Dragomirescu (Ghidia) Elena-Corina

Geografie și metodică

Conversie - PIPP anul II

Semestrul I
 Proiect de lecție – Geografie

Data: 10.01.2023

Clasa: a IV-a

Profesor pentru înv. primar: Dragomirescu Elena-Corina

Aria curriculară: Om și societate

Disciplina: Geografie

Unitatea de învățare: România – geografie regională

Subiectul lecției: Delta Dunării

Tipul lecției: Transmitere și însușire de noi cunoștințe

Competențe specifice:

1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite

1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute

3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă

4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății

Obiective operaționale:
2
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:

01. - să localizeze pe hartă spațiul geografic studiat;

02. - să explice modul de formare a deltei;
03. - să identifice pe hartă cele trei brațe ale Dunării, între care este cuprinsă Delta Dunării;
04. - să enumere cel puțin 3 plante și 3 animale care trăiesc în Delta Dunării;
05. - să precizeze semnificația termenilor noi: grinduri, mlaștină, canale;
06. - să explice necesitatea protejării Deltei Dunării.

Strategia didactică:

 Tipul de experiențe de învățare: învățare prin descoperire

 Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, jocul didactic, metoda R.A.I.
 Mijloace de învățământ: manual, caiete, fișe de lucru, harta României, harta Deltei Dunării, planșe didactice, videoproiector.
 Forme de organizare a activității elevilor: frontală, individuală.

Resurse:

 Temporale: 50 minute
 Umane: elevi, cadrul didactic
 Informaționale:
1. Curriculum National. Programe şcolare pentru clasa a IV-a, aprobata prin OMEN 5003/02.12.2014
2. Manuela Popescu, Ștefan Pacearcă - Manual de geografie pentru clasa a IV-a – Editura Intuitext, Bucureşti,
2016

3
 Conţinutul informaţional al lecţiei Resurse
Etapele lecţiei
Evaluare
Dozare
Ob. Activitatea Materiale Procedu- Organiza
Activitatea învăţătoarei
op. elevilor rale -torice

1.Moment Se pregătesc materialele necesare Se pregătesc Manualul,

organizatoric pentru desfășurarea lecției. pentru lecţie. caietul și
harta fizică Explicaţia Individual
1 min. a României

2.Verificarea Ghicitori rebus Elevii răspund Caietele Individual

și la ghicitori și elevilor
Se verifică noțiunile însușite în Aprecieri
lecțiile anterioare. completează
reactualizarea rebusul. Planșă - verbale
cunostinţelor O1 Localizează rebus Exerciţiul Frontal

5min. pe hartă
unitățile
geografice
identificate.

Se prezintă o scurtă istorioară

despre Delta Dunării
3. Captarea Elevii vor Imagini
atenţiei Acesta este locul misterios unde asculta scurta care vor
O2 fluviul, răsfirat în trei brațe, și-a Explicatia Frontal
povestire, care însoți textul
2min. făcut culcuș înainte de-a se
întâlni cu marea. Aici apa va fi citită de citit.
Dunării se-mpletește cu către un coleg
de-al lor,

4
 întinderile de uscat, pe care le-a despre Delta
făurit treptat, din mâlurile sale, Dunării și vor
ajutată și de marea care și-a fi atenți la
lăsat, pe alocuri, nisipul auriu.
localizarea
Uscatul crește timid, dar
neîncetat. La dulcea adiere a acesteia pe
vântului, stuful freamătă ușor, hartă.
ramurile bătrânelor sălcii
mângâie agale văzduhul, iar
nuferii dansează grațioși pe
apele despletite. Este paradisul
păsărilor și al peștilor de care se
bucură toți oamenii, dar mai
ales locuitorii săi. Puțini, dar
hotărâți, ei își câștigă pâinea din
pescuit și au grijă de aceste
locuri minunate.

4.Anunţarea Prezentarea temei ce se va studia Recepţionează

şi a obiectivelor operaţionale: titlul lecţiei şi
temei şi a „Delta Dunării”. obiectivele. Planşă Conversatia Frontal
obiectivelor
Se formulează obiectivele pe Scriu data şi Explicatia
2 min. înțelesul copiilor. titlul lecţiei în
caiete.

