Curs 6 Psihoterapii comportamentale - Popa

01.04.2015

PENTRU PORTOFOLIU SEMINAR - Cele 4 instante in care acceleram sau

deceleram un comportament
Portofoliu- trebuie dat cate un exemplu de situatie care sa se raporteze la
un anumit tip de intarire a comportamentului accelerare a
comportamentului prin intarire pozitiva sau negative, respectiv
recompense sau situatii in care se folosesc tehnicile de decelare a
comportamentului pedeapsa si penalizarea, recurgand la toate tehnicile
invatate de noi.
I. Tehnici de accelerare a comportamentului
1. tehnica modificarii consecintelor cum modif consecintele? prin
recompensa si prin scoaterea din situatia respeciva;
2. tehnica primara care se refera la recompensarea unei persoane prin
oferirea unui lucru mai des utilizat;
3. tehnica contractului intelegere scrisa intre cele doua parti in care se
stabilesc comportamentele tinta, consecintele executarii sau neexecutarii
comportamentelor, etapele comp si cum este intarita fiecare etapa este
imp deoarece se fol acordul pacientului si acest fapt il sustine in a incerca
sa dezvolte motivatie pt a primi recompensa se fol recompensa pe care
el si-o da;
4. tehnica intaririi intarirea comp prin intariri positive sau respectarea
regulilor sau prin intariri negative;
5. manipularea antecedentelor prin tehnica amorsajului accelerarea
comp facandu-i cunoscut copilului ce consecinte neg poate avea un comp
realizat;
6. tehnica amorsarii directe aratat persoanei cum se face un lucru si
astfel e tentat sa il mentina;
II. Tehnici de decelerare : 3 categorii de decelerare:
Prima categorie contine tehnici de terapie consecventiala in acest caz
stimulul care duce la scaderea frecventei apare imediat dupa comp
realizat:
1. Tehnica satierii un comp dezadaptativ se reduce daca exageram
comp inadecvat
2. Tehica extinctiei inlaturarea intaririlor comp dezadaptativ mizand
pe faptul ca acesta isi va micsora frecventa are loc o schimbare

lenta a comp si nu are effect la toate persoanele (tigari alt

comportament aceleasi intariri laude)
3. Tehnica time-out sau a izolarii a-l scoate pe copil din situatia
negativa si a-l duce intr-o zona de izolare (pedeapsa)
4. Tehnica penalizarii a ii retrage niste drepturi ca o consecinta a unui
comp neacceptat social sau defavorabil
5. Tehnica corectarii excesive 2 faze inlocuirea comp in exces si
pedepsirea cop pt comp dezadaptiv (ex: va da inapoi ob furat si va
da si ob lui copilului respectiv)
6. Tehnica paradoxala i se cere clientului sa amplifice frecventa comp
dezadaptaiv se fol in cazul adultilor mai ales si mai ales cand e vb
de o anxietate de performanta ma tem ca nu o sa fac bine ce o sa
fac mecanisme: cerandu-I pacientului sa amplifice comp resp,
pacientul va vedea ca indura consecinte negative mai dure deorece
comp e mai des si mai constientizeaza ca este stapan pe acel
comportament daca ii poate creste frecventa => ii si poate scade
frecventa.
7. Tehnica pedepsei care se bazeaza pe asocierea unor consecinte
fizice (morale, sociale etc) neplacute comportamentului
dezadaptativ.
A doua categorie: Tehnici de terapie aversive se bazeaza pe
conditionarea clasica, comp dezadaptativ devenind stimul neconditionat pt
comp dez, actionand concomitent realizarii comportamentului. Sunt fol la
adultii cu o motivatie mare pt schimbare:
1. Tehnica stimularii aversive directe in timp ce adultul real comp
dezadaptativ in cazul alcolicilor punandu-i ceva care sa aiba un
gust prost poate chiar vomitive
2. Tehnica stimularii aversive simbolice - se rel cu ajutorul filmarii
persoana cand vede filmarea e posibil sa nu isi mai doreasca sa
relizeze comportamentul
3. Tehnica in imaginar isi imagineaza conscintele comp negative cu
ajutorul terapeutului
4. Tehnica stop thinking sau tehnica blocajului utilizata in cazul
gandurilor obsessive mai multe etape: identificare ganduri,
neutralizare prin desensibilizare progresiva si tehnica propriu-zisa
care se real in mom cand pacientul isi identifica ganduile, terapeutul
ii spune STOP. Se poate realiza si individual pana ce ajunge sa
devina automata.

