Sunteți pe pagina 1din 15

Modelul transteoretic al

etapelor schimbării

Dan Mihaela Alina, anul II, Psihologie Clinică


Modelul transteoretic al schimbării (Prochaska, DiC
Norcross, 1993)
1.
Precontemplare
„Nu am nicio problemă”
„Ceilalți cred că am o problemă”
„Mulți oameni consumă.”

→ Interviul motivațional
→ Validarea
→ Evitarea discursurilor moralizatoare
→ Prezentarea de informații obiective despre consumul
de droguri.
I1.
Contemplare
„Poate că…există și dezavantaje ale consumului”

→ Reducerea ambivalenței cu privire la consum


(Echilibrul decizional)
Balanța motivațională = consecințele menținerii consumului pe
termen scurt și lung versus consecințele întreruperii
consumului pe termen scurt și lung
II1.
Decizie
„Cum să reușesc să mă las?”

→ Disponibilitate pentru stabilirea pașilor ce formează planul


terapeutic pentru schimbare
→ Divizarea planului în obiective mici, realizabile, concrete și
concise
→ Identificarea resurselor personale și a obstacolelor, a
situațiilor cu risc crescut de consum și a răspunsurilor potrivite
1V.
Acțiune
„Chiar fac ceva în legătură cu asta!”

→ Construirea unui nou stil de viață


→ Aplicarea planului de schimbare, monitorizarea
progresului, recunoașterea și recompensarea
progresului (creșterea autoeficacității)
→ Revizuirea planului în caz de recădere
→ Identificarea, exersarea alternativelor comportamentale
în situațiile cu risc crescut de recădere
V.
Menținere
→ 6 luni de la inițierea primelor schimbări, poate dura toată
viața
→ Menținerea schimbărilor implementate și încurajarea
progresului
→ Reactualizarea beneficiilor susținerii
comportamentului pe termen lung
→ Revizuirea planului în caz de recădere
→ Exersarea alternativelor comportamentale în situațiile cu risc
crescut de recădere
RECĂDEREA
Factori care pot conduce la recidivă

▧ Stil de viață dezechilibrat, stresul provocat de


condițiile de viață, locul de muncă
▧ Râvnirea unei plăceri care (în viziunea clientului)
nu poate veni din altă sursă în afară de consumul
de substanțe
▧ Emoții și stări negative intense (furie, tristețe,
vinovăție, rușine, oricum, chiar și fericirea poate
fi ceva străin și ciudat pentru un client abia intrat
în procesul de recuperare)
▧ Conflictul interpersonal (relațiile conflictuale sau
tensionate în familie sau la locul de muncă)
Model de recidivă (Marlatt, 1985)

Situație cu risc Slabă gestiune a Scade efficiența


ridicat situației personală

Cresc
expectanțele
pozitive față de
reluarea
consumului
Efectul de violare Cădere sau
al țintei* alunecare

*Goal Violation Effect (GVE)= experiența


sentimentelor negative asociate unei
căderi, care poate duce la gândirea de tip
Recidivă
sau-sau (“Tot progresul a fost distrus odată
cu această cădere!”). Persoana poate apela
la consum, tocmai pentru a evita emoțiile
negative provocate de recădere.
Strategii de prevenire și gestionare
a recăderilor

▧ Plăceri-surogat= activități plăcute și diverse,


neasociate cu consumul din trecut
▧ Controlul stimulilor și expunerea la stimulii activatori
▧ Etichetarea nevoii compulsive, observarea ei și
detașarea de caracterul ei subiectiv
▧ Automonitorizarea (urmărirea și consemnarea stărilor
emoționale și a situațiilor cu risc pentru cădere)
▧ Explorarea și discutarea fantasmelor recidivei
▧ Harta recidivei = identificarea unor lanțuri
comportamentale din trecut, care pot favoriza recidiva
▧ Exersarea reacției în caz de recidivă (dezvoltarea unui
plan de siguranță, înainte ca persoana să ajungă în
situații de risc pentru reluarea consumului)
Strategii de prevenire și gestionare
a situațiilor cu risc ridicat
▧ Urge-surfing= clienții sunt instruiți să se gândească la
dorința de drog ca la un val care se înalță, dar care, în
final, se va potoli
▧ Matricea decizională (listă cu argumente pro și
contra consumului, pe termen scurt și lung)
▧ Contractul în caz de recidivă (stabilirea împreună
cu clientul, a limitei comportamentului în caz de
recidivă: agajamentul de a consuma cel mai puțin
dăunătoare substanță și în ce cantitate)
▧ Memento-uri cu privire la acțiuni în caz de recidivă, pe
care clientul să le poarte asupra sa (ex: bilețele cu
indicații precum “Sună-ți terapeutul”,” ieși din situația
dificilă”)
▧ Recidiva programată (ar trebui să aibă loc în timpul
ședinței, pentru a se putea compara așteptările
clinetului cu privire la consum cu experiența efectivă a
consumului)

Quotations are commonly
printed as a means of
inspiration and to invoke
philosophical thoughts from the
reader.
Bibliografie

Blume, A. (2011). Consumul și dependența de


droguri (pp. 154-174, 388-413). Iași: Polirom.

Marlatt, G. A., & Gordon, J. R. (1985). Relapse


prevention: Maintenance strategies in the treatment
of addictive behaviors (1st ed.). New York: Guilford
Press.

Prochaska, J., DiClemente, C., & Norcross, J. (1993).


In Search of How People Change: Applications to
Addictive Behaviors. Journal Of Addictions
Nursing, 5(1), 2-16. doi:
10.3109/10884609309149692
Thanks!

Any questions?