivarea alegerilor
Grupati-i pe elevi cate 4-5 si invitati-i sa impartaseasca, fiecare in cadrul grupului sau, alegerea
anterioara, explicand motivele pentru care au preferat personalitatea respectiva. Instruiti
grupurile ca, dupa ce fiecare membru si-a prezentat personalitatea preferata, sa cada toti de
acord asupra uneia singure considerate cea mai importanta de catre intregul grup. Cereti-le
elevilor dintr-un grup sa isi negocieze optiunile individuale cu colegii intr-un mod cordial,
folosind argumente. Acordati-le pentru aceasta +/- 10 minute.

5. Prezentarea alegerilor de grup
Invitati grupurile sa isi desemneze cate un reprezentant. Pe rand, reprezentantii prezinta in
fata clasei alegerea grupului lor: pentru ce personalitate au optat, in final, si din ce
considerente. Incurajati, la finalul prezentarilor, mici sesiuni de intrebari si raspunsuri despre
personalitatile mentionate, intre clasa si prezentator.

6. Discutie despre statutul personalitatilor si persoanelor LGBT
Cereti-le elevilor sa ghiceasca ce au in comun toate personalitatile pe care le-ati listat initial pe
flipchart/tabla. Asigurati-va ca, printre posibilele elemente comune tuturor celor notati acolo,
este mentionat si acesta: identitatea lor sexuala (si/sau bisexualitatea, homosexualitatea,
identitatea de gen). Pornind de la acest aspect, discutati cu clasa urmatoarele puncte:
Despre cate dintre personalitatile listate se stie ca au fost LGBT? De unde, cum se stie? De
ce nu se stie?
Schimba dezvaluirea statutului LGBT al personalitatilor respective felul in care elevii le percep
acum? Daca da, cum? Sunt elevii surprinsi de apartenenta personalitatii lor preferate la
categoria LGBT? Daca da, de ce? Daca nu, ce alt sentiment le provoaca aceasta dezvaluire?
Dintre personalitatile date, care este cel mai socant exemplu (de la care din ele nu s-ar fi
asteptat sa fie LGBT)? Comentati cazurile mai interesante/surprinzatoare. (De exemplu, cel al
lui Franco Zeffirelli, regizorul filmului Iisus din Nazaret si militant politic de dreapta, in Italia.)
Cum ar fi aratat lumea de azi fara contributia/opera acestor personalitati? Ce s-ar fi pierdut?
Ce ar regreta elevii cel mai putin/cel mai mult?
Cat de important este sa fii fericit pe plan personal, pentru a putea da tot ce e mai bun sau
pentru a te implini in plan socio-profesional? Invitati-i pe elevi sa raspunda si pe baza
experientei proprii: ce performanta obtin la un examen sau concurs atunci cand sunt fericiti si
21

atunci cand sunt nefericiti din dragoste, sau atunci cand se simt incurajati si apreciati, fata de
atunci cand se simt antipatizati sau sicanati, de exemplu?
Imaginandu-si ca unul dintre colegii lor este echivalentul lui da Vinci pentru secolul XXI, cum s-
ar raporta elevii la el in momentul cand ar afla ca respectivul apartine categoriei LGBT? Cum
ar reactiona: l-ar admonesta, l-ar sustine, l-ar ignora, l-ar incrimina, l-ar incuraja, l-ar asculta, l-
ar apara? Acordati atentie tuturor raspunsurilor si discutati cu elevii ce consecinte ar avea
asupra dezvoltarii acestui coleg da Vinci fiecare dintre reactiile sau comportamentele
mentionate.

Recomandari pentru profesori
includeti pe lista de personalitati LGBT nume pe care sunteti destul de siguri ca elevii le
cunosc, pregatind informatii relevante pentru fiecare, in caz ca elevii nu au totusi destule
cunostinte despre ele
discutati critic stereotipuri precum artistii in general sunt mai gay decat alte categorii
profesionale
in functie de gradul de maturitate al clasei, puteti dezbate si idei conexe, precum: la realizari
egale, drepturi egale in ce masura beneficiaza cetatenii LGBT care contribuie la dezvoltarea
societatii de drepturile asigurate echivalentilor lor non-LGBT?

Varianta
Pasul 1 poate fi realizat ca brainstorming, pe care il puteti initia intrebandu-i pe elevi ce
personalitati LGBT din trecut sau din prezent cunosc. In aceasta varianta, elevii trebuie anuntati
de la bun inceput ca subiectul activitatii il constituie personalitatile LGBT. Dezavantajul ar fi ca
disparefactorul surpriza, avantajul fiind, insa, ca punctele listate la pasul 6 pot fi discutate mai
pe larg si pe baza a ceea ce elevii deja stiu despre personalitatile pe care ei insisi le-au propus.

Surse
Orientarea sexuala.Ghid pentru profesori. Asociatia ACCEPT, 2005.


8. Diferente si asemanari
Descriere
Exercitiu de reflectie prin comparatie in care elevii lucreaza in perechi (cate doi) pentru a
descoperi prin ce se aseamana si prin ce difera cuplurile heterosexuale si cuplurile
homosexuale.

Utilizare
Aceasta activitate poate fi utilizata independent, dar e recomandabil sa fie precedata de
exercitiul Sa facem regulile!; poate fi facuta, de asemenea, in conjunctie cu Roluri de gen
(vedeti nr. 4, mai sus).



22

Obiective
identificarea decalajelor dintre tinerii heterosexuali si tinerii homosexuali in privinta felului in
care sunt vazute relatiilor lor de cuplu in mediul socio-familial
stimularea capacitatii de solidarizare cu situatia cuplurilor LGBT, prin constientizarea faptului
ca acestea traiesc adesea aceleasi dificultati si bucurii ca si cuplurile heterosexuale

Timp estimat
+/- 40 de minute.

Materiale necesare
fotocopii dupa fisa de lucru inclusa mai jos (vedeti tabelul de la pasul 1 al Instructiunilor)
optional, o tabla de scris

Instructiuni
1. Pregatirea sesiunii
Inainte de lectie, fotocopiati fisa de lucru de mai jos in cate exemplare aveti nevoie, in functie
de cati elevi sunt in clasa si calculand ca va trebuie un exemplar la doi elevi.

Fisa de lucru
Afirmatie G/L G/L & H H
1. Toti colegii stiu ca suntem impreuna.
2. Trebuie sa ne ferim tot timpul.
3. Ne petrecem pauzele imbratisati, in curtea scolii.
4. Nu vrem sa afle parintii ca suntem impreuna.
5. La petrecerea de sfarsit de an am fost numiti cel mai reusit cuplu
al scolii.

6. Ne temem ca relatia noastra nu va dura prea mult, si nu din vina
noastra.

7. Vrem sa ne casatorim, intr-o buna zi.
8. Petrecem weekend-urile impreuna, acasa la unul din noi.
9. Nu ne intelegem in ce priveste inceperea vietii sexuale: unul din
noi e prea nerabdator, celalalt prea precaut.

10. In timpul liber, ne place sa ne plimbam prin parc tinandu-ne de
mana.

11. Cand se intampla sa ne certam, fiecare din noi se sfatuieste cu
parintii, fratii/surorile sau prietenii in privinta a ce ar trebui facut ca
sa ne impacam si sa ne intelegem mai bine.

23

12. Ieri am aniversat cu prietenii un an de cand suntem impreuna.
13. Cand ne tinem de mana sau ne sarutam pe strada, lumea se uita
admirativ la noi, caci ne considera un cuplu reusit.


