Editura Kamala

Sinestezia - Un alt mod de a trai

Last Updated joi, 12 iulie 2007

Imaginaci-v c atunci când vedeci cerul albastru,

simcici gustul de cp_uni. Sau poate c atunci când auzici sunetul unei viori,
simcici o senzacie plcut de atingere sub genunchiul stâng. Poate sunteci
deplin convin_i c ziua de miercuri are culoarea ro_ie. Dac aci trit o
asemenea experienc, este posibil s manifestaci fenomenul de sinestezie.

Ce este sinestezia?

Sinestezia este un proces nervos în care un simc

(auzul, de exemplu) este perceput simultan cu unul sau mai multe alte simcuri
(vzul, de exemplu). O alt form de sinestezie asociaz obiecte cum ar fi
litere, forme, numere sau numele oamenilor cu o alt percepcie senzorial cum
ar fi mirosul, culoarea sau gustul. Cuvântul „sinestezie” provine din dou
cuvinte grece_ti, „syn” (împreun) _i „aisthesis” (percepcie). Astfel,
sinestezia se poate traduce prin „percepcii unificate”. Fenomenologia acestui
proces difer clar de metaforele _i figurile de stil ale arti_tilor care
folosesc deseori termeni sinestezici pentru a-_i descrie tririle.

Acest proces poate implica oricare dintre simcuri.

Cea mai întâlnit form, litere _i numere colorate, apare atunci când o
persoan vede întotdeauna o anumit culoare ca rspuns la o anumit liter a
alfabetului sau la un anumit numr. De exemplu, o persoan care manifest
sinestezie poate vedea cuvântul „scaun” ca fiind de culoarea verde sau numrul
„4” ca având culoarea ro_ie. Exist de asemenea persoane care aud sunete
asociate anumitor mirosuri, care simt anumite mirosuri asociate cu atingeri sau
care simt anumite senzacii tactile specifice asociate cu vederea. Orice
combinacie între simcuri este posibil. Un om care manifest sinestezia poate
descrie forma, culoarea _i mirosul vocii unei persoane, sau poate vedea un
pasaj muzical sub forma unor „cioburi de sticl”, a unor scânteieri ascucite
sau a unor triunghiuri colorate mi_cându-se în câmpul vizual.

Percepciile sinestezice sunt specifice fiecrei

persoane în parte. Deseori, oameni diferici au percepcii diferite asupra
aceluia_i obiect. Cu alte cuvinte, dac o persoan vede litera „q” colorat în
albastru, o alta poate vedea aceea_i liter colorat în verde.

Cea mai frecvent form de sinestezie este cea în

care se asociaz vzul cu mirosul. Cele cinci simcuri (mirosul, gustul, vzul,
atingerea _i auzul) pot forma 10
perechi posibile. Relaciile sinestezice sunt unidireccionale, cu alte cuvinte
dac pentru o anumit persoan senzaciile vizuale induc senzacii tactile,
invers nu este valabil: senzaciile tactile nu induc percepcii vizuale. De_i
aceast unidireccionalitate mre_te
numrul combinaciilor posibile la 20 (sau 30 dac lum în consideracie _i
perceperea mi_crii ca cel de al _aselea simc), totu_i unele simcuri, cum ar fi
simcul vizual _i cel auditiv, apar mult mai des decât celelalte.

Persoanele înzestrate cu „auz colorat” de exemplu,

nu numai c aud muzica la fel ca orice alt om, dar în plus percep anumite
imagini, cum ar fi forme colorate, mi_cri sau scânteieri. Destul de rar sunt
implicate simcul gustului _i cel al mirosului. Una dintre cele mai misterioase
http://editura.kamala.ro Powered by Joomla! Generated: 8 March, 2010, 23:00
 Editura Kamala

forme de sinestezie este cea „audiomotoare”, întâlnit la un copil care adopta

pozicii uimitoare ale corpului în funccie atât de sunetele diferitelor cuvinte
în limba englez, cât _i de sunetele fr sens. Pentru a se convinge de
realitatea acestei asocieri sunet-mi_care, medicul care a realizat acest studiu
a supus din nou biatul la acela_i test, peste zece ani. Fr ezitare, biatul
a adoptat exact acelea_i pozicii pe care le luase în urm cu zece ani, la auzul
acelora_i cuvinte.

