Modelul transteoretic al

etapelor schimbării

Dan Mihaela Alina, anul II, Psihologie Clinică

Modelul transteoretic al schimbării (Prochaska, DiC
Norcross, 1993)
 1.
Precontemplare
„Nu am nicio problemă”
„Ceilalți cred că am o problemă”
„Mulți oameni consumă.”

→ Interviul motivațional
→ Validarea
→ Evitarea discursurilor moralizatoare
→ Prezentarea de informații obiective despre consumul
de droguri.
 I1.
Contemplare
„Poate că…există și dezavantaje ale consumului”

→ Reducerea ambivalenței cu privire la consum

(Echilibrul decizional)
Balanța motivațională = consecințele menținerii consumului pe
termen scurt și lung versus consecințele întreruperii
consumului pe termen scurt și lung
 II1.
Decizie
„Cum să reușesc să mă las?”

→ Disponibilitate pentru stabilirea pașilor ce formează planul

terapeutic pentru schimbare
→ Divizarea planului în obiective mici, realizabile, concrete și
concise
→ Identificarea resurselor personale și a obstacolelor, a
situațiilor cu risc crescut de consum și a răspunsurilor potrivite
 1V.
Acțiune
„Chiar fac ceva în legătură cu asta!”

→ Construirea unui nou stil de viață

→ Aplicarea planului de schimbare, monitorizarea
progresului, recunoașterea și recompensarea
progresului (creșterea autoeficacității)
→ Revizuirea planului în caz de recădere
→ Identificarea, exersarea alternativelor comportamentale
în situațiile cu risc crescut de recădere
 V.
Menținere
→ 6 luni de la inițierea primelor schimbări, poate dura toată
viața
→ Menținerea schimbărilor implementate și încurajarea
progresului
→ Reactualizarea beneficiilor susținerii
comportamentului pe termen lung
→ Revizuirea planului în caz de recădere
→ Exersarea alternativelor comportamentale în situațiile cu risc
crescut de recădere
RECĂDEREA
Factori care pot conduce la recidivă

▧ Stil de viață dezechilibrat, stresul provocat de

condițiile de viață, locul de muncă
▧ Râvnirea unei plăceri care (în viziunea clientului)
nu poate veni din altă sursă în afară de consumul
de substanțe
▧ Emoții și stări negative intense (furie, tristețe,
vinovăție, rușine, oricum, chiar și fericirea poate
fi ceva străin și ciudat pentru un client abia intrat
în procesul de recuperare)
▧ Conflictul interpersonal (relațiile conflictuale sau
tensionate în familie sau la locul de muncă)
Model de recidivă (Marlatt, 1985)

Situație cu risc Slabă gestiune a Scade efficiența

ridicat situației personală

Cresc
expectanțele
pozitive față de
reluarea
consumului
Efectul de violare Cădere sau
al țintei* alunecare

*Goal Violation Effect (GVE)= experiența

sentimentelor negative asociate unei
căderi, care poate duce la gândirea de tip
Recidivă
sau-sau (“Tot progresul a fost distrus odată
cu această cădere!”). Persoana poate apela
la consum, tocmai pentru a evita emoțiile
negative provocate de recădere.
Strategii de prevenire și gestionare
a recăderilor

▧ Plăceri-surogat= activități plăcute și diverse,

neasociate cu consumul din trecut
▧ Controlul stimulilor și expunerea la stimulii activatori
▧ Etichetarea nevoii compulsive, observarea ei și
detașarea de caracterul ei subiectiv
▧ Automonitorizarea (urmărirea și consemnarea stărilor
emoționale și a situațiilor cu risc pentru cădere)
▧ Explorarea și discutarea fantasmelor recidivei
▧ Harta recidivei = identificarea unor lanțuri
comportamentale din trecut, care pot favoriza recidiva
▧ Exersarea reacției în caz de recidivă (dezvoltarea unui
plan de siguranță, înainte ca persoana să ajungă în
situații de risc pentru reluarea consumului)
Strategii de prevenire și gestionare
a situațiilor cu risc ridicat
▧ Urge-surfing= clienții sunt instruiți să se gândească la
dorința de drog ca la un val care se înalță, dar care, în
final, se va potoli
▧ Matricea decizională (listă cu argumente pro și
contra consumului, pe termen scurt și lung)
▧ Contractul în caz de recidivă (stabilirea împreună
cu clientul, a limitei comportamentului în caz de
recidivă: agajamentul de a consuma cel mai puțin
dăunătoare substanță și în ce cantitate)
▧ Memento-uri cu privire la acțiuni în caz de recidivă, pe
care clientul să le poarte asupra sa (ex: bilețele cu
indicații precum “Sună-ți terapeutul”,” ieși din situația
dificilă”)
▧ Recidiva programată (ar trebui să aibă loc în timpul
ședinței, pentru a se putea compara așteptările
clinetului cu privire la consum cu experiența efectivă a
consumului)
 “
Quotations are commonly
printed as a means of
inspiration and to invoke
philosophical thoughts from the
reader.
 Bibliografie

Blume, A. (2011). Consumul și dependența de

droguri (pp. 154-174, 388-413). Iași: Polirom.

Marlatt, G. A., & Gordon, J. R. (1985). Relapse

prevention: Maintenance strategies in the treatment
of addictive behaviors (1st ed.). New York: Guilford
Press.

Prochaska, J., DiClemente, C., & Norcross, J. (1993).

In Search of How People Change: Applications to
Addictive Behaviors. Journal Of Addictions
Nursing, 5(1), 2-16. doi:
10.3109/10884609309149692
 Thanks!

Any questions?