2. Introducerea exercitiului
Spuneti-le elevilor ca pentru aceasta activitate vor lucra cate doi; formati echipele fie stabilind
dvs. cine cu cine lucreaza, fie lasandu-i pe elevi sa isi aleaga coechipierii. Anuntati-i ca fiecare
pereche va primi o fisa de lucru in forma de tabel cu 4 coloane: coloana 1 cuprinde 13 afirmatii
despre viata cuplurilor de adolescenti, iar coloanele 2, 3 si 4 se refera la categorii de
adolescenti folosind abrevieri pentru gay (G), lesbiene (L) si heterosexuali (H). Sarcina echipelor
este sa discute pe rand fiecare afirmatie, sa decida carei categorii de adolescenti se aplica si
sa marcheze corespunzator casutele din tabel (= se aplica, x = nu se aplica). Inmanati cate o
copie dupa fisa fiecarei perechi si acordati-le 10 minute pentru finalizarea sarcinii.

3. Completarea fisei de lucru
Elevii discuta in perechi afirmatiile din tabel, decid impreuna cui se aplica si marcheaza casutele
de acord cu cele discutate.

4. Compararea rezultatelor
Grupati perechile dinainte in echipe de lucru mai mari si cereti-le sa isi compare tabelele: le-au
completat in mod asemanator sau diferit? Care raspunsuri difera si de ce? Subliniind ca nu
exista raspunsuri corecte sau incorecte, incurajati-i pe membrii grupurilor sa isi explice
raspunsurile sau sa ceara lamuriri atunci cand un raspuns nu li se pare adecvat, clar, just, etc.

5. Formularea de propuneri pentru Carta drepturilor cuplurilor de adolescenti
Pastrand aceleasi echipe de lucru, cereti-le elevilor sa isi imagineze ca urmeaza sa participe la
redactarea unei ipotetice carte a drepturilor cuplurilor de adolescenti. Pornind de la situatiile
sesizate odata cu discutarea afirmatiilor din tabelul anterior, elevii din fiecare grup fac
propuneri despre cum poate fi imbunatatita viata cuplurilor de adolescenti atat heterosexuali,
cat si LGBT. Propunerile vor fi formulate sub forma de articole ca de lege. Subliniati faptul ca
acestea trebuie sa fie echitabile si rezonabile, necuprinzand nici cereri exagerate, nici
diferentieri nedrepte intre diversele categorii de adolescenti. (De exemplu, un articol
precum Cuplurile au dreptul sa petreaca un weekend intreg pe luna in familia unuia dintre cei
doi este rezonabil, in vreme ce unul precum Cuplurile au dreptul sa stea mereu impreuna in
clasa si sa se tina de mana la ore este nerezonabil.)

6. Prezentarea si comentarea proiectelor de Carta
Grupurile prezinta intregii clase propunerile de drepturi de inclus in Carta. Comentati cu clasa
fiecare articol, evaluand daca este echitabil si rezonabil si ghidandu-i pe elevi spre
reformularea lor, cand e cazul.

In mod poate inevitabil, se vor discuta urmatoarele chestiuni:
cat de permisiv ar trebui sa fie mediul scolar si cel familial in privinta relatiilor adolescentilor?
24

la ce eventuale nemultumiri, neplaceri sau riscuri speciale sunt supuse cuplurile de
adolescenti LGBT?
de ce e important ca perechile LGBT sa beneficieze de aceeasi vizibilitate, de aceleasi
posibilitati de exprimare a sentimentelor lor si de aceleasi inlesniri (consiliere, sfaturi de la
familie sau prieteni, informatii privind sanatatea sexuala, etc.) ca si cuplurile heterosexuale?

Recomandari pentru profesori
preveniti riscul ca anumiti elevi din clasa sau din scoala sa fie folositi drept exemple
reprezentative de cupluri, indemnandu-i pe elevi sa discute pe baza experientei lor sau din
jurul lor, insa respectand anonimatul cuplurilor respective
puteti face referire la filme sau carti care trateaza subiecte precum dragostea, viata de cuplu,
dezvoltarea emotionala sau relatiile sentimentale ale adolescentilor

Varianta
Pasul 5 (vedeti mai sus) poate fi realizat si sub forma de brainstorming cu intreaga clasa, rolul
profesorului in acest caz fiind sa colecteze pe tabla toate propunerile mentionate, sa stimuleze
generarea de idei si sa se asigure ca fiecare elev din clasa contribuie cu sugestii.

Surse
Orientarea sexuala.Ghid pentru profesori. Asociatia ACCEPT, 2005.


9. Mesaj pentru Adrian
Descriere
Exercitiu de reflectie si simulare de consiliere, in care elevii au ocazia ca, dintr-un anumit rol
ales de ei, sa abordeze un caz de hartuire pe motiv de orientare sexuala.

Utilizare
E recomandabil ca acest exercitiu sa fie precedat de Reguli generale (vedeti nr. 1, mai sus) si
de Roluri de gen (nr. 4, mai sus).

Obiective
constientizarea riscurilor de hartuire si a impactului acesteia la care poate fi expus un liceean
LGBT
identificarea posibilelor persoane-resursa si/sau directii de combatere a hartuirii in mediul
scolar/liceean

Timp estimat
+/- 45 de minute

Materiale necesare
Fisa de Lucru pentru profesori, cuprinzand Mesajul lui Adrian
25

coli de hartie pe care elevii sa poata redacta raspunsul lor catre Adrian (cate o coala pentru
fiecare grup de lucru)

Fisa de Lucru pentru profesor

Mesajul lui Adrian

Nu stiu de ce, nu inteleg cum mi s-a putut intampla asa ceva, dar m-am
trezit indragostit pana peste urechi de M., un coleg dintr-a XII-a! Il stiu din vedere
de 2 ani, dar nu i-am acordat niciodata prea mare atentie; de-abia daca ne salutam.
Saptamana trecuta, cand stateam amindoi pe banca de rezerve in timpul unui meci
de baschet, ceva a licarit intre noi! Nu mi-a pasat de nimic altceva in clipa aia si m-
am simtit in al noualea cer! Sperand ca la fel simtea si M., l-am abordat dupa meci
si am incercat sa-i vorbesc . Reactia lui m-a socat! S-a inrosit la fata, m-a imbrancit
si a-nceput sa urle: ca sunt un pervers, ca vreau sa-l corup si pe el, si sa ma car din
liceul asta, ca nenorociti ca mine n-au ce cauta aici! Am ramas stupefiat. Chiar din
ziua aia, prietena mea, la care tin mult, mi-a intors spatele, iar baietii din clasa mea
striga dupa mine tot felul de mizerii si ameninta ca nu ma mai lasa sa intru in clasa.
Cred ca in curand o sa ma stie tot liceul. Va trebui sa ma mut in alta scoala. Alta
solutie nu exista!

Instructiuni
1. Prezentarea exercitiului
Spuneti-le elevilor ca acesta este un exercitiu in care, lucrand in grupuri de cate 3-4, vor trebui
sa adopte un anumit rol pentru a reactiona la un mesaj. Mesajul lui Adrian reflecta cazul fictiv
al unui elev de liceu, reactia va fi conceputa sub forma de raspuns scris pe maximum o jumatate
de pagina A4, iar rolurile sunt urmatoarele (le puteti lista pe tabla): psiholog la o revista de
succes, prietenul din copilarie al lui Adrian, personajul M. din situatia ce le va fi prezentata, o
matusa din tara sau din strainatate a lui Adrian, un profesor de la scoala lui Adrian, preotul
parohiei de care apartine Adrian, un amic din mediul online, un vecin de bloc).

