STRUCTURA SUBIECTULUI I DE BACALAUREAT

Subiectul 1 după noua structură se împarte în două părți A și B.

Prima parte Partea A are ca suport un fragment extras dintr-o operă literară
sau non-literară și presupune rezolvarea a cinci cerințe. Pentru a putea
rezolva corespunzător cerințele trebuie să citești cu atenție textul, deoarece
toate răspunsurile se află acolo.
1. Prima cerință -Indică- vizează explicarea unei structuri regăsite în text. De
exemplu, luam testul 01 de antrenament: Indică sensul din text al
secvenței fără oprire. Aici trebuie să identifici în text structura respectivă și
să deduci ce sens are ea. Răspunsul trebuie să fie scurt și la obiect. Totul se
bazează pe logica ta și pe cunoașterea sinonimelor.

2. Cerința numărul 2 -Menționează- explorează un anumit paragraf. Ți se

cere să menționezi anumite aspecte care sunt regăsite in text și să le
menționezi.
3. Cerința numarul 3 -Precizează- această cerință exploatează în
profunzime tot un anumit paragraf. În general elevului i ți se cere să precizezi
anumite aspecte din textul suport și să justifici răspunsul cu o secvență
semnificativă din textul dat.
4. Cerința numarul 4 -Explică- această cerință intra mult mai în adâncimea
textului, apelând pentru rezolvare la informațiile expuse în întregul fragment.
Aici ți se cere în general să oferi din text două idei, trăsături, aspecte care țin
de întregul conținut.
5. Cerința numărul 5 -Prezintă- această cerință are un grad de dificultate
mai ridicat, deoarece presupune analiza unei anumite secvențe precizate în
cerință.
Punctaj: pentru fiecare dintre cele 5 cerințe vei primi câte 6 puncte. În total
30 de puncte.
↑Înapoi la cuprins

VERBELE FOLOSITE ÎN
CERINȚE INDICĂ, MENȚIONEAZĂ, PRECIZEAZĂ, EXPLICĂ, PR
EZINTĂ
Atenție mare la verbele folosite în cadrul enunțurilor de la Subiectul I

Indică = scrieți răspunsul clar, dar fără alt

1. Indică
explicații. Fără citat.
 Menționează = o propoziție simplă în care
2. Menționează numești ceea ce se cere. Fără citat.

Precizează =acesta este urmat adesea de

verbul JUSTIFICĂ, DOAR aici folosiți
un CITAT extras din textul dat.
3. Precizează
Răspunsul presupune să stabilești și să
arăți în mod precis și succint aspectul
impus de cerință.

Explică = scrieți fraze ample care să

evidențieze aspectul cerut, însă aici dezvo
conceptul pe baza textului. Nu depășiți 30
4. Explică de cuvinte. Fără citat.
Vizează înțelegerea textului, asumarea
creativă a unui punct de vedere, remarc
personale.
Prezintă = de obicei, în 30-50 de cuvinte.
expuneți în detaliu aspectul cerut, cu
argumentele/ ideile subordonate necesare
astfel încât să vă încadrați în limita de cuv
dar să nu vă lipsească concepte esențiale
Citatul este permis, dar nu este
5. Prezintă recomandat; parafrazarea este cheia unu
răspuns de punctaj maxim.
Presupune un răspuns concentrat pe u
subiect bine individualizat; informațiile
despre răspuns se găsesc în textul sup
pornind de la cerință.

Raportându-ne la cele expuse mai sus urmează să scriem un model de

subiect și să îl rezolvăm, totodată explicând în detaliu, pas cu pas, ca să
înțelegeți mai bine.
↑Înapoi la cuprins
TEST 01. TESTE DE ANTRENAMENT, BACALAUREAT 2021
↑Înapoi la cuprins
MODEL DE REZOLVARE TEST 01, TESTE DE ANTRENAMENT,
BACALAUREAT 2021

1. Indică sensul din text al secvenței fără oprire.

Răspuns:
În fragmentul extras din Radu Tudoran, ''Acea fată frumoasă'', secvența fără oprire are sen
de neîncetat, necontenit.
♦Explicații:
Prima cerință este una în care trebuie să explici sensul din text al
secvenței. Cum se procedează?
Pentru început vei citi din nou textul cu atenție și vei identifică în text secvența
la care face referire cerința.

Acum că ai recit textul si ai identificat secvența, va trebui să explici sensul

ei. Atenție, secvența face parte dintr-un anumit context, deci, pentru a explica
ne raportăm la ideea pe care secvența o transmite din textul suport al
subiectului.
Un mod de răspuns ar fi: În fragmentul extras din Radu Tudoran, Acea fată
frumoasă , secvența fără oprire are sensul de neîncetat, necontenit.