Sinestezia nu este „anormal” decât datorit

frecvencei sale reduse de aparicie. Ea reprezint, de fapt, un proces cerebral
normal care apare doar la un numr relativ redus de oameni. De_i nu exist o
metod oficial de identificare a sinesteziei, exist totu_i unele linii
directoare care au fost dezvoltate de medicul Richard Cytowic, cercettor
renumit în acest domeniu. Ideile sale nu sunt acceptate unanim în lumea
medical, dar ele pot oferi un punct de plecare. Conform studiilor realizate de
Cytowic, percepciile sinestezice sunt:

-
involuntare:
sinestezicii nu î_i propun în mod activ s aib aceste percepcii, ele apar pur
_i simplu;

-
exterioare
corpului fizic: spre deosebire de imaginile pe care le vedem cu „ochii mincii”,
în acel spaciu vizual interior, sinestezicii au aceste percepcii proiectate în
afara corpului;

-
durabile:
percepcia este aceea_i întotdeauna; de exemplu, dac cineva simte gustul de
ciocolat atunci când aude Concertul pentru vioar al lui Beethoven, va simci
întotdeauna acela_i gust când va auzi aceast muzic;

-
generice:
cu alte cuvinte, spre deosebire de o persoan care î_i imagineaz o scen
pastoral atunci când aude un concert de Beethoven, sinestezicii percep forme,
pete, linii, spirale; simt texturi aspre sau moi la atingere, au gusturi
plcute sau neplcute, cum ar fi cel dulce, cel srat sau cel metalic.

-
memorabil:
deseori, cea de a doua percepcie sinestezic este rememorat mai bine decât
prima; de exemplu, o persoan care asociaz culoarea violet cu numele „Laura”,
î_i va aduce aminte mai repede c numele femeii este violet decât c este
Laura;

-
emocionale:
percepciile pot determina reaccii emocionale cum ar fi sentimente de plcere _i
bine. Experienca este însocit de un sentiment de certitudine _i de convingerea
c ceea ce este perceput este real _i perfect adevrat. Aceast stare este
asemntoare cu starea de extaz, în care gândurile dispar _i mintea este
lini_tit _i plin de pace.
http://editura.kamala.ro Powered by Joomla! Generated: 8 March, 2010, 23:00
 Editura Kamala

Se estimeaz c numrul persoanelor care manifest

sinestezie are o frecvenc de 1:2500, dar exist numeroase persoane care nu
_tiu c posed aceast capacitate.

În generali sinestezicii sunt :

-
femei:
studiile realizate în SUA au artat c printre sinestezici sunt de trei ori mai
multe femei decât brbaci, iar in studiile britanice proporcia este de 8:1,
cauza acestui fapt fiind necunoscut;

-
stângaci;

-
normali
din punct de vedere neurologic. Sinestezii sunt în general persoane pline de
farmec, strlucitoare, cu succes în societate. Impresia c sunt inerent
„arti_ti” este doar o prejudecat, dat fiind c faimo_i sinestezi precum
Vladimir Nabokov, Olivier Messiaen, David Hockney sau Alexander Scriabin sunt
celebri datorit artei lor decât sinesteziei.

-
fac
parte din aceea_i familie. Sinestezia pare c se mo_tene_te, într-un mod înc
necunoscut medicinii; exist familii care au un sinestez la patru generacii _i
altele care au 4-5 fraci sinestezi în aceea_i generacie.

Deseori, sinestezicii au o memorie excelent, dar au

probleme la matematic sau la orientarea în spaciu. În general, ei afirm c
senzaciile secundare reprezint cauza unui lucru, spunând, de exemplu: „^tiu c
este 2 pentru c este alb”. Localizarea spacial a obiectelor este de asemenea
strict memorat, cum ar fi a_ezarea ustensilelor de buctrie, aranjarea
mobilei, ordinea crcilor pe rafturi sau succesiunea pasajelor într-o carte.
Corelat cu aceast observacie, se poate spune c ei prefer în general ordinea,
precizia, simetria _i echilibrul.