2. Citirea mesajului lui Adrian
Cititi clasei cu voce tare Mesajul lui Adrian de pe Fisa de lucru de mai sus. Pentru a va asigura
ca toata lumea a inteles bine situatia, puteti pune intrebari de verificare (de exemplu, Ce s-a
intamplat cu Adrian?, Care a fost reactia lui M.?, Ce s-a schimbat ulterior in anturajul lui
Adrian?, Cum se simte/Ce ganduri are el acum?). Cereti clasei sa raspunda rezumand doar
faptele, fara alte aprecieri sau comentarii asupra situatiei respective, pentru moment.

3. Pregatirea raspunsului
Impartiti-i pe elevi in grupe de cate 3-4 si cereti fiecarui grup sa decida ce rol va adopta
(instruiti-i sa nu dezvaluie altor grupuri rolul adoptat). Acordati fiecarui grup cateva minute
pentru a intra in rol, discutand intre ei cum ar putea reactiona, in linii mari, personajul din
rolul ales, la mesajul lui Adrian: l-ar mustra, l-ar moraliza, l-ar sprijini, l-ar compatimi? De ce?

26

Cereti grupurilor ca, dupa clarificarea rolului si a reactiei, sa treaca la redactarea raspunsului
propriu-zis. Indemnati grupurile ca intai sa faca un minim plan de idei cu punctele principale
ale raspunsului, apoi sa scrie mesajul. Recomandati-le ca toti cei din grup sa sugereze idei si
formulari, dar doar unul sa scrie. Acordati-le circa 15 minute pentru aceasta sarcina.

4. Citirea raspunsului
Grupurile isi citesc pe rand raspunsurile in fata clasei; clasa ghiceste din ce rol au fost ele
redactate.

5. Discutarea reactiilor
Cereti-le elevilor sa iasa din rol, pentru a-si exprima propriile puncte de vedere asupra cazului.
Invitati-i sa raspunda la intrebari legate de situatia lui Adrian si de reactiile primite:
Care dintre personajele alese pentru a-i raspunde lui Adrian considera elevii ca a avut reactia
cea mai buna? De ce? A fost o reactie tipica sau atipica pentru personajul respectiv? In ce
fel?
Ale cui sfaturi ar trebui sa le urmeze Adrian? De ce? Ce ar trebui el sa faca in continuare
pentru a-si imbunatati situatia, care ar fi decizia si pasii optimi?
Dat fiind faptul ca acesta poate fi, in fond, un caz de respingere si/sau atractie nereciproca, in
ce fel ar fi diferit reactiile daca mesajul lui Adrian ar fi fost mesajul lui Carmen, indragostita
de acelasi M.? Daca elevii cred ca reactiile personajelor ar fi fost altele, ce diferente anume ar fi
existat si de ce?
In ce masura au abordat reactiile primite problema hartuirii? Au cuprins ele solutii de
combatere a hartuirii? Daca da, care au fost acestea, si cat de utile? Daca nu, care ar trebui sa
fie, in cazul lui Adrian si in general? Sunt ele aplicabile si in mediul scolar al elevilor? De ce (nu)?

Recomandari pentru profesori
adaugati listei de roluri orice alt personaj care credeti ca ar putea fi relevant in mediul
elevilor, intr-o situatie precum cea a lui Adrian (de exemplu, dirigintele, directorul scolii,
consilierul scolar din unitatea de invatamant, un redactor de la postul de radio local, etc.)

Varianta
Dupa citirea mesajului lui Adrian, puteti organiza reactia la acesta sub forma de joc de rol: un
elev va fi Adrian, iar celalalt personajul ales din lista de roluri data. Cei doi desfasoara jocul de
rol in fata clasei, dupa care clasa poate comenta urmatoarele idei: a fost veridica reactia
personajului ales la situatia lui Adrian? Dar adecvata? Cat de folositoare i-a fost lui Adrian
intrevederea cu personajul respectiv? Ce altceva ar mai fi trebuit discutat intre cei doi?

Surse
Orientarea sexuala.Ghid pentru profesori. Asociatia ACCEPT, 2005.


27

10. A fost sau nu a fost intimidare?

Descriere
Exercitiu de reflectie in care elevii analizeaza un set de cazuri de intimidare si/sau hartuire,
evaluandu-le gravitatea si explorand posibile solutii.

Utilizare
E recomandabil ca acest exercitiu sa fie precedat de Reguli generale (vedeti nr. 1, mai sus), ca
si de Roluri de gen (nr. 4, mai sus), Fa ceva! (nr. 5) sau Mesaj pentru Adrian (nr. 9).

Obiective
identificarea si evaluarea comportamentelor de intimidare si hartuire
constientizarea in mai mare masura a circumstantelor si efectelor hartuirii/intimidarii
imbunatatirea capacitatii de a gasi solutii la problemele de hartuire/intimidare

Timp estimat
+/- 45 de minute

Materiale necesare
cate o fotocopie e Fisei de lucru (vedeti mai jos) pentru fiecare grup de lucru
o tabla de scris sau flipchart

Fisa de lucru
Situatia Gravitate
1. Cosmin poarta azi la gat o esarfa trimisa de varul lui din Franta. Trei dintre
colegele lui stau stranse intr-un colt, ii arunca priviri, isi soptesc nu se stie ce si rad.
Una dintre ele rosteste ostentativ, prefacandu-se ca il ignora: Fetiiiiiitaaaaa!

2. Recent, Iulia s-a tuns periuta. De cand a venit la scoala tunsa asa, baiatul cel mai
tare din clasa i se adreseaza totdeauna cu intre noi baietii, indiferent ce ii spune.
(De exemplu: Auzi, Iulia, tu ti-ai facut tema la mate azi? Zi asa, ca-ntre noi, baietii.)
La fiecare asemenea adresare, ceilalti baieti din cercul lui pufnesc in ras.

3. Mara si Cati sunt un cuplu: foarte oneste in privinta orientarii lor sexuale, ele le-
au vorbit colegilor si profesorilor despre relatia lor, in contexte adecvate (la lectiile
de drepturile omului sau de educatie sexuala, etc.). Totusi, zilnic inainte de ore sau
dupa vreo pauza in care ies din clasa, ele gasesc desenata pe banca lor, cu creionul,
in linii groase, apasate, o cruce neagra.

4. De cand prietena cea mai buna a lui George le-a spus unor colegi ca acesta a
intalnit in tabara de asta-vara un ceh de care s-a indragostit si cu care are acum o
relatie la distanta, Dan, alt coleg din clasa, il loveste cu umarul pe George ori de cate
ori trece pe langa el, facandu-i cu ochiul in mod insinuant, spre amuzamentul celor
prezenti.

5. Acum ceva timp, Mihai, de la a XII-a B, i-a spus Ioanei, de la A, ca e indragostit de
ea si a intrebat-o daca vrea sa fie iubita lui. Ioana i-a spus atunci ca ii pare rau, dar ei

28

ii plac fetele. La cateva zile, Sorin, tot de la A, a inceput sa se refere la Ioana folosind
batjocoritor cuvantul lesbi si cand i se adreseaza direct, si cand vorbeste despre
ea cu alti colegi.
6. Matei e un baiat cu fizic mai degraba fragil, care ia totdeauna note mari, are
preocupari indeosebi intelectuale, se imbraca cochet si miroase a parfum bun. Intr-
o seara, intra in clasa dupa ora de sport: lumina e stinsa si in secunda urmatoare se
trezeste ca i se pune un palton peste cap si incepe sa fie invartit pe loc; cineva chiar
ii trage un sut si se aud rasete puternice. Dupa cateva minute e lasat in pace, dar
pana sa se dezmeticeasca clasa e goala.