Elevii citesc cu atenție Se citesc

O3 informațiile din manual după informațiile
care urmărim filmulețele pe din manual. Filmuleț

5. Dirijarea videoproiector.
Sunt atenți la Conversatia
învățării Identifică poziția Deltei Dunării filmulețele Harta
pe hartă, indică zonele învecinate despre Delta

5
20 min. deltei, numește brațele Dunării, Dunării și României
localități din Deltă. adresează
întrebări. Frontal
Prezint schița lecției la tablă:
Harta Deltei Explicatia
Caracteristici generale: Dunării
Localizează
- Delta Dunării este cea Delta Dunării
mai nouă și cea mai joasă formă pe hartă,
de relief; numesc cele
- Delta este un mediu de trei brațe și
viață natural rezultat din câteva
depunerea de mâl, nisip și pietriș localități din
la vărsarea Dunării în Marea Deltă. Fișă pentru
Neagră; notarea
schiței Conversatia Frontal
- Este rezervație naturală; lecției:
- Aici se practică: turismul, Scriu frunză de
toate nufăr,
pescuitul și navigația; informțiile de broscuță
- GRINDURI = suprafețe pe tablă pe (fauna) și
caiete. Explicatia
de uscat floare de
nufăr
Alcătuire: - brațe, canale, lacuri, (vegetație)
O4
bălți, terenuri inundabile, păduri Dau exemple
de plante și (Anexa 3)
Vegetație:
animale care
- terestră – păduri de foioase – trăiesc în
plopul, răchita, salcia Deltă.

6
- Ierburi – trestia, papura, stuful Imagini cu
plante care
- acvatică – nuferi, ierburi Notează trăiesc în
acvatice informațiile în Delta
caiete și sunt Dunării
Animale: atenți la
- mamifere – vulpea, vidra, așezarea
mistrețul; textului
- păsări – pelicanul, lebăda, informativ, la
lopătarul, pescărușul, corectitudinea
cormoranul; scrisului.
- insecte – libelula,
țânțarul;
- pești – știuca, somnul,
Sunt atenți la
nisetrul, păstruga, cega,
informațiile
șalăul, bibanul;
suplimentare
- melci, scoici, raci, etc.
care le vor fi
Alte fluvii care formează o deltă prezentate.
la vărsare: Nill (Africa),
Mississippi (America de Nord),
Nistru (Europa).
Adresează
întrebări
atunci când nu
înțeleg
anumite
informații.

7
6. Obţinerea Se aplică metoda R.A.I., în care Fomulează O broscuță - Metoda
performanței sarcina elevilor este de a-și întrebări și jucărie R.A.I
O4 adresa unul altuia întrebări și de răspunsuri pe Individual Aprecieri
10 min. a răspunde la acestea. baza verbale

O5 subiectului
Întrebările și răspunsurile se studiat.
formulează oral. Exerciţiul
Exemple de întrebări:
Pe grupe
O6 - Unde este situată Delta Videoproiec
Dunării? -torul
- Cum s-a format Delta
Dunării?

- Cum mai este numită

Delta Dunării? Elevii
urmăresc cu
Se vizionează un filmuleț despre atenție
Dunăre și Delta Dunării pe un filmarea.
fundal muzical – „Valurile
Dunării”, de Iosif Ivanovici

7. Evaluare O4 Colaborând și adunându-și Elevii Harta Explicaţia,

cunoștințele vor completa o hartă completează conceptuală
6 min. conceptuală cu tema „Delta harta Fişa de În perechi Probă
Dunării. Se va lucra în echipă. conceptuală. lucru scrisă

(Anexa 1)

8. Aprecieri Fac aprecieri asupra desfăşurării Ascultă Aprecie-

8
 asupra activităţii şi a participării aprecierile și Caietul de Frontal rea
activității elevilor. Notez elevii care au își notează evaluare
participat activ la lecţie. tema în caiete. verbală
2 min.

9.Tema Realizează un proiect cu tema Notează pe

pentru acasă Protejarea naturii în Delta caiete tema Manualul Conversaţia Frontal
Dunării. Propuneți un plan de pentru acasă. ex.6 pag.27
2 min. măsuri pentru ocrotirea Deltei.
Decupați imagini din Deltă și
lipiți-le în jurul textului pe care l-
ați scris.

