1.

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Discursul liric din poezia ... are ca temă/teme (trecerea timpului, condiția umană, cunoașterea, iubirea,
natura, creația, moartea etc.), căreia/cărora poetul îi/le asociază motive precum (ceasul, visul, noaptea,
toamna, sărutul, despărțirea, amurgul, soarele, văzduhul etc.).
Ideea poetică este aceea că (exemplu: existența omului este efemeră, iar iubirea este o formă de eliberare și
de împlinire a destinului).
Poezia este structurată pe (două, trei etc) planuri, pe baza simetriei dintre (incipit și final; terestru și cosmic;
efemer și etern etc.). Astfel, (analogia/antiteza/recurența + exemplu) creează impresia de (muzicalitate,
ciclicitate, monotonie etc.). Totodată, poetul utilizează monologul liric (confesiv, adresat) pentru a
exprima/sugera (stări sufletești: angoasa, tristețea, singurătatea etc.)
Dintre figurile de stil, se remarcă metafora/epitetul/personificarea/ repetiția/comparația/antiteza etc. din
prima/a doua etc. strofă, care subliniază..., evidențiind..., iar (o altă figură de stil) are rolul de a ... . În plus,
verbele/substantivele etc. contribuie la ...

2. Prezentarea perspectivei narative

a. obiectivă
Discursul epic din fragmentul extras din opera ... are ca temă/teme (iubirea, condiția socială, familia,
neadaptarea, singurătatea etc.), prezentând ... (un scurt rezumat al textului).
Evenimentele și contextul acțiunii sunt prezentate din perspectiva unui narator obiectiv, heterodiegetic,
care are o viziune auctorială asupra acțiunii și a personajelor. Acest fapt este evidențiat de existența
mărcilor gramaticale specifice, verbe și forme pronominale de persoana a III-a: (exemple)
În plus, relatarea este impersonală, vocea narativă înfățișând în mod neutru universul imaginar,
neimplicându-se afectiv. Spre exemplu, expresii precum (exemplu) denotă caracterul detașat al naratorului.
( Notă: dacă există mărci ale subiectivității, trebuie menționate și specificat faptul că perspectiva nu este
neutră sau că este folosit stilul indirect liber)
Totodată, obiectivității i se asociază omnisciența, întrucât, prin intermediul perspectivei narative, cititorul
are acces la gândurile și sentimentele personajelor sau la o serie de detalii din trecutul acestora sau din
mediul lor de viață. Astfel, (exemple) ilustrează tehnica detaliului semnificativ, integrând acțiunile
personajelor/personajului într-un plan de ansamblu al universului ficțional. (Notă: în cazul în care
perspectiva narativă nu este omniscientă, trebuie menționat acest lucru și faptul că naratorul se limitează la
mimica, gestica, vestimentația personajelor)

b. subiectivă
Discursul epic din fragmentul extras din opera ... are ca temă/teme (iubirea, condiția socială, familia,
neadaptarea, singurătatea etc.), prezentând ... (un scurt rezumat al textului).
Evenimentele și contextul acțiunii sunt prezentate din perspectiva unui narator subiectiv, homodiegetic,
care are o viziune actorială asupra evenimentelor, împrumutând punctul de vedere al unui personaj. Acest
fapt este evidențiat de existența mărcilor gramaticale specifice, verbe și forme pronominale de persoana I:
(exemple), la care se adaugă mărci ale subiectivității precum (puncte de suspensie, interjecții, exclamații etc.
Astfel, unul dintre efectele utilizării acestei perspective narative este impresia de autenticitate conferită de
adoptarea formulei estetice a confesiunii. Naratorul-personaj își concentrează atenția asupra universului
său interior, analizându-și reacțiile, gândurile sau motivațiile prin intermediul introspecției. Un exemplu în
acest sens este reprezentat de modul în care ... (de prezentat o astfel de situație). Spre exemplu, expresii
precum (exemplu) denotă caracterul implicat al naratorului.
Totodată, subiectivitatea se manifestă în aprecierile formulate de personaj, care sunt influențate de starea
sa emoțională și de conflictul interior pe care îl trăiește. Astfel, (exemple) ilustrează încercarea naratorului
personaj de a se autoanaliza, dezvăluindu-și starea de (incertitudine, indecizie, neliniște, entuziasm etc.).

3. Caracterizarea personajului (din textul epic sau dramatic)

Discursul epic/dramatic din fragmentul extras din opera ... are ca temă/teme (iubirea, condiția socială,
familia, neadaptarea, singurătatea etc.), prezentând ... (un scurt rezumat al textului).
Personajul (numele) ilustrează categoria (arivistului, intelectualului, călătorului, țăranului, funcționarului,
femeii puternice, femeii supuse, tatălui, fiului etc.), fiind un personaj de factură realistă/modernă. Acesta
este caracterizat atât prin mijloace directe, cât și indirecte, remarcându-se prin trăsături precum (onoarea,
viclenia, tenacitatea, răbdarea, aroganța, superficialitatea, umorul, inteligența, naivitatea, idelismul, orgoliul
etc.).
Pe de o parte, prin intermediul caracterizării directe, naratorul îi evidențiază... . De asemenea, (alt personaj)
îl consideră pe (numele personajului). El însuși afirmă despre sine că este...
Pe de altă parte, prin intermediul caracterizării indirecte, se remarcă ... , ce rezultă din modul în care ...
(exemplu comentat). O altă trăsătură semnificativă este ... , fapt evidențiat de ... (exemplu comentat)

4. Rolul notațiilor autorului în textul dramatic

Discursul dramatic din fragmentul extras din opera ... are ca temă/teme (iubirea, condiția socială, familia,
neadaptarea, singurătatea etc.), prezentând ... (un scurt rezumat al textului).
În fragmentul citat, notațiile autorului au un rol important atât în facilitarea lecturii, cât mai ales în punerea
în scenă a piesei de teatru. Acestea oferă practicienilor din domeniul teatral informații utile cu privire la
decoruri, la jocul actoricesc sau la reliefarea conflictului dramatic.
Astfel, (citate) contribuie la fixarea acțiunii în timp și spațiu, sugerând... (ceva legat de impresia pe care o
lasă indicii spațio-temporali). În plus, indicațiile referitoare la mișcarea scenică (exemple) oferă o impresie
mai coerentă asupra modului în care poate fi perceput spațiul teatral.
Un alt rol al didascaliilor este acela de a contribui la caracterizarea personajelor, dar și la dezambiguizarea
contextului comunicării. Spre exemplu (citat) evidențiază (diverse trăsături fizice sau morale) etc.