7. Cecilia e ceea ce se cheama o fata baietoasa: are 1,80, face sport si are un grad
ridicat de incredere in sine. Dupa ce a luat apararea unui baiat gay din alta clasa
insa, nu exista saptamana in care sa nu gaseasca, ori prins de haina lasata in cuier,
ori desenat pe banca ei, un triunghi roz precum cel folosit de nazisti, in lagare,
pentru a-i marca pe homosexuali.

8. Robert le-a spus celor din clasa lui ca e gay inca de acum 2 ani, la un seminar
despre diversitate. Nu a avut probleme si aparent toata lumea il simpatizeaza. Dar
un coleg, Marian, il ia frecvent pe dupa umeri, demonstrativ, si in fata celorlalti ii
spune pe un ton mucalit: Hai sa-ti zic un banc cu homosexuali, Robertina.

9. Elvis este un coleg rom care vrea sa faca cariera in showbiz. Face deja
voluntariat la un post de televiziune, unde este foarte apreciat. Insa pentru ca isi
penseaza sprancenele si isi da cu lac pe unghii, baietii din clasa il considera
efeminat: l-au poreclit si il striga doar Freddy (de la Freddy Mercury), iar ori de
cate ori trece Elvis pe hol unul dintre ei incepe sa mearga in urma lui miscandu-si
soldurile in mod exagerat si ridicol, ca la o parada a modei.

10. De cand Alina le-a marturisit triumfatoare baietilor din cercul ei ca Irina i-a
cerut prietenia acum cateva saptamani si ca ea a refuzat-o scandalizata, Irina s-a
retras tot mai tare in coltisorul ei, iar baietii o sicaneaza in fel si chip: Ionel o tot
intreaba cand se marita cu el, Bogdan i se adreseaza doar cu porecla Sappho in
mizerie, iar Vlad se preface mereu ca vrea sa o sarute.


Instructiuni
1. Introducerea exercitiului
Spuneti-le elevilor ca vor lucra in grupuri mici, de cate 2 sau 3, pentru a trece in revista un
numar de 10 cazuri de posibila intimidare si/sau hartuire. Fiecare pereche va trebui: A) sa
stabileasca daca respectivul caz este intr-adevar unul de intimidare/hartuire; B) sa identifice
posibilele motive de intimidare/hartuire; C) sa stabileasca gradul de gravitate al
comportamentelor respective, folosind calificativele foarte grav, destul de grav si
acceptabil; D) sa decida ce pasi trebuiesc luati pentru a ameliora situatiile respective.

Ca sa va asigurati ca elevii au inteles bine sarcina, puteti nota pe tabla, schematic, cele 4 cerinte
(A-D).

2. Analizarea cazurilor date
29

Elevii lucreaza in grupurile lor timp de 10-15 minute, pentru a parcurge cei patru pasi ai sarcinii.
Ca sa nu uite ce au decis, asigurati-va ca un elev din fiecare grup noteaza pe Fisa de lucru
calificativul dat de catre grup cazului respectiv, in coloana a doua (Gravitate).

3. Compararea si discutarea calificativelor si a solutiilor
Cereti grupurilor de dinainte sa se reuneasca cate doua sau trei (deci in echipe de 6-9 elevi) si sa
isi compare rezultatele: au acordat aceleasi calificative celor 10 cazuri? Daca da, de ce cred ca
rezultatele coincid? Daca nu, asupra caror puncte nu sunt de acord si de ce? Cum au propus
grupurile solutionarea cazurilor? Care solutii par mai bune?

4. Pregatirea si prezentarea jocului de rol
Instruiti aceleasi grupuri sa pregateasca un joc de rol bazat pe unul dintre cazuri, in care sa fie
pusa in scena solutionarea cazului respectiv. (De exemplu, cazul 10: Irina decide sa ii
vorbeasca Alinei despre efectele martusirisii ei, cerandu-i sa le spuna amicilor ei sa inceteze cu
comportamentele intimidante la adresa ei; sau Irina se confrunta direct cu Ionel, Bogdan si
Vlad, explicandu-le de ce o deranjeaza comportamentele lor si cerandu-le sa isi schimbe
atitudinea.)

Grupurile aleg unul dintre cazuri si solutia pe care o considera optima pentru ameliorarea
situatiei respective; stabilesc cate roluri sunt necesare pentru punerea in scena a cazului;
decid cine joaca rolurile respective; si ii pregatesc pe protagonisti.

Protagonistii fiecarui grup prezinta clasei jocul de rol ales.

5. Incheierea activitatii: discutie de clasa
Comentati cu intreaga clasa cazurile prezentate in cadrul jocurilor de rol, punand intrebari
precum:
In ce masura cred elevii ca solutiile puse in scena sunt practice, realiste sau eficiente? Ar
functiona ele in viata reala? De ce (nu)? Ce alte posibilitati de solutionare ar exista?
Ce efecte ar avea, in timp, nesolutionarea cazurilor, anume continuarea comportamentelor
respective? Cereti-le elevilor sa se gandeasca atat la efectele asupra victimei, cat si la cele
asupra agresorului, inclusiv la riscurile legate de sanatate, performanta scolara, integrare
sociala, etc.
Cu care dintre personajele cazurilor respective s-ar identifica elevii mai usor, si cu care nu s-
ar putea identifica deloc? De ce?

Recomandari pentru profesori
incurajati comparatiile cu cazuri din viata reala a elevilor, dar asigurandu-va ca nicio persoana
din clasa nu este pusa in evidenta in mod neconfortabil sau fara voia sa
daca se invoca situatii reale care privesc elevi din liceu, dar nu din clasa, asigurati-va ca ele
sunt rezumate sau comentate in mod respectuos, fara a afecta in absentia reputatia sau
statutul celor implicati

Varianta
30

Pentru a da un plus de autenticitate studiilor de caz presupuse de aceasta activitate, le puteti
cere grupurilor de elevi sa redacteze ei insisi 2 sau 3 cazuri in plus, bazate pe situatii la care au
fost martori sau de care au auzit de la altii, fie si din alta unitate de invatamant, si sa le discute
cu clasa.

Surse
Ready, Set, Respect! GLSEN (Gay, Lesbian and Straight Education Network), 2012.

11. Noi, minoritarii

Descriere
Exercitiu de brainstorming, (auto)reflectie si imaginatie in care elevii exploreaza implicatiile
identitare ale statutului de minoritate si/sau de categorie dezavantajata.

Utilizare
E recomandabil ca acest exercitiu sa fie precedat de Reguli generale (vedeti nr. 1, mai sus) si
de Cui si cum dai mingea? (nr. 3) sau Diferente si asemanari (nr. 8).

Obiective
constientizarea riscurilor pe care le presupune etichetarea cuiva pe baza apartenentei sale la
o minoritate sau alta
imbunatatirea capacitatii de a combate comportamentele si atitudinile discriminatorii la
adresa minoritatilor

Timp estimat
+/- o ora

Materiale necesare
o tabla de scris sau un flipchart

Instructiuni
1. Brainstorming pentru identificarea minoritatilor
Cereti clasei sa se gandeasca la minoritati si grupuri dezavantajate, la nivel social general. Listati
pe tabla categoriile mentionate de elevi, posibil urmatoarele: romi, persoane cu dizabilitati
fizice sau mentale, emigranti, persoane de culoare, maghiari, evrei, tatari, persoane LGBT,
persoane de alt cult religios decat cel majoritar (adventisti, musulmani), etc.