2. Menționează localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării, utiliz
informațiile din textul dat.
Răspuns:
Numele localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării după cum reiese din
fragmentul dat se numește Sulina.
♦Explicații:
Cerința numărul doi pătrunde mai profund în fragment. În general, pentru a
rezolva corect această cerință va trebui să apelezi la logică. Ne mai uitam
încă o dată pe text și încercam să identificăm în text numele localității.
Un mod de răspuns ar fi să reformulezi cerința și să răspunzi la intrebare
concret:
2. Numele localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării după
cum reiese din fragmentul dat se numește Sulina.

3. Precizează modul în care era marcat sfârșitul de an școlar în copilăria autorului,

justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Răspuns:
Fragmentul ne prezintă câteva întâmplări din călătoria naratorului la Izvoarele Dunării din o
Donaueschingen iar sfârșitul de an școlar din copilăria autorului a fost marcat de secvența
momentului în care acesta a aruncat un ban în bazinul din Donaueschingen care simbolize
îndeplinirea unei dorințe ’’Am aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gâ
vara viitoare să merg la Sulina, măcar pentru o oră, ca să mă regăsesc.’’
♦Explicații:
De data aceasta pentru a rezolva cerința numărul trei, trebuie să te raportezi
la întregul text și să găsești secvențele solicitate de cerință

4. Explică motivul pentru care ziua de călătorie a dobândit sens.

Model de răspuns:
Ziua de călătorie a dobândit unul dintre cele mai bogate sensuri în momentul în care în mo
emoționant, călătorul purtat de emoție și inspirație și-a dat seama că a ajuns la destinație,
izvoarele Dunării în Donaueschingen.
♦Explicații:
Această cerință se centrează pe capacitațile tale de a înțelege textul. Trebuie
să găsești fragmentul din text la care cerința face referire și să scri o explicație
nuanțată.

Următorul fragment este cel pe care va trebui să-l utilizezi pentru a putea
rezolva corect cerința
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, concepția autorului despre frumusețea lumii, așa c
se desprinde din paragraful al doilea.
Model de răspuns:
Paragraful al doilea prezintă concepția autorului despre frumusețea lumii, în concepția ace
frumusețea lumii este dependentă de frumusețea oamenilor. Iar dacă cineva l-ar contrazice
acesta ar argumenta că și frumusețea oamenilor ar putea fi constuită asemenea lucrurilor
frumoase care se pot construi în timp.
♦Explicații:
Ultima cerință este una în care vi se cere un răspuns mai detaliat. La acest
punct trebuie să comentezi o anumită secvență din text. În cerința de față va
trebui să relevăm concepția autorului despre frumusecețea lumii, așa cum se
desprinde din paragraful al doilea.
↑Înapoi la cuprins

SUBIECTUL I PARTEA B

Partea B presupune construirea un text argumentativ. În primul rând să

recapitulam câteva dintre noțiunile importante care ne pot ajuta să redactăm
un eseu punctat corespunzator.
Miza textului argumentativ este de a îi permite elevului să își expună propria
viziune în legătură cu anumite aspecte. Structura acestui text se divide în trei
mari elemente:

1. Ipoteza- Ea presupune enunțarea ideii principale (o propoziție cu caracter

general). Totodata se fixează elementele care urmează a fi demonstrate
într-un mod argumentat. Este recomandata utilizarea unui conector
precum, Sunt de parere că, In opinia mea, Consider că, Eu cred că.

2. Argumentele- Ele au scopul de a relua ideea principala enunțata în teza și

de o dezvolta pe baza a două argumente.
Atentie!! Conform noii structuri elevul trebuie sa apeleze la fragmentul expus
in partea A pentru a oferi un argument. Cel de al doilea argument poate fi
preluat din cultura generala sau experiența proprie.
Este recomandat a se utiliza un conector precum, In primul rand, In al doilea
rand, Un prim exemplu care sa sustina teza este, Un al doilea argument menit
sa intareasca sustinerea tezei il constituie

3. Concluzia Ea trebuie sa demonstreze valabilitatea argumentelor expuse.

Se pot folosi urmatorii conectori: In concluzie, Conform celor enuntate în
rândurile precedente, Se demonstreaza, Se afirma.

