Sunteți pe pagina 1din 5

STUDIU DE CAZ

METODA “MOZAICULUI”- ( JIGSAW )

Prof. înv. primar Bălaşa Iuliana


Şcoala Nr. 1 Ion Stănciulescu
Bradu, Argeş

Prezentarea metodei
Mozaicul urmăreşte învăţarea prin colaborare la nivelul unui grup de elevi şi predarea
achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului „expert” unui alt grup de elevi.
Etape::
* Împărţirea clasei în grupuri eterogene de câte 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte
o fişă/subtemă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Subtemele cuprind părţi ale unei unităţi de
cunoaştere.
* Prezentarea succintă a subiectului care va urma a fi studiat.
* Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere
* Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei/subtemei lecţiei primite, în grupuri de
experţi. Fiecare grup de experţi va colabora pentru a aprofunda subtema primită spre studiu:
citesc, discută, caută, fac conexiuni, extrag ceea ce este important, ordonează informaţiile, îşi fac
un plan de expunere a informaţiilor ajutaţi de materialele pe care le-au consultat ei înşişi, plan pe
care îl vor folosi în grupul iniţial de colegi. . Pentru o bună înţelegere, nu se optează doar pentru
un singur tip de mijloc de informare –fişă de învăţare, ci sunt utilizate mai multe materiale- CD-
uri, planşe, dicţionare, atlase, almanahuri. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de
experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai
grupului iniţial.
* Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt
neclarităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă, se pot adresa întrebări şi
celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă. Fiecare elev va fi expert într-o
anumită subtemă şi „student” pentru celelalte. Astfel, fiecare copil va şti, la sfârşitul orei, cel puţin
o parte a lecţiei.
* Verificarea cunoaşterii unităţii de învăţare la nivelul grupului iniţial şi al fiecărui elev. În
final, toţi copiii vor învăţa întreaga lecţie predată de grupurile de experţi.
Premisele de la care a pornit studiul de caz:
- Vechile metode de predare-învăţare nu mai susţin noile solicitări şi cerinţe ale societăţii
actuale;
- Metoda Mozaic dezvoltă elevilor capacităţi şi tehnici generale de învăţare: capacitatea
de analiză şi selecţie a ceea ce este important din surse diferite de informare,
ierarhizarea şi clasarea informaţiilor, realizarea de conexiuni personale între informaţii,
capacitatea de prezentare logică şi coerentă a unei secvenţe din lecţie, capacitatea de
autoevaluare şi prospectare a propriilor interese;
- Conform cercetărilor cognitiviste recente, se reţine aproape 70% din cunoştinţele
învăţate dacă sunt „predate” de către elevi.
- Metoda Mozaic poate combina tehnicile euristice de învăţare prin descoperire, metoda
Brainstorming, Sinelg, Jurnalul cu dublă intrare, Ciorchinele, Cubul, Ştiu/Vreau să
ştiu/Am învăţat.
Materiile în cadrul cărora s-a realizat studiul de caz: Cunoaşterea mediului, Limba şi
literatura română, Matematică.
Perioada studiului: 10. 10. 2012 – 10. 11. 2012
Obiectivele studiului:
- evidenţierea beneficiilor acestei metode;
- identificarea posibilelor sincope din cadrul metodei, a cauzelor şi a soluţiilor pentru
atenuarea acestora;
- identificarea combinărilor metodei Mozaic cu alte metode de învăţare.
Prezentarea grupului de control (ce abilităţi au copiii, formate înainte de aplicarea
metodei): 16 elevi ai clasei a III-a, 9 ani, sunt apţi să citească, cursiv şi conştient cerinţele date de
învăţător, ştiu să caute şi să sintetizeze într-un singur material mai multe informaţii din resurse
diferite (au lucrat, independent, mici proiecte de prezentare a unei teme pentru acasă folosind cărţi
informative, de literatură, poze, imagini, atlase, internet), au capacitatea de a rezolva o sarcină în
echipe de câte doi copii.
Prezentarea grupului experimental: aceiaşi copii ai clasei a III-a
sunt instruiţi să rezolve prin colaborare în grupuri de experţi teme de diferite
dificultăţi pe care le „predau”, adică prezintă, explică, exersează, evaluează
cu ceilalţi copii din grupul iniţial.
Aplicarea metodei conform descrierii de mai sus la următoarele
materii: Limba şi literatura română, Matematică, Cunoaşterea mediului.
Constatări generale:
- poate fi folosită în etapele consolidării şi evaluării alternative cu caracter
formativ din timpul unei lecţii;
- fiind o metodă mai complexă, are o eficienţă mai mare la clasele a III-a şi a
IV-a, pentru clasele mai mici putându-se alege variante simplificate, cu sarcini
de învăţare mai scurte şi mai facile copiilor;
- pentru organizarea grupurilor, fiecare copil să poarte un ecuson/
„legitimaţie” de expert, pe care o poate folosi şi la alte lecţii/materii la care se
va învăţa prin această metodă; Ecusoanele trebuie să se prindă uşor de haine,
pentru a preveni eventualele „nemulţumiri” ale copiilor şi întreruperea
repetată a lecţiei;
- exerciţiile/sarcinile pe care le vor realiza, mai întâi ca experţi, apoi ca
„învăţăcei”, trebuie să fie scrise deja, se pierde timp dacă elevii le scriu ei
înşişi pe caiete/fişe; în faza de acomodare cu metoda, acestea trebuie să fie
mai puţin complexe, cu cerinţe mai mult aplicative.
- etapele metodei trebuie să aibă „deadline”, adică să aibă „un termen” până
când copiii pot termina învăţarea în grupul de experţi sau „predarea”, pe
rând, a fiecărui expert în grupul iniţial;
- experţii nu se vor rezuma să arate colegilor din grupul iniţial ce au scris/
vorbit în grupul de experţi şi ceilalţi doar să copieze, în felul acesta s-ar
compromite orice dorinţă de învăţare venită din partea lor. Experţii (adică toţi
elevii clasei, ca experţi în probleme diferite) trebuie să înveţe, să se
perfecţioneze în arta „predării” – să ştie să explice ce este important, să-şi
propună obiective simple , să-şi coordoneze explicaţiile cu solicitarea