Amintiti-le elevilor ca adesea discriminarea, hartuirea si intimidarea acestor persoane se
manifesta prin etichete: cuvinte conotate negativ folosite frecvent la adresa lor cu intentie
ofensatoare. Fara a nota pe tabla, cereti-le elevilor sa dea exemple de asemenea etichete pe
care le-au auzit sau vazut folosite la adresa minoritatilor mentionate.

31

Cereti apoi clasei sa se gandeasca daca la nivel de scoala sau clasa se intampla sa existe si alte
categorii minoritare sau dezavantajate. Cu alte cuvinte, de cine altcineva (si cum) mai rad
copiii? Adaugati pe tabla, folosind ghilimele, exemplele mentionate, posibil: grasi,
ochelaristi, dintosi, prosti, cracanati, pitici, tarani, blonde, etc.

Invitati-i pe elevi sa isi imagineze ca ar trai pentru cateva luni in alta tara in care ar fi priviti ca
apartinand unei minoritati sau unei categorii dezavantajate: carei asemenea categorii i-ar putea
apartine si cum ar putea fi etichetati in, de exemplu, Marea Britanie? Dar in Elvetia? Dar in
Ghana? Dar in Emiratele Arabe Unite? Dar in China? Dar in Nepal? Dar in Coreea de Nord?
Adaugati pe tabla, tot in ghilimele, cateva dintre categoriile/etichetele date ca exemplu.

2. Procesarea unor reactii anti-/pro-minoritare
Cereti-le elevilor sa formeze un cerc de jur imprejurul clasei. Poftiti-i pe doi dintre ei sa iasa pe
coridor, un moment. Dupa iesirea lor, desemnati pe cineva drept lider de grup pentru runda 1
si cereti-i sa comunice grupului o anumita atitudine, negativa sau pozitiva (de exemplu,
indiferenta, curiozitate, ostilitate, simpatie, superioritate, reticenta, etc.). Apoi
cereti-i altui elev sa aleaga una dintre categoriile de pe tabla si sa o comunice clasei.

Explicati-le tuturor ca ei reprezinta majoritatea, ca cei doi care vor reintra in clasa apartin
minoritatii mentionate si ca majoritatea ii va intampina cu atitudinea comunicata de liderul de
grup, pe care o pot exprima fie prin vorbe, fie prin limbaj non-verbal (gesturi, expresii faciale).
Invitati-i apoi pe cei doi inapoi in clasa si acordati-le tuturor 2 minute pentru exprimarea
atitudinii stabilite.

Opriti exercitiul si discutati urmatoarele puncte:
Carei minoritati cred cei doi elevi ca apartineau? Cum si-au dat seama? Cum au perceput
reactia majoritatii? Cum s-au simtit ca apartinatori ai acelei categorii minoritare?
Au existat membri ai majoritatii carora nu le-a convenit atitudinea solicitata de liderul
grupului? In ce masura au adoptat-o? De ce au fost sau nu au fost de acord cu ea?

Repetati exercitiul pentru alte cateva runde, cu alti doi minoritari, alt lider de grup, alta
categorie dezavantajata de pe tabla; incheiati fiecare runda dupa 2-3 minute si discutati
impresiile pornind de la intrebarile de mai sus.


32

3. Delimitarea si comunicarea zonei individuale de in/toleranta
Stergeti de pe tabla categoriile minoritare si etichetele listate anterior, insa invitati-i pe elevi
sa nu le piarda din vedere in efectuarea urmatorului pas: individual, vor desena pe o bucata de
hartie un tabel cu patru chenare, fiecare chenar avand continutul sau specific, ca mai jos (puteti
copia exemplul acesta pe tabla).

1. Cum suport sa mi se spuna


2. Cum nu suport sa mi se spuna




3. Cum tolerez sa li se spuna altora


4. Cum nu tolerez sa li se spuna altora





Pentru clarificare, dati exemplul fictiv al unei cunostinte de-a dvs., care in casuta 1 ar trece
lenesa sau ochelarista, in casuta 2 proasta, in casuta 3 dobitoc sau taran, in casuta
4 handicapat sau tigan.

Acordati-le elevilor 5 minute pentru a-si completa tabelele, apoi invitati-i sa se ridice, sa aleaga
un coleg sau o colega si sa ii prezinte ce tolereaza si ce nu tolereaza. Dupa fiecare prezentare,
indemnati-i pe elevi sa schimbe partenerul si sa repete exercitiul cu colegul nou ales. Permiteti
mai multe asemenea interactiuni, oprind exercitiul doar dupa alte 5-7 minute.

Incheiati pasul acesta discutand urmatoarele cu clasa:
Cum li se pare elevilor ca sunt zonele lor de in/toleranta: foarte asemanatoare sau foarte
diferite?
Ce etichete apar cel mai frecvent in casutele din tabel? De ce unele ni se par mai tolerabile
decat altele?
Toleram atitudinile intimidante mai mult cand ne sunt adresate sau mai mult cand sunt
adresate altora? De ce?

Subliniati faptul ca in urma acestui exercitiu elevii din clasa ar trebui sa stie mai bine cum sa isi
trateze colegii astfel incat sa nu le incalce zona de toleranta - altfel spus, astfel incat sa nu le
adreseze remarci sau comentarii pe care stiu ca acestia nu le tolereaza.

4. Internalizarea pozitiva a minoritatii
Grupati-i pe elevi cate doi. Cereti fiecarei perechi sa isi imagineze ca organismul lor este un
mozaic de minoritati si sa schiteze acest organism atribuind componentelor acestuia cate o
minoritate dintre cele mentionate anterior.

33

Schita o pot face sub forma de desen, de lista sau tabel, de cerc portionat, etc., la alegere, iar
organismul poate fi oricat de amanuntit sau de schematic doresc elevii (unii vor vrea poate, sa
atribuie fiecarei urechi cate o minoritate, in vreme ce altii pot ignora urechile, alegand, in
schimb, sa asocieze pancreasul cu o minoritate).

Pentru ilustrare si incurajare, dati exemplul dvs., cum ar fi: In organismul meu, ficatul ar fi
tatar, urechile ar fi rom, degetele ar fi blonda, dintii ar fi negru, parul ar fi pocait, stomacul
ar fi evreu. Daca elevii va intreaba de ce?, raspundeti deschis, inclusiv spunand nu stiu, nu-
mi dau seama.

Dupa ce fiecare pereche si-a schitat organismul, puneti 2 sau 3 perechi impreuna si lasati-i
cateva minute pentru a-si prezenta si compara schitele. Eventual, incheiati apoi exercitiul
punand clasei o intrebare generala (Care vi s-a parut cel mai interesant organism?)

Recomandari pentru profesori
preveniti riscul stigmatizarii: explicati-le elevilor de la bun inceput ca in cursul acestei activitati
se va utiliza un limbaj care constituie el insusi un instrument de hartuire si intimidare, dar ca
evocarea lui este necesara pentru a-l analiza si pentru a constientiza nocivitatea lui
indeosebi aceasta activitate necesita un climat de sinceritate, deschidere, relaxat si prietenos,
in clasa - incercati sa-l creati si pastrati pe tot parcursul activitatii

Varianta
Pasii 2, 3, si 4 pot functiona si independent, asa incat il puteti face pe oricare ca exercitiu
separat, cata vreme il prefatati cu brainstormingul de la pasul 1.

Surse
Formare de formatori. Sesiune de training sustinuta de Cristina Negut. Asociatia Euro<26.
Ianuarie 2009.

TRIANGLE Manual (Transfer of Information against the Discrimination of Gays and Lesbians in
Europe). Ministerium fr Gesundheit, Soziales, Frauen und Familie des Landes
Nordrhein-Westfalen. 2004.