Ei sunt predispu_i s aib anumite capacitci

psihice extraordinare: triesc deseori sentimente de „deja vu”, fenomene de
clarviziune, vise premonitorii, profecii _i simt anumite fiince subtile (din
alte planuri).

Un lucru este sigur, sinestezicii nu consider aceast neobi_nuit capacitate drept un

handicap. Ei sunt uimici când descoper c ceilalci oameni nu percep sunetele,
formele, numerele, gusturile, a_a cum le percep ei. Ei au asemenea percepcii
înc din primii ani de viac. Amintirile despre aceste triri, chiar
îndeprtate în timp, sunt foarte vii, nu pot fi reprimate, fiind dincolo de controlul
voincei.

http://editura.kamala.ro Powered by Joomla! Generated: 8 March, 2010, 23:00

 Editura Kamala

Bazele biologice ale sinesteziei

În mod surprinztor, sinestezia a

fost cunoscut în medicin cu mai mult de trei sute de ani în urm. Dup ce
interesul în acest domeniu a cunoscut o perioad de vârf între anii 1860-1930,
sinestezia a fost uitat _i a rmas fr explicacie _tiincific. Odat cu
dezvoltarea neurologiei _i psihologiei, ea a atras atencia tot mai multor
savanci.

Unii oameni de _tiinc consider c sinestezia apare

ca urmare a unor conexiuni neurologice deosebite în creier. Ei presupun c la
sinestezici, neuronii _i sinapsele care fac parte dintr-un sistem senzorial se
intersecteaz cu un alt sistem senzorial. Nu este clar cum este posibil acest
lucru, dar cercettorii consider c aceste conexiuni încruci_ate sunt prezente
la fiecare persoan, la na_tere, _i în timp ele sunt rafinate. În unele studii,
copiii foarte mici rspund la stimulii
senzoriali într-un mod considerat sinestezic de ctre oamenii de _tiinc. Se
presupune c mulci copii au asemenea conexiuni neuronale încruci_ate, dar le
pierd de-a lungul timpului sau acestea ajung în stare potencial.

Nu este înc foarte clar care parte a creierului

este implicat în fenomenul sinesteziei. Richard Cytowic a fost condus de
cercetrile sale la concluzia c sistemul limbic este rspunztor pentru
experiencele sinestezice. Sistemul limbic include unele structuri cerebrale
primare care coordoneaz rspunsurile noastre emocionale. Alte cercetri au
artat o activitate cerebral intens a cortexului cerebral în timpul acestor experience.
Într-adevr, studiile au demonstrat efecte specifice interesante la nivelul
cortexului: sinestezicii care aud sunetele au artat o activitate nervoas în
zona vizual a cortexului atunci când ei auzeau anumite cuvinte. Mai precis,
zonele cortexului vizual asociate procesrii culorilor sunt activate atunci
când sinestezicii aud cuvinte. Cei care nu au sinestezie nu au o asemenea
activitate în aceste zone, indiferent dac sunt solicitaci s î_i imagineze
anumite culori sau s asocieze anumite culori cu anumite cuvinte.

Sinestezia _i studiul con_tiincei

Numero_i oameni de _tiinc sunt interesaci în acest

domeniu, al sinesteziei, deoarece poate revela foarte multe aspecte înc
necunoscute _tiincei despre con_tiinca uman. Unul dintre cele mai mari mistere
în acest studiu al con_tiincei este ceea ce oamenii de _tiinc au numit
„problema unificrii”. ^tiinca nu poate explica înc modul în care fiinca uman
une_te toate percepciile într-un întreg. De exemplu, atunci când cinem o floare
în mân, îi simcim mirosul, îi vedem forma _i culoarea, îi simcim textura.
Creierul nostru prime_te toate aceste percepcii separate _i le une_te în
conceptul de floare. Sinestezicii pot avea percepcii suplimentare care pot
ajuta oamenii de _tiinc s înceleag modul în care fiinca uman percepe
universul înconjurtor.