„învăţăceilor”de a răspunde la întrebări ori să rezolve suplimentar cerinţe
teoretice ori aplicative, astfel încât expertul să-şi împlinească obiectivul
principal- să-şi înveţe colegii cât mai bine.
- metoda poate fi continuată cu un concurs între grupurile iniţiale, astfel
fiecare expert poartă răspunderea a ceea ce i-a învăţat pe colegi; de
asemenea, se dezvoltă spiritul competitiv de grup;
- poate fi combinată bine cu metodele: Cadranele (mai ales pentru
sintetizarea sarcinilor şi evaluarea învăţării lor la finalul lecţiei), Ciorchinele
(pentru organizarea succintă şi rapidă a informaţiilor/capacităţilor în grupul de
experţi), Acvariul (pentru faza de acomodare cu metoda Mozaic, copiii
urmăresc desfăşurarea metodei cu un singur grup de experţi, apoi cu un
singur grup iniţial), Cvintetul (este un ordonator al etapelor de învăţare prin
care au trecut atât experţii, cât şi „învăţăceii”, ca o recapitulare/ consolidare a
„artei predării”), Jocul de rol (copiii îşi pot alege roluri în conformitate cu tema
lecţiei sau o temă conexă).
Exemplu de aplicare a metodei Mozaic la orele de Limba şi
literatura română
Metoda poate fi aplicată în orice segment al lecţiei – înţelegerea
textului, vocabular, ortografie şi punctuaţie, idei principale şi povestire etc.
Exemplu: Textul suport „Condeiele lui Vodă”, vocabular, expresii,
ortografie, punctuaţie.
Mai întâi, toţi copiii au citit textul integral.
* Grupul de experţi 1 a avut ca sarcină să scrie cuvinte cu acelaşi
sens pentru o listă de cuvinte din text. Copiii nu s-au rezumat să identifice
respectivele cuvinte, au repetat şi partea teoretică, au alcătuit, oral, propoziţii
cu acele cuvinte, corectându-se unii pe alţii. Şi-au făcut bileţele cu familia de
cuvinte a fiecărui cuvânt dat.
* Grupul de experţi 2 a avut ca sarcină să găsească sau să inventeze
expresii cu cuvintele date şi primului grup de experţi. Ei şi-au planificat să-i
solicite pe „învăţăcei” să găsească şi alte sensuri ale câtorva dintre cuvintele
aflate pe listă. Pentru aceasta şi-au desenat câteva imagini. De asemenea, la
sugestia învăţătorului, au găsit şi fragmente de lecturi cărora li se potriveau
expresiile, urmând să-i întrebe, la rândul lor, pe „învăţăcei” ori să le
menţioneze ei.
* Grupul 3 de experţi au selectat din text cinci ortograme pe care le-
au explicat şi cu care au alcătuit propoziţii. Experţii şi-au propus să-i încerce
pe „învăţăcei” dacă au înţeles folosirea celor cinci ortograme oferindu-le
exemple greşite ori punându-i să aleagă dintre imaginile cu ortograme din
clasă pe cele potrivite situaţiilor date lor.
* Grupul de experţi 4 au avut de explicat semnele de punctuaţie din
al treilea fragment al lecţiei. Copiii au alcătuit şi alte enunţuri cu respectivele
semne de punctuaţie. Pe flipchart au scris situaţiile de folosire a trei semne de
punctuaţie (restul semnelor de punctuaţie solicitau timp suplimentar, iar ei
trebuiau să se încadreze în „deadline”).
* Sintetizarea „predării” grupurilor de experţi şi evaluarea
frontală a învăţării
Copiii au realizat o compunere a clasei cu tema „lupta românilor pentru
apărarea ţării”. Ei au ales titlul compunerii „O luptă pe viaţă şi pe moarte”. De
comun acord au alcătuit un scurt plan al compunerii şi ce anume din ceea ce
au învăţat prin metoda Mozaic vor introduce în cuprinsul textului. În orele de
Educaţie plastică şi Abilităţi practice au realizat desene şi colaje prin care au
reprezentat subiectul compunerii. Evaluarea lucrărilor s-a realizat prin metoda
Turul galeriei.
Rezultatele aplicării metodei Mozaic:
- copiii au fost entuziasmaţi de noul „joc”, implicându-se serios în rolul lor de profesori;
- primele câteva lecţii în care am aplicat metoda nu au avut rezultate spectaculoase, mai
ales din lipsă de experienţă practică, concretă de aplicare a Mozaicului a învăţătorului
şi a elevilor-experţi;
- perseverând, după câteva „şedinţe”, am reuşit să atingem în mare măsură obiectivele
specifice metodei;
- combinaţiile cu alte metode moderne a fost anevoioasă, dar având drept rezultat o
„maturare” a copiilor şi în restul orelor în care am utilizat mai puţin aceste metode;
- ameliorarea aplicării metodei am realizat-o cu ajutorul unui chestionar propus celor 16
elevi la sfârşitul perioadei prezentului studiu (Anexa 1);
- au apărut şi mici conflicte, când „învăţăceii” s-au revoltat împotriva expertului, colegii
din grupul de experţi sărind în ajutorul colegului şi aplanând „conflictul”;
- copiii timizi şi-au ameliorat uşor atitudinea, ceilalţi legând prietenii mai trainice cu ei;
- a crescut şi coeziunea grupului de elevi ai clasei.
Beneficiile metodei:
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
- dezvoltarea abilităţile de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva şi autoevaluare;
- elevii lucrează mai intens şi asimilează conţinuturile în profunzime
- stimulează încrederea în sine şi a stimei de sine a elevilor;
- relaţia profesor-elev se autonomizează, profesorul doar organizează etapele metodei, învăţarea şi
autoevaluarea o face elevul; disciplina clasei derivă din modul de organizare a lecţiei.
Puncte slabe ale metodei:
- metoda solicită un timp mai mare de realizare pentru mai puţine sarcini;
devine, astfel, mai important să se dezvolte capacităţile de comunicare, de
argumentare, lucrul în echipă, creşterea stimei de sine, în defavoarea
acumulării de informaţii ori dezvoltarea capacităţilor operaţionale specifice
fiecărei materii;
- metoda solicită un efort mai mare de documentare, de tatonare, de erori şi
poate descuraja copiii sau cadrele organizatoare în a o aplica şi în viitor.
Concluzii generale:
Utilizând metode activ-participative, profesorul îşi îndrumă elevii cum să
fie ei înşişi profesorii lor şi ai altora. Copiii nu numai că învaţă ceea ce este
prevăzut în programă, dar îşi dezvoltă şi perfecţionează capacităţi şi abilităţi
mai importante în viaţa viitoare de adult.