34

12. Cartea mea de vizita

Descriere
Exercitiu de autodefinire, persuasiune si adaptare, in care elevii cauta sa isi asigure o descriere
care ii reprezinta.

Utilizare
Se recomanda desfasurarea acestui exercitiu intr-o sala spatioasa, fara mult mobilier, astfel
incat elevii sa poata interactiona liber, la viteza dorita. De asemenea, e recomandabil ca aceasta
activitate sa fie precedata de Reguli generale (vedeti nr. 1, mai sus), de Fa ceva! (nr. 5)
si/sau Noi, minoritarii (nr. 11).

Obiective
constientizarea gradului in care suntem influentati de stereotipuri si/sau clisee
imbunatatirea capacitatii de auto-definire
revizuirea critica a conotatiilor negative atribuite unor stereotipuri si/sau clisee

Timp estimat
Circa 30 de minute.

Materiale necesare
Fisa de lucru de mai jos, in doua exemplare: unul, intreg, pentru profesor; celalalt, decupat
sub forma de cartonase, pentru elevi.
1. Mi s-ar parea interesant sa
am un vecin gay.
11. Imi plac foarte mult
panselutele.
21. Nu m-as baga intr-o
disputa despre hartuiala.
2. Nu-mi plac deloc arabii. 12. Eu cand am ceva de zis,
zic!
22. Cine poarta sosete albe la
pantofi negri e taran.
3. N-as suporta sa locuiesc la
tara.
13. Cea mai buna forma de
aparare e atacul.
23. Urasc bastanii cu
jeepan; i-as pune la zid.
4. In Vest sunt mai multi
handicapati pe strada.
14. Spun ce trebuie, dar
gandesc ce si cum vreau.
24. Ce-i asa rau in a fi fata sau
baiat de bani gata?
5. Americanii sunt mai grasi ca
noi.
15. E multa ipocrizie in jur. 25. Aurolacii ar trebui stransi
si internati intr-un ospiciu.
6. E plina lumea de chinezi.

16. Din cauza lesbienelor
scade natalitatea.
26. Daca as vedea o parada
gay la mine in oras, as muri.
7. Nici in 200 de ani nu se vor
integra romii.
17. Ma-ntreb cum ar fi fost sa
am doi tati sau doua mame.
27. Ce nu te omoara, te face
mai puternic.
8. Mov e culoarea mea
preferata.
18. Prietenii gay sau lesbiene
sunt haiosi si sufletisti.
28. Ma simt vinovat/a ca
exista atata discriminare.
9. Bisexualii sunt mai simpatici
ca homosexualii.
19. M-as saruta, o data in
viata, cu cineva de-acelasi sex.
29. Cine asculta muzica clasica
e-un loser si-un fandosit.
10. Eu n-am facut pe nimeni
tigan, in viata mea.
20. E banal sa ai ochi caprui. 30. Fatalau nu mi se pare
neaparat jignitor.
35


Instructiuni
1. Introducerea exercitiului
Spuneti-le elevilor ca le veti pune la dispozitie un set de 30 de cartonase din care fiecare isi va
alege unul fara sa stie ce e scris pe el. Vor citi afirmatia notata pe cartonas si vor decide daca ii
reprezinta sau nu: exprima ceva ce ei fac? Reflecta in buna masura ceva ce ei cred sau o situatie
in care s-au imaginat? Daca da, vor tine sa il pastreze. Daca nu, vor incerca sa convinga pe
cineva sa faca schimb de cartonase. Oricum ar fi, la finalul exercitiului trebuie sa aiba in mana
un cartonas care ii reprezinta in mod multumitor: o carte de vizita pe care si-o asuma.

Transmiteti-le elevilor urmatoarele reguli:
daca ce e notat pe cartonasul primit initial nu te reprezinta sau nu iti convine, tu alegi cu cine
vrei sa incerci sa faci schimb de cartonase, poate in functie de ce stii despre colegul respectiv
daca primul ales refuza sa faca schimb, poti alege un al doilea coleg, apoi un al treilea, un al
patrulea, etc. nu exista un numar-limita de incercari
cand abordezi un coleg pentru a-l convinge sa faca schimb de cartonase cu tine, poti sa ii
povestesti/rezumi ce e pe el si sa-i explici de ce vrei sa faci schimb, dar nu sa i-l arati
cand abordezi un coleg pentru a-l convinge sa faca schimb de cartonase cu tine, el nu are voie
sa iti spuna ce scrie pe cartonasul pe care l-ai primi de la el, daca ar accepta sa faca schimbul
daca reusesti sa faci schimb, dar nu iti convine nici ce scrie pe cartonasul nou primit,
abordeaza un alt coleg si incearca sa scapi si de acest cartonas
cand ai in mana un cartonas care te reprezinta, incearca sa rezisti amabil insistentelor
colegilor mai putin norocosi de a face schimb de cartonase cu ei

2. Schimb de cartonase
Elevii incep sa faca schimb de cartonase, dupa regulile de mai sus. Vor exista, cel mai probabil,
insistente, frustrari si negocieri. Nu interveniti, insa asigurati-va ca toata lumea respecta
regulile. Dupa 10 minute, opriti exercitiul.

3. Incheierea activitatii
Rugati-i pe elevii care au acum un cartonas care ii reprezinta sa spuna clasei ce au primit initial,
de ce nu le-a convenit mesajul respectiv, si ce au acum. De ce considera ca afirmatia de pe acest
cartonas ii reprezinta mai bine decat prima?

Rugati-i pe elevii care n-au putut scapa de cartonasul nereprezentativ sa explice de ce
afirmatia de pe acesta nu le covine. De cate ori au incercat sa schimbe acest cartonas si cat de
convingator? De ce cred ca nu au reusit? Ce alta afirmatie sperau sa primeasca, in
eventualitatea ca reuseau sa convinga pe cineva sa faca schimb cu ei?

Recomandari pentru profesori
dupa pasul 3, ati putea cere clasei sa identifice, in setul de cartonase dat, afirmatii care
reflecta sau pot genera acte de intimidare/hartuire, si sa le comenteze cu colegii. La care dintre
aceste afirmatii ar avea o reactie, daca le-ar auzi rostite in clasa sau in scoala lor? Ce fel de
reactie cred ca ar avea? Ce reactie ar fi recomandabil sa aiba?
36


Varianta
Daca nu aveti la dispozitie destul spatiu, puteti adapta acest exercitiu asa incat fiecare elev sa
lucreze doar cu colegul sau colegii de banca: distribuiti cate o copie a Fisei de lucru fiecaruia;
individual, elevii bifeaza afirmatiile care ii reprezinta si le marcheaza cu un x pe acelea care nu
ii reprezinta. Apoi isi compara si explica alegerile in grup.

Surse
Professional Skills. Beyond the Basics. Sesiune de training sustinuta la Careers and Employers
Liaison Unit, Universitatea din Melbourne. Iunie 1999.