REPERE PENTRU REDACTAREA TEXTULUI DE TIP ARGUMENTATIV ÎN 5 PA

SIMPLI:
1. Subiectul I. B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi .
(problematica pusă în discuţie)!..... raportându-te atât la fragmentul extras din
textul ...............cât și la experiența personală sau culturală. (15-20 de rânduri),

2. Utilizează mijloacele lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri! (corect din punct
vedere gramatical)

3 · Caută argumentele convingătoare pentru a-ţi susţine opinia exprimată

anterior! Fiecărui argument asociază-i, într-un alineat distinct, în mod gradat (de la cel ma
puţin la cel mai convingător argument), un exemplu potrivit prin care să valorifici experienţa
existenţială sau culturală! Utilizează corect conectorii logici!
4 · Nu te abate de la tema propusă! Formulează corespunzător o concluzie pertinentă!
5· Respectă normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate!
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă un loc vizitat
poate sau nu să schimbe starea emoțională a călătorului, raportându-te atât la fragmentul
din textul Acea fată frumoasă de Radu Tudoran, cât și la experiența personală sau cultural
20 de p
Model de Răspuns:
Consider că un loc vizitat poate să schimbe starea emoțională a călătorului deoarece călăt
sunt cele mai puternice experiențe de viață.
Un prim exemplu relevant este faptul că din călătorii putem învăța lucruri noi, atât despre
locurile vizitate, lume și diferitele sale culturi, dar și despre noi înșine. Starea emoțională se
poate schimba la fiecare pas, așa cum ilustrează și Radu Tudoran în fragmentul citat desp
emoțiile aprinse în momentul în care a ajuns la destinație și ziua sa a căpătat un nou sens
a descoperit locurile văzute până atunci doar în fotografii.

În al doilea rând, raportându-mă la experiența personală pot spune că starea emoțională m

schimbă cu fiecare loc pe care îl vizitez, fie ca este un loc cunoscut, în care am mai fost, o
o destinație nouă, programată sau nebănuită.
Emoțiile din timpul unei călătorii pot avea diferite intensități și încep din momentul în care îț
planifici o călătorie sau vizită, pană când ajungi, iar pe urmă pe toată durata locurilor vizitat
până la plecare. Emoțiile simțite trec de la stări pozitive de extaz, bucurie, fericire, încântar
stări negative de nerăbdare, stres, oboseală, dezamagire, neîmplinire.

În consecință, locurile vizitate poate schimba starea noastră emoțională aceasta schimbân
ca o roată a emoțiilor în funcție de durata trăirii și destinația aleasă.
216 c

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi
dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și
formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în
pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6
puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul
propus.

♦Explicații:
Cerinta părții B vizează un text de tip argumentativ raportându-te atât la
fragmentul extras din textul support , cât și la experiența personală sau
culturală.
De exemplu în textul de antrenament 01 se cere să argumentezi dacă un loc
vizitat poate sau nu să schimbe starea emoțională a călătorului.
↑Înapoi la cuprins

SCHEMĂ TEXTUL ARGUMENTATIV

Structura:
o ipoteză
argumentarea propriu-zisă (pro sau contra)
o concluzie (reluarea ipotezei)
Conectori:
-de cauzalitate: pentru că, încât
-de ierarhizre: în primul rând
-de exemplificare: de exemplu, precum
-de comparație: la fel ca ..., spre deosebire de...
Calitatea argumentării:
-logica argumentelor
-adecvarea argumentelor la temă
Claritatea și corectitudinea exprimării:
-coerență
-respectarea normelor de exprimare
-respectarea regulilor de ortografie
-respectarea regulilor de punctuație

FIGURI DE STIL USOR DE IDENTIFICAT CARE TE POT AJUTA ÎN

FOMULAREA RĂSPUNSURILOR

Comparatia, contine cuvantul ca, precum, cum, asa cum

Frumoasa ca o stea
Frumoasa precum o stea
Epitetul are menirea de a accentua un anumit sentiment transmit de eul liric.
El este alcatuit de obicei dintr-un substantiv si adjectiv, mana rece, sau verb +
o alta partea de vorbire, sosirea vantului.
Personificare - Presupune calitatea unui obiect de a prelua stari, sentimente
umane, copac vesel, cerul plange, dealul danseaza.
Antiteza este procedeul prin care se pun in opozitie doua situatii, personaje,
fenomene, rece cald, bine rau, inger demon. Aceasta figuri de stil este foarte
des utilizata in Romantism cu scopul de a accentua contrariile.
Hiperbola presupune o figura de stil menita a exagera proportiile unui obiect,
fiinte, cu scopul de a conferi o expresivitate sporita, Voda este un munte de
om-munte de om-hiperbola-accentuteaza vitalitatea lui Voda.
↑Înapoi la cuprins