9
 Două metode didactice moderne aplicate într-o secvență didactică
geografică
1.

Data: 10.01.2023
Clasa: a IV-a
Profesor pentru învățământ primar: Dragomirescu Elena-Corina
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Geografie
Unitatea de învățare: România. Elemente de geografie regională.
Subiectul: Munţii Carpaţi.
Tipul lecţiei: predare – învăţare – evaluare (mixtă)

Metoda Știu/ Vreau să știu/ Am învățat - Dirijarea învățarii

Lecturez textul despre Munții Carpați (anexa 2). Port o discuție pregătitoare cu elevii
despre munții din Europa. Propun elevilor să noteze pe fișe (anexa 3) tot ce știu/ sau cred că știu
despre Munții Carpați (individual) și apoi să discute cu colegul de bancă. Își notează informații
despre Munții Carpatii , discută apoi în perechi și își completează lista de informații. Numesc
elevi să citească informațiile din fișe și notez în tabel la rubrica Știu informațiile cu care sunt toți
de acord. Citesc informațiile din fișe și își completează în rubrica Știu.
Cer elevilor să precizeze ce informații ar dori să afle în legătură cu Carpații Orientali și
notez întrebările în coloana Vreau să știu. Formulează intrebari în legatură cu tema discutată și le
notează în coloana Vreau să știu. Pentru a găsi răspunsuri la curiozită-țile elevilor propun
acestora să lectureze textul Învăț din manual (pg.69). Solicit elevilor să revină la întrebările pe
care le-au formulat înainte de a citi textul și să găsească răspunsuri la acestea.Revin la întrebările
pe care le-au formulat și selectează din text răspunsurile corecte corespunzătoare acestora.
Notez în coloana Am învățat răspunsurile corecte la întrebări dar și informațiile noi găsite în
text despre:
 Limitele Munților Carpați?
 Cum s-au format?
 Ce caracteristici prezintă aceștia?
 Ce subdiviziuni prezintă Carpații?
Notează în coloana Am învățat răspunsurile la întrebări, dar si alte informații găsite în text.
Pentru întrebările rămase fără răspuns se vor recomanda surse de informații.
10
ANEXA 2

Munții Rodnei

,,Carpații intră pe la Nord în România ca niște munți sălbatici și întunecați. Vin strânși în
lanțuri înguste, înalte până la 2 000 m. Ei sunt acoperiți de cojocul pădurilor de brad până lângă
piscurile pe care se plimbă necontenit norii de ploaie. […] Când te crezi în creierii munților, dai
de o adevărată țară înaltă, cu forme line, având văi largi și râuri.”

George Vâlsan

Pământul românesc și frumusețile lui

11
ANEXA 3

Munții Carpați

Fișă de lucru
Știu Vreau să știu Am învățat

12
2.

Data: 10.01.2023
Clasa: a IV-a
Profesor pentru învățământ primar: Dragomirescu Elena-Corina
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Geografie
Unitatea de învățare: România. Geografie regională
Subiectul: Delta Dunării

Metoda ciorchinelui:

Se va scrie pe tablă „Delta Dunării”. Elevii vor scrie în lanț, tot ceea ce le trece prin minte
legat de această noţiune. Elevii primesc ca sarcină realizarea pe un poster, a unui ciorchine,
pornind de la titlul lecţiei: „Delta Dunării”. Elevii vor include în ciorchinele lor o lista de
informații prezente în textul suport pe care îl vor primi. Astfel vom realiza schema lecției. Vor
primi imagini cu ajutorul cărora vor realiza și decora un poster. (ANEXA 1)

ANEXA 1

DELTA DUNĂRII

Numele sau provine de la litera D greceasca “delta” ( Δ ) datorita formei de triunghi cu laturi,
parcurs de cele mai importante brațe Chilia, Sulina si Sfântul Gheorghe.

Este cel mai nou pământ al ţării, format prin depunerea continuă a aluviunilor (nisip şi mâl)
aduse de fluviul Dunărea.

Delta s-a format acolo unde Dunărea este aproape de vărsare în mare şi se desparte în trei braţe,
denumite: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe.

Din loc în loc, deasupra apelor se văd ridicături de pământ înguste şi lungi, formate prin
depunerea aluviunilor. Ele se numesc grinduri. Pe grindurile mai întinse cresc pâlcuri de păduri de sălcii,
plopi şi stejari. Aici îşi găsesc adăpost mistreţi, vulpi, lupi etc.