37

Glosar de termeni LGBT

Bifobie Se refer la teama iraional i aversiunea fa de
bisexualitate i/sau fa de persoanele bisexuale.
Bifobia se poate manifesta prin limbaj jignitor sau
infraciuni motivate de ur, prin hruirea
persoanelor bisexuale.
Bifobia exist att printre heterosexuali, ct i
printre homosexuali, i este adesea bazat pe
susinerea ideii c bisexualitatea nu exist cu
adevrat (este doar o faz) i pe stereotipuri
care asociaz persoanele bisexuale cu infidelitatea
i promiscuitatea.
Bisexual/ O persoan care este atras fizic, romantic i/sau
emoional att de brbai, ct i de femei.
Bisexualitate Capacitatea unei persoane de a simi atracie
fizic, romantic i emoional fa de, i de a avea
relaii sexuale att cu brbai, ct i cu femei.
Bullying/ intimidare/ hrtuire Are loc atunci cnd o persoan n mod contient i
constant violeaz demnitatea altei persoane i
creeaz un mediu amenintor, inconfortabil sau
neplcut pentru cel expus. Bully-ingul poate fi att
deliberat, ct i neintenionat. Hruirea poate fi
de asemenea definit ca o form de bullying,
caracteristicile distinctive ale bullyingului fiind ca
hartuirea are loc in mod repetat, vizand o anume
tinta, si ca este intemeiat pe o diferenta de
putere/ de statut social intre agresor si tinta. Tinta
bullyingului apartine de obicei unor grupuri
stigmatizate la nivelul societatii sau are
comportamente care pot fi asociate cu astfel de
grupuri.
Cisgender E un termen care se refer la toi oamenii care nu
sunt transgender sau transsexuali.
O persoan care se simte confortabil cu genul la
care a fost ncadrata la natere este o persoan
cisgender. Un exemplu de persoan cisgender este
o femeie nscut femeie, care arat ca o femeie
(n conformitate cu normele de exprimare a
genului) i care se identific drept femeie. A fi o
persoan cisgender nu are legtur cu orientarea
sexual. Persoanele cisgender pot avea orice
orientare sexual.
Coming out (n limba englez n original, dar
folosit ca atare i n limba romn)
Procesul unei persoane de a-i contientiza, asuma
i de a dezvlui altora propria identitate de gen
(pentru persoane trans) sau orientare sexual.
Este un termen folosit de lesbiene, gay, bisexuali i
38

persoane trans pentru a descrie experiena lor de
auto-descoperire i auto-acceptare a orientrii lor
sexuale /identitii lor de gen, i decizia lor de a
mprti acest lucru i altor persoane.
Discriminare Se refer la orice aciune al crei scop sau funcie
este s exclud sau s limiteze participarea cuiva n
societate din cauza rasei sau originii etnice,
orientrii sexuale, vrstei, genului, handicapului,
religiei sau credinei. Conform OG 137/2000
discriminarea este definita ca fiind orice deosebire,
excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa,
nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala,
convingeri, sex sau orientare sexuala, apartenenta la o
categorie defavorizata sau orice alt criteriu care are ca scop
sau efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei
sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de
lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in
orice alte domenii ale vietii publice
Discriminare multipl Se refer la discriminarea bazat pe mai mult de
un criteriu. Conceptul de discriminare multipl
recunoate faptul c persoana poate fi
discriminat din cauza mai multor aspecte ale
identitii sale ntr-o anumit situaie. Asta
nseamn c diferite aspecte ale identitii noastre
sunt vzute ca factori agravani la discriminare. De
exemplu, o femeie cu o origine etnic minoritar
poate s experimenteze discriminarea att din
cauza genului, ct i din cauza originii sale etnice.
Discriminarea direct Are loc atunci cnd, n aceeai situaie, o persoan
este tratat inferior altei persoane, din cauza
apartenenei sale entice, a rasei, orientarii sexuale,
vrstei, genului, handicapului, etc.
Discriminarea indirect Are loc atunci cnd o practic neutr sau o
condiie pune o persoan cu o anumit etnie, ras,
orientare sexual, vrst, gen, handicap, religie ,
etc ntr-o poziie inferioar fa de alte persoane.
Nu este considerat discriminare indirect dac
practica sau condiia respectiva servete unui scop
obiectiv, ale crui mijloace sunt necesare i
adecvate.
Discurs motivat de ur Se refer la orice exprimare public ce incit,
promoveaz sau justific ura, discriminarea sau
ostilitatea fa de anumite grupuri: etnice,
religioase, ale minoritilor sexuale etc.
Egalitate de gen Apare atunci cnd oamenii, indiferent de genul lor,
sunt tratai egal i au drepturi, obligaii i
oportuniti egale indiferent de genul lor.
Expresie de gen Modul n care oamenii i exprim identitatea de
39

gen i sunt recunoscui de ceilali ca avnd un
anumit gen. Expresia de gen se refer adesea la
unele trsturi vizibile (haine, coafur, gestic,
maniere etc.), care sunt atribuite unui anumit gen
n societate. Conexiunea dintre trsturile fizice i
gen deseori depinde de contextul social, istoric i
cultural al societii, i este, n mod tradiional,
gndit n termeni de masculin sau feminin.
Gay O persoan care este atras romantic, emoional
i/sau sexual de persoane de acelai sex. Dei
termenul se poate referi att la brbai, ct i la
femei, de cele mai multe ori el este folosit pentru a
descrie brbaii.
Gen Spre deosebire de sex, care ine de biologie
(biologic vorbind, corpul unei persoane va fi de sex
feminin, masculin sau intersex), genul este un
construct social, bazat pe un ansamblu de
caracteristici emoionale, comportamentale i
culturale pe care societatea le ataeaz sexului
biologic al unei persoane. Constructul de gen
mparte persoanele n femei i brbai. Genul
poate avea mai multe componente, inclusiv
identitatea de gen, expresia de gen, rolurile de gen
etc. Exist persoane care, ca gen, nu se recunosc n
categorisirea brbat/femeie (persoanele queer,
androginii etc)
Hruire Este o form de discriminare n care
comportamentul legat de orice motiv de
discriminare (apartenen etnic, ras, orientare
sexual, vrst, gen, handicap, religie sau credin)
ia loc cu scopul sau efectul de a viola demnitatea
unei persoane i de a crea un mediu intimidant,
ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
Hruirea poate consta ntr-un singur incident sau
n mai multe incidente petrecute de-a lungul unei
perioade de timp i adesea se bazeaz pe un
dezechilibru de putere.
Poate lua multe forme, ca de exemplu ameninri,
intimidare, abuz verbal, remarci sau glume despre
orientarea sexual, expresia sau identitatea de gen
etc, i ntotdeauna include intenia de a rni.
Heteronormativitate Se refer la ateptarea ca toi oamenii s se
mpart n brbai i femei, i s fie atrai de
persoane de sex opus. Heteronormativitatea
sugereaz c heterosexualitatea i polaritatea de
gen sunt singurele moduri adecvate de a nelege
sexualitatea i identitatea de gen.
40

Heterosexualitate Capacitatea unei persoane de a simi atracie
fizic, romantic i emoional fa de, i de a avea
relaii sexuale cu persoane de sex diferit fa de al
su.
Homofobie Frica iraional sau alte atitudini i emoii negative
fa de homosexualitate i/sau fa de persoanele
gay. Oamenii i pot exprima homofobia prin
incidente i discursuri motivate de ur sau prin alte
practici discriminatorii, cum ar fi hruirea
persoanelor gay. Homofobia este adesea
considerat ca fiind acelai lucru cu bifobia sau
transfobia, ns n realitate aceti trei termeni nu
se suprapun ntotdeauna (cineva care nu este
homofob, poate fi transfob etc).
Homosexualitate Capacitatea unei persoane de a simi atracie
fizic, romantic i emoional fa de, i de a avea
relaii sexuale cu persoane de acelai sex.
Identitate de gen Se refer la experiena contientizat individual i
profund psihologic a genului, care poate s
corespund sau nu cu sexul atribuit la natere, i
include un sim personal al propriului corp i al
altor expresii de gen, cum ar fi: hainele, discursul,
gesturile etc.
Pentru a nelege pe deplin conceptul identitii de
gen, este important de subliniat diferena care
exist ntre sex i gen. n timp ce sex se refer la
diferena biologic dintre brbat i femeie, gen
include de asemenea diferenele sociale dintre
brbai i femei, rolurile de gen. Felul n care
oamenii definesc genul feminin sau masculin s-a
schimbat de-a lungul timpului i, chiar pentru
acelai moment, difer de la o cultur la alta.
In the closet (n dulap; n englez, folosit
uneori ca atare i n romn)
Este o expresie folosit pentru a descrie
persoanele lesbiene, gay, bisexuale i trans care
nu i fac cunoscut orientarea sexual.
Infraciuni motivate de ur Se refer la orice infractiune sanctionata de Codul
Penal, inclusiv cele mpotriva persoanelor sau
proprietilor, n care victima este aleas din cauza
legturii sale cunoscute sau presupuse, a
ataamentului, afilierii, suportului sau statutului de
membru al unui anumit grup, cum ar fi un grup
etnic, religios sau al minoritilor sexuale.
Instigarea la discriminare Apare cnd o persoane face cuiva sugestii s i
discrimineze pe alii pe baza unui anume criteriu:
religie sau credina, rasa sau etnie, handicap,
orientre sexuala etc..
Intersex Persoane care au trsturi genetice, fizice i
41