A treia categorie de tehnici sunt:

1. Tehnica de control a stimuluilor putem decelera cum putem sa il si
accelera, prin controlul stimulilor care il amorseaza (ex: comp
alimentar grasuta nu mananc decat la bucatarie, ore fixe etc;
controlez stimuli care imi declanseaza apetitul)

Desensibilizare in imaginar la cursul de data trecuta, azi:

Desensibilizare in plan real

Este cea mai eficienta in tratatrea fobiilor, este precedata de cateva
sedinte de psihoterap in plan imaginativ pt ca sub sa poata face fata cu
confruntarea reala, cu situatiile anxiogene. In cazul fobilor s-a ajuns la
concl ca nici o alta tehnica nu este la fel de buna ca si confruntarea
directa, desigur realizata in pasi mici. Este preferata aceasta tehica cae se
adreseaza fobiilor pt ca durata este relativ mica in comparatie cu alte
tehnici (ex psihanaliza, unde dureaza mult mai mult). In toata aceste
cazuri desensibilizarea se asociaza cu desensibilizare in plan imaginativ,
aceasta precedand-o si pregatind sub pt confruntarea cu stimuli anxiogeni.
Etape:
In prima sedinta, sub si psihoterap discuta obiectivele pe care subiectul
doreste sa le atinga prin psihoterapie. De asemenea psihoterap va
indruma pacientul sa spuna ce doreste sa realizeze. Pentru ca subiectul sa
se elibereze de orice restrictive, va fi inrdrumat sa secventieze obiectivele
in etape pentru ca procedura sa se refere la atingerea succesiva a
obiectivelor mai usor de atins, ca acestea sa devina trepte in sustinerea
eforturilor pt obiectivele mai difcile. Apoi se procedeaza la producerea de
ierarhii de situatii anxiogene intre 8-20 pasi si se cunoaste faptul ca pt
desensibilizare in plan real sunt necesare un numar mai mare de pasi fata
de desensibilizare in plan imaginative. Daca sub intampina dificultati in
parcurgerea unei trepte se va trece si reveni la treapta inferioara pana
cand sub se simte sufficient de relaxat si motivat pt a ataca acea treapta
superioara. Specialistii spun ca expunerea in plan real in situati anxiogene
se face dupa expunerea in plan imaginative, dupa aprx 2 sapt.
Procedura de aplicare:
1. Pe o structura de relaxare si incredere I se sugereaza sub sa
intre in sit anxiogena, cu gravitatea cea mai mica si sa ramana
acolo pana cand anxietatea ajunge la limita tolerabilitatii.

2. Cand anxietatea creste, sub trebuie sa iasa din situatie si sa

revina cand se va simti mai bine (ex: dup ace face cativa pasi
etc.)
3. Se recomanda reintrarea in sit anxiogena si sa ramana pana
cand anxietatea creste din nou. Daca aceasta performanta a fost
mai slaba decat prima se recomanda subiectului sa nu se
descurajeze si se va repeta de mai multe ori acea expunere, la
interval de aprx 2 h. Se recomanda o sg expunere pe zi.
Specialistii ne spun ca pt optimizrea procesului de desensibilizare sunt
necesare urmatoarele: asumarea riscului (psihoterap presupune ca sub sa
isi assume un risc, nu lasam totul pe terapeut), acceptarea disconfortului
(deplasarea de acasa, expunerea la stimuli anxiogeni etc), evitarea
expunerii excesive la stimulii psihogeni (retragerea sub nu trebuie privita
ca o lasitate ci ca o limita a rezistentei), elaborarea unor planuri pt
eventualele surprize neplacute, adoptarea unei atitudini calme si relaxate,
utilizarea unor strategii de contracarare a atacurilor de panica,
autocontrolul recaderilor, acceptarea unor trairi affective mai puternice.
Formule pt a face fata unor situatii fobice: de fiecare data fac un pas
important, tot ceea ce se intampla este bine, am reusit sa fac fata si o sa
reusesc si acum, astazi fac doar ce pot, nu trebuie sa fiu perfecta, ma voi
retrage din situatie daca voi simti, ma voi lasa in voia senzatiilor, pot tine
sub control aceste simptome, sunt doar gandurile mele, sunt capabil sa
merg inainte.
Aspecte care contribuie la succesul psihoterapiei: alianta buna intre
terapeut si client, o cooperare buna cu un partener de viata,
disponibilitatea de a tolera un anumit discomfort, se acorda in doze mici
recompense, uneori este nevoie de cooperare cu un medit neuropsihiatru
care eventual ne va recomanda medicamente, capacitatea de a face fata
simptomelor panicii, disponibilitatea de a se retrage din situatie.
Factorii care franeaza psihoterap: depresia, tristetea, sentimental de
inutilitate, reprosurile, subaprecierea, tulb de somn, ideile cu continut
suicidar, scaderea apetitului, alcoolismul, unele medicamente luate in
exces.
Fobii frecvente: acrofobia, agorafobia, claustrofobia, fobia de medici, fobia
de sange si de traumatisme, fobia de boala.