Delta Dunării constituie o zonă unică în Europa prin bogăţia şi varietatea de plante şi animale.
Putem afirma că Delta Dunării este paradisul păsărilor şi al peştilor. Întâlnim păsări precum: lopătari,
cocori, raţe şi gâşte sălbatice, cormorani, egrete, lebede, pelicani etc. Unele trăiesc în Deltă permanent,
altele pleacă toamna spre ţările calde şi revin primăvara. Hrana preferată a păsărilor o constituie insectele:
ţânţari, libelule, fluturi. Alte păsări se hrănesc cu peşte (scrumbii, crap, somn, şalău).

În ape trăiesc animale mici: scoici, păianjeni de apă, broaşte, şerpi de apă, peşti. Cele 60 de specii
de peşti constituie hrana omului, a păsărilor şi a animalelor.

Stufărişurile şi pădurile adăpostesc animale precum vidra, nurca, vulpea şi mistreţul.

13
 În Deltă se află o suprafaţă foarte întinsă acoperită cu stuf (240 mii ha). Aceasta formează la
suprafaţa apei insule plutitoare (0,6-2m). În largul apei, covorul plutitor este întregit de nuferi albi şi
galbeni, lintiţă, alge verzi etc. În adânc cresc plante (ciuma apelor, brădişorul) şi îşi găsesc adăpostul şi
hrana vieţuitoarele acvatice: racii, melcii, lipitorile, larvele de insecte, scoicile, şerpii de apă şi broaştele.

Din anul 1990, Delta Dunării este declarată „Rezervaţie a Biosferei”, fiind unul din cele mai
interesante şi complexe medii de viaţă din lume. Delta este protejată şi conservată pentru bogăţia de
specii, pentru importanţa ştiinţifică, estetică, şi turistică. Ca mediu de viaţă complex, Delta Dunării oferă
hrană şi pentru animale dar şi pentru oameni. Animale (iepuri, mistreţi, vulpi, vidre) şi păsări (raţe, gâşte
sălbatice) sunt vânate pentru carne, piele, blană, coarne, pene. Pentru protecţia animalelor vânatul este
interzis în anumite perioade din an (în special în perioada de împerechere a animalelor şi a păsărilor). Ca
şi vânatul, pentru protecţia speciilor de peşti (mai ales a peştilor care depun icre negre, foarte scumpe-
sturioni: cegă, păstrugă, nisetru) pescuitul este interzis în perioada în care peştii depun ouăle.

14
15
 Test de evaluare-clasa a IV-a
Orizontul local și cel apropiat

1. Alege varianta corectă de răspuns:

a) Busola este:
 un instrument de orientare.
 un semn convențional.
 o componentă a planului.
b) Informațiile despre reprezentările de pe hartă sunt oferite de:
 busolă.
 scara de proporție.
 legenda hărții.
c) Rotația Pământului în jurul axei sale determină succesiunea:
 anotimpurilor.
 zi-noapte.
 lunilor.
2. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor date.
a) Mediul înconjurător este în permanentă schimbare. 
b) Omul măsoară timpul în funcție de mișcările Pământului. 
c) Soarele se învârte în jurul Pământului. 
d) Acțiunile omului nu pot influența mediul înconjurător. 
e) Protejarea mediului este datoria noastră, a tuturor. 
3. Formulează întrebări și răspunsuri în legătură cu termenul dat:

Ce….?

Cum….? Unde….?
Mișcarea
Pământului

Când….? De ce ….?

16
4. Observă planul cartierului de mai jos și completează enunțurile:

În centrul cartierului se află……………………..

Clădirea în care este școala se află în partea de …………………………
Grădinița și dispensarul s-au construit în partea de ……………………………….
Primăria este situată în ………………….. cartierului.

5. Citește, cu atenție, fragmentul următor. Formulează trei enunțuri în care să precizezi

caracteristicile geografice ale zonei prezentate.
,,Siretul, venind dinspre hotarul de miazănoapte, curge către miazăzi. E un râu înconjurat
din toate părțile de păduri și munți. În Siret se varsă Bârladul, care curge prin ținutul deluros al
Tecuciului, de la răsărit spre apus, și se unește cu Siretul lângă satul Șerbănești.”
După Dimitrie Cantemir – Descrierea Moldovei
……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….

17