psihice care nu sunt nici exclusiv masculine, nici
exclusiv feminine, care sunt tipice pentru ambele
genuri n acelai timp sau nu sunt clar definite
pentru niciunul. Acest termen a nlocuit termenul
hermafrodit, care a fost folosit n mod extensiv
n secolul 18 i 19. n prezent termenul
hermafrodit, n anumite medii, este considerat
peiorativ. n alte medii nu are conotaii peiorative
ns acoper doar persoanele al cror corp se afl
exact la mijlocul distanei dintre un corp feminin i
unul masculin.
Lesbian O femeie care este atras emoional, romantic
i/sau sexual de femei. Unele lesbiene prefer s
fie numite lesbiene mai degrab decat queer, gay
sau homosexuale, pentru a reflecta faptul c
exist diferene importante ntre experienele
femeilor i experienele brbailor queer/gay.
LGBT (IQ) Un acronim pentru Lesbiene, Gay, Bisexuali i
Transgender. Este vzut din ce n ce mai des ntr-o
form extins, pentru a include i Intersex i Queer
(LGBTIQ). Este preferabil folosirea acestui termen
dect a expresiei minoriti sexuale, care este
prea general i poate include orice grup care are
un comportament sexual minoritar- pedofilii,
zoofili etc.
Norme Valori de baz, ateptri i idealuri ntr-un context
social sau ntr-un grup, care definesc ceea ce este
acceptabil, adecvat sau atributele pozitive ale unei
societi specifice.
Operaie de reatribuire de sex Termenul recomandat de organizaiile care
promoveaz drepturile trans pentru operaia de
schimbare de sex.
Orientare sexual Capacitatea unei persoane de a simi atracie
emoional i sexual i de a avea relaii intime i
sexuale cu indivizi de gen diferit, de acelai gen sau
de ambele genuri. Orientarea sexual nu trebuie
confundat cu identitatea de gen. Persoanele
transgender pot fi heterosexuale, lesbiene, gay sau
bisexuale.
Persoane trans Un termen-umbrel care include persoanele
transsexuale, transgender i persoanele care se
travestesc. De obicei termenul include i
persoanele intersex. Alteori, persoanele intersex
sunt denumite explicit (persoane trans i
intersex) - tocmai pentru a sublinia c exist
diferene ntre cele dou categorii.
Prejudecat Atitudine bazat pe percepii stereotipice cu
42

privire la un grup sau o comunitate. Prejudecile
pot duce la discriminare i sunt adesea, dei nu
ntotdeauna, negative. Prejudecile sunt, de cele
mai multe ori, bazate pe zvonuri, presupuneri,
credine culturale i normative, i sentimente, mai
degrab dect pe informaii i fapte concrete.
Queer n cultura LGBT, unele persoane aleg s se
defineasc drept Queer- vrnd s sublinieze faptul
c nu se recunosc n nici una din etichetele folosite
de obicei pentru a categorisi orientarea sexual
sau genul cuiva.
Reatribuire de gen / tranziie (la persoanele
trans)
Este un proces de a modifica sexul atribuit unei
persoane la natere i de a trece prin schimbri
fizice i i de expresie pentru a-i exprima
identitatea de gen. Reatribuirea de gen include
unele dintre sau toate ajustrile urmtoare:
coming out-ul fa de familie, prieteni, colegi,
schimbarea numelui i a genului n documentele
oficiale, terapie hormonal i posibil intervenii
chirurgicale(cel mai adesea pentru modificri ale
pieptului/snilor i genitale)
Roluri de gen Un set de norme i asteptri comportamentale
sociale care sunt considerate adecvate pentru o
persoan de un anume sex, n contextul unei
culturi specifice. Rolurile de gen difer foarte mult
ntre culturi i se transform de-a lungul istoriei.
Stereotip O percepie bine determinat i caricaturizat, ce
sugereaz c toi membrii unui anumit grup au
aceleai trsturi, fr s se acorde atenie
trsturilor individuale. Stereotipurile sunt astfel
descrieri dintr-o singur perspectiv ale unor
grupuri i, la fel ca i prejudecile, pot duce la
discriminare.
Stigmatizare Actul de a eticheta pe cineva ca fiind inacceptabil
social, perceput de societate ca fiind diferit de
ceea ce este considerat normal i etichetat
conform normelor setate de majoritate. Asta
poate cauza un sentiment de excludere dintr-un
grup i de lips de apartenen.
Straight (n englez) Un termen colocvial folosit ca atare i n Romania
pentru persoane heterosexuale.
Transfobie Un termen folosit pentru orice sentiment de
dezgust, opinie negativ sau comportament bazat
pe team iraional, ur sau alt sentiment negativ
fa de persoanele trans/ fa de persoanele care
nu se conformeaz ateptrilor sociale pentru
sexul nregistrat n actele de identitate.
43

Transfobia se poate manifesta n discursuri,
infraciuni motivate de ur sau n alte practici
discriminatorii, hruire mpotriva persoanelor
transgender sau a celor care se definesc ca avnd
gen variabil.
Transgen (transgender, n englez) Termen general pentru indivizi ai cror identitate
de gen sau expresie de gen difer de norma
genului stabilit la natere, incluznd persoane
transsexuale (care intenioneaz s treac, trec
sau au trecut prin procesul de reatribuire a genului
pentru a tri permanent n genul cu care se
definesc); persoanele care se travestesc (care
poart haine ce sunt asociate n mod tradiional cu
celallt gen, ocazional sau regulat); persoanele
intersex; androginii (persoanele care nu au
identiti bazate pe polarizarea genurilor sau care
nu se identific drept brbat sau femeie) sau
persoane care au gen variabil.
Transsexual O persoan care intenioneaz s treac, trece sau
a trecut prin procesul de reatribuire a genului, care
poate sau nu s includ tratament hormonal i
operaie. Un transsexual este persoana care se
simte 24 ore din 24 ca aparinnd celuilalt gen
dect cel nregistrat n certificatul de natere.
Travestit Un termen, folosit uneori peiorativ, care descrie o
persoan care adopt (ocazional) hainele,
nfiarea i comportamentul asociate n societate
cu genul opus. Actul n sine este o form a
expresiei de gen i nu are neaprat legtur cu sau
nu este un indicator al orientrii sexuale sau
identitii de gen. De multe ori, persoanele care se
travestesc se simt confortabil cu sexul atribuit la
natere i nu doresc s l schimbe.