Unul dintre cele mai celebre cazuri de sinestezie în

aceea_i familie este cel al celebrului scriitor rus Vladimir Nabokov. Atunci
când, copil fiind, s-a plâns mamei sale c literele de lemn colorate din
alfabetul lui erau „toate gre_ite”, ea a înceles conflictul care exista între
culorile literelor pictate _i culorile induse sinestezic. În plus fac de
http://editura.kamala.ro Powered by Joomla! Generated: 8 March, 2010, 23:00
 Editura Kamala

perceperea literelor _i cuvintelor în culori, a_a cum fcea fiul ei, doamna
Nabokov percepea într-un mod deosebit muzica. De asemenea, fiul lui Nabokov a
fost sinestez.

Oameni celebri care au manifestat sinestezie:

-
Vasily
Kandisky (pictor, 1866-1944)

-
Olivier
Messiaen (compozitor, 1908-1992)

-
Charles
Baudelaire (poet, 1821-1867)

-
Franz
Liszt (compozitor, 1811-1891)

-
Arthur
Rimbaud (poet, 1854-1891)

-
Richard
Phillips Feynman (fizician, 1919-1988).

Compozitorul rus Alexander Scriabin (1872-1915) _i-a

exprimat sinestezia cu ajutorul simfoniei „Prometeu, Poemul focului”, pentru
orchestr, pian _i cor. El a inclus un „clavecin cu lumini”, care controla
jocul luminii colorate sub forma razelor, petelor de culoare _i a altor forme
care inundau sala de concerte _i culminau cu o lumin alb extrem de puternic.

Vasilly Kandinsky (artist, 1866-1944) a explorat

relaciile armonioase dintre sunet _i culoare _i a folosit termeni muzicali
pentru a-_i descrie picturile, numindu-le „compozicii” sau „improvizacii”.
Propria sa oper, „Sunetul galben”, din 1912, are un amestec specific,
inconfundabil, de culoare, lumin, dans _i sunet. El spunea: „Ascultaci muzica,
deschideci ochii în faca picturii _i... oprici gândirea! Întrebaci-v doar dac
aceast oper de art v-a ajutat s ptrundeci într-o lume necunoscut pân
acum. Dac rspunsul este „da”, ce vreci mai mult?” Kandinski dorea s dea la o
parte explicaciile analitice _i s ptrund, atât el, cât _i audienca, la un
nivel al experiencei senzoriale directe tipic sinesteziei. Pentru el,
creativitatea era o experienc, nu o idee abstract, _i el afirma c mintea
care analizeaz neîntrerupt nu poate tri aceast experienc.

http://editura.kamala.ro Powered by Joomla! Generated: 8 March, 2010, 23:00

 Editura Kamala

De_i persoanele care manifest sinestezie sunt

deseori catalogaci în mod gre_it ca fiind doar poetici, noi suntem cei care
trebuie s fim atenci s nu interpretm gre_it comentariile lor. De exemplu, în
cazul lui M. W., gustul de ment era vzut ca „o coloan de sticl rece”. La
prima vedere, aceast caracterizare poate fi interpretat ca fiind o tentativ
de a transmite calitatea unei experience tactile. Atunci când a fost rugat s
dezvolte aceast descriere, iat ce a spus subiectul: „Întind mâna _i ating
partea din spate a unei suprafece curbe. Nu pot spune unde începe _i unde se
sfâr_e_te, de aceea este asemntoare cu o coloan. Este rece la atingere, ca
_i cum ar fi fcut din piatr sau sticl. Triesc o senzacie extraordinar de
moliciune _i de finece. O finece absolut, perfect. Nu pot simci nimic pe
aceast suprafac, nici o asperitate, de aceea cred c suprafaca este fcut
din granit sau dintr-o piatr precioas.
A_adar, coloana este din sticl. ”

http://editura.kamala.ro Powered by Joomla! Generated: 8 March, 2010, 23:00