Anexa 1
CHESTIONAR
Metoda Mozaic

Şcoala Nr. 1 Ion Stănciulescu, Bradu


Clasa a III-a
Data: 9.10.2012
Numele şi prenumele elevului: ……………………………………………..

Răspunde clar la următoarele întrebări:


1. Cu ce colegi ai colaborat în
a) grupul iniţial:
……………………………………………………………………………….
b) grupul de experţi:
…………………………………………………………………………..
2. Ce sarcini de învăţare ai avut în grupul de experţi?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
3. Ce materiale ai folosit în grupul de experţi?
…………………………………………………………………………………………………..
4. Ce informaţii teoretice ai repetat/învăţat în grupul de experţi?
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
5. Pe care dintre acestea le-ai folosit şi în grupul iniţial, când ai fost
„profesor”?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
6.Ce exerciţii aplicative, orale şi scrise, ai făcut în grupul de experţi?
…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
7. Pe care dintre acestea le-ai folosit şi în grupul iniţial, când ai fost
„profesor”?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
8. Cât de mult ai colaborat cu colegii din ambele grupuri (de experţi şi cel
iniţial)?
……………………………………………………………………………………………………
9. Crezi că metoda Mozaic te ajută să înţelegi şi să reţii mai bine ce
înveţi ? Explică în ce fel.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
10. Consideri că această metodă îţi permite să te afirmi mai mult în grupul
de colegi?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
11. Cum ţi se par orele în care se foloseşte metoda Mozaic?
……………………………………………………………………………………………………
Interpretarea rezultatelor chestionarului
Copiii au apreciat că metoda Mozaic îi ajută mai mult decât metodele
clasice să înţeleagă şi să reţină ceea ce se învaţă în ore. De asemenea, se
simt mult mai mult motivaţi să participe la activităţile de învăţare, fiecare
putând fi şi „profesor”, nu doar elev. Ei au învăţat unii de la alţii cum să
explice şi cu ce materiale să-şi susţină explicaţiile/demonstraţiile.

BIBLIOGRAFIE:
- Dumitru, I. A., „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Editura de Vest,
Timişoara, (2000)
- Scheau, Ioan, „Gândirea critică: metode active de predare-învăţare”, Ed. Dacia Educaţional,
2004
- Uzum, Corina „Strategii pentru eficientizarea învăţării” Ed. Universităţii „ Aurel Vlaicu”,
Arad, 2009