ROLUL SEMNELOR DE PUNCTUAIE Cratima[-] :

Leag cuvinte diferite ce formeaz silabe comune, prin elidarea unor vocale sau nu: te-au vzut. imperative si gerunzii cu pronumele reflexiv sau personal postpus (du-te!, ducndu-se, ducndu-le). Separ elementele formei inversate a perfectului compus : venit-ai adjective posesive postpuse substantivului, n expresii de tipul maic-sa, taic-su. Marcheaz o schimbare de topic de ex. postpunerea pronumelui n raport cu verbul : Hulete-le!", efectul expresiv fiind acela al mutrii aten#iei asupra verbului $i constituirea ad hoc a unei alitera#ii. elemente componente nesudate ale unui cuv%nt compus: cine-lup, dus-intors. &&&'n poezie, are rolul de a pstra msura versului prin reducerea numrului de silabe( elidarea unui sunet( necesit#i prozodice" $i de a marca rostirea legat a dou cuvinte. )a figuri de stil fonetice, intr n categoria sinerezei (transformarea unui hiat n diftong: de-abia", a sinalepsei ( reducerea unui diftong la o singur vocal: d-abia", a a erezei ( suprimarea unui sunet ini#ial: nalt", a ap!"!pei (suprimarea unui sunet final: pn s". #ir$%la [&] izoleaz o propozi#ie incident, cu rol explicativ : !m "ost, i zise, aci de "a# izoleaz un vocativ sau o structur n vocativ de restul enun#ului :* $ti%uri, acum, porni#i, v scutura#i +.,rghezi , Epigraf" marcheaz coordonarea prin juxtapunere a dou propozi#ii principale coordoneaz termenii unei repeti#ii: -lume, lume*, cu rol de accentuare a ideii poetice. marcheaz pauza impus n rostire de inversiunea topicii din sintagma pe care o preced: &opaci roca#i, cu "reamte s-au despuiat.. separ pronumele n vocativ de o apozi#ie dezvoltat: - 'u, monstru al "ierbintelui ()ipt... coordoneaz termenii unei enumera#ii, cre%nd impresia unei acumulri. P%n"t%l . . / marcheaz sf%r$itul unei comunicri enun#iative. Semn%l intre'arii [(] marcheaz sf%r$itul unei comunicri interogative, semnaleaz intona#ia specific. 0rezena n textul literar poate exprima dilem, incertitudine, cutare febril1 Semn%l e)"lam*rii [+] n propozitie, izoleaz vocative si interjectii, nlocuind virgula, c%nd subiectul vorbitor nuan#eaz o atitudine imperativ, exclamativ, optativ, marc%nd intona#ia. n fraz, marcheaz sf%r$itul unei comunicri imperative, exclamative,optative, marc%nd intona#ia. 'n textul literar, induce ideea dorin ei, a atitudinii marcate de patos, de elan vitalist n poezia modernist, la L.2laga, +.,rghezi etc". P%n"tele ,e s%spensie [- - - ] 1

 marcheaz ntreruperea comunicrii motivaiile subiectului vorbitor sunt multiple: consider c destinatarul subnelege ceea ce urmeaz3 un moment de surpriz sau oc emoional, av%nd ca efect instaurarea tcerii semnificative3 o pauz psihologic, intentionat, a vorbitorului, dup care urmeaz un cuv%nt nea teptat, care poate avea nuan ironic". 'n textul literar, reprezint un semn grafic, dar $i de tonalitate, care marcheaz discursul fragmentar, de tip reflexiv4 meditativ, semnific%nd interiorizarea tririlor sau a g%ndurilor. ./ilimelele [0 0]& [11 22] in propozitii incadreaza nume de institutii, intreprinderi, titluri de publicatii etc. sau incadreaza un cuv%nt ori o sintagma carora subiectul vorbitor le evidentiaz sensul ironic prin intona#ie, acestea urm%nd s fie intelese cu sensul lor antinomic antifraz". in fraz sau in text marcheaz grafic citarea cuvintelor altcuiva n propriul discurs cel de(al doilea tip de ghilimele, cunoscute si sub numele de ghilimele frantuzesti, este intrebuintat in cazul folosirii unui citat in interiorul primului citat. Parantezele (-3& [-]& 4 4sunt rotunde, ptrate, sub forma de bare paralele si izoleaz o explica#ie: cuvinte, propozitii, cuvinte adugate de o alt persoan dec%t autorul sau fraze incidente. P%n"t%l si 5ir$%la [6] coordoneaz dou propozitii, ntr(o fraz in care se reia ideea unei principale anterioare sau explicative cauzale ori apozitive". Separ, n fraz, propozi#ii independente sintactic, dar care semantic sunt suficient de apropiate pentru a forma un ntreg. Legtura semantic este dat, de obicei, de prezen#a unui motiv central. D!%* p%n"te [7] in propozitii, ntr(oduce o enumeratie care explica cuv%ntul precedent semnului. n fraz, introduce o propozitie explicativ, apozitiv, cauzal principal. n text, marcheaz trecerea de la la vorbirea indirect la vorbirea direct. sau chiar

Linia ,e pa%z* [-] se utilizeaz in interiorul propozitiei sau al frazei pentru a delimita cuvintele, construc#iile incidente, apozi#iile, sau pentru a marca lipsa predicatului sau verbului copulativ. Semnaleaz o completare n discursul poetic, introduce o explica#ie sau prezint o circumstan#, plas%nd accentul asupra acestui enun# : *ubeti + cnd sim#iri se deteapt.... L. 2laga, Iubire), *,! $u"letul + curatul ar)int de-odinioar * ,l. Macedons5i, Pe balta clar" 6zoleaz o propozi#ie incident care marcheaz planul vorbirii indirecte, al reflexivit#ii limbajului : -*-auzi corbii* 7 mi-am zis sin)ur...i-am o"tat* 8.2acovia". 0oate concura la crearea unei muzicalit#i aparte a textului, prin sugestia unui anumit tempo *i norii albi - i crinii suavi - i balta clar- i su"letul + curatul ar)int deodinioar.). Separ planuri lirice aproape(departe, celest(terestru, prezent(trecut etc". 9ste marca unei tensiuni lirice deosebite, c%nd este plasat dup un enun# cu caracter confesiv , induc%nd cititorului con$tiin#a gravit#ii mrturisirii: 2

- &arbonizat, amorul "ume)a + /ar"um de pene arse.. Linia ,e ,ial!$ [-] marcheaz introducerea vorbirii directe si dialogul. Ap!str! %l [ 8] are rolul cratimei, pe care o substituia n ortografia sec. al :6:(lea. 'n textul literar are rol fonetic, marc%nd elidarea unui sunet i, prin urmare, contribuind la pstrarea msurii versurilor * 0rumosu-i pr de aur des"cut-&dea pn la clcie.. 0oate avea rol expresiv, fiind o marc a registrului arhaic.