CONECTORI CE PERMIT REDACTAREA CORECTA A TEXTULUI

ARGUMENTATIV

IPOTEZA
Indici ai subiectivităţii evaluative:
Conectori specifici care introduc teza:
(Eu) consider că...
Părerea mea este că... voi arăta că...
Sunt de părere că...
Mi se pare că...
Cred că...
În ceea ce mă priveşte,...
În opinia mea, ...
După părerea mea,...
Din punctul meu de vedere,...
(Nu) sunt de acord că
(Nu) este adevărat că
Rolul conectorilor:
- exprimarea premisei (pro sau contra)
-exprimarea asentimentului sau a dezacordului

DEMONSTRAȚIA ARGUMENTAREA/ CONTRAARGUMENTAREA Indici

progresivi:
Conectori specifici: Rolul conectorilor: - precizează ordinea introducerii
argumentelor sau imbinarea logică a acestora
În primul rând,<
În al doilea rând,<
Un prim argument<
Un alt argument
Pe de o parte
Pe de altă parte
De asemenea,
În egală măsură
Conectori care exprimă certitudinea:
Desigur că
Fără îndoială
Cu siguranță, firește
Conectori care exprimă justificarea:
De altfel,
De vreme ce
Pentru că
Deoarece
Întrucât,
Se știe că, căci
Conectori care exprimă obiecția:
În ciuda celor spuse
Contrar celor afirmate
Conectori care exprimă concesia:
Totuși, dar, însă, cu toate că, chiar dacă

enunţarea şi dezvoltarea argumentelor

Mai întâi,... Apoi,... etc.
Factori cauzali - conectori care introduc argumente (justificatori)
Ţinând cont de acest fapt<;
deoarece; căci; pentru că;
de fapt; dovadă că; cum;
având în vedere că; se știe că; știut fiind că; având în vedere că; admițând că;
de altfel;
Elemente demonstrative/explicative:
tot astfel; în acelaşi timp,...; totodată,...;
simultan,...; concomitent,...; deopotrivă,...;în chip asemănător...; cu alte
cuvinte...;
pe scurt,...; rezumând,...; de exemplu,.. etc.

CONCLUZIA
Conectori care precizează/ introduc concluzia:
În concluzie,<
Prin urmare,< Ca urmare,<
Aşadar,< Ca atare,<
Astfel,<
Deci,<
În consecinţă,<
Iată de ce,<
Ei bine,
Ca efect, <
De aceea, <

Ordonarea conectorilor după locul ocupat de argumentul pe care îl

introduc
→ Conectori care introduc primul argument: în primul rând, mai întâi de
toate, să începem prin, trebuie amintit mai întâi , prima remarcă se referă la,
să pornim de la;
→ Conectori care introduc următoarele argumente: în al doilea rând, în
plus, în continuare, la fel, pe de o parte..., pe de altă parte, nu numai..., ci și;
→ Conectori pentru ultimul argument: pentru a termina, în ultimul rând, nu
în ultimul rând, în fine.

Exemple schemă:
În rimul rând ................. . În același timp ................. .
În aceeași ordine de idei, cred că .................
Așadar .................
Consider pertinentă afirmația ''...''. Fără îndoială .................,
deoarece ................. . Așadar, .................
Cred că ................. .Prin urmare .................
În realitate .................

TIPURI DE RAPORTURI ȘI CONECTORI

Raporturi Conectori

Analogie, Și... și/ de asemenea, adică, în plus, ca și, mai

însumare, degrabă, la fel ca și, la asta se mai adaugă,
acest lucru (ființă, fenomen etc.) se aseamănă
identitate,
cu, acest lucru (situație, eveniment
asemănare. etc.) amintește de etc.

Disjuncție, Sau... sau, nici... nici, fie... fie, numai dacă, cu

separare, excepția, excepție face, acest fapt exclude, acest
fapt (situație, eveniment, sentiment etc.) diferă
alternanță. de, ... este incompatibil cu etc.

Opoziție, Dar, ori, cu toate acestea, prin opoziție cu, în

obiecție, sens contrar, în pofida, în loc de, chiar dacă,
împotriva, în ciuda, acest lucru (situație,
contradicție. eveniment) contrazice etc.

Cauză/ efect, Pentru că, deoarece, fiindca, iată de ce, din

motivație, moment ce, din cauză că, prin urmare, ca
urmare, rezultă că, de aici decurge că, încât,
explicație. întrucât, deci, dacă... atunci, cu cât... cu atât etc.
Consecință, În consecință, deci, acest fapt implică/ provoacă/
deducție, corolar. aduce cu sine/ conduce la, drept urmare etc.
În primul rând, în al doilea rând, în cele din
Ierarhizarea argumentelor.
urmă etc.