Psihiatrie și

psihofarmacologie

APSC
Aprilie - Mai 2021
CUPRINSUL MODULULUI

✔ Cronologie

01 Istoria psihiatriei și înrudirea ei cu

alte domenii
✔
✔
Normalitatea vârstelor
Contribuții din neuroștiințe
✔ Contribuții din științe comportamentale și sociale

✔ Consult și evaluare
02 Psihiatrie clinică -partea 1 ✔
✔
Anxietate, depresie, bipolar
Adicții

✔ Schizofrenie

03 Psihiatrie clinică - partea 2

✔
✔
TOC, TSPT, Tulburări alimentare, sexuale, somatice
Gen biologic
✔ Urgențe psihiatrice
✔ Mecanisme de acțiune

04 Psihofarmacologie
✔ Antipsihotice, antidepresive,
anxiolitice, timo-stabilizatoare
✔ Alte medicamente
 1
Istoria psihiatriei și cu ce
se înrudește ea
Ce vom acoperi astăzi:

02 Normalitateavârstelor
01 Cronologie

04
Neuroștiințe Științe sociale

03
01
Cronologie
De unde? - Încotro?

Avicenna Paracelsus Georg Ernst Stahl Pierre Janet Sigmund Freud

Hipocrate Persia Elveția Germania Franța Austria

460-370 354–430 980- 1304– 1493– 1577– 1660– 1745– 1859– 1856– 1856– ACUM
BC 1037 1374 1541 1640 1734 1813 1947 1926 1939

Sfântul Augustin Petrarca Robert Burton Benjamin Rush Emil Kraepelin The Human
Africa de Nord Italia Anglia SUA Germania Connectome Project
02
Normalitatea
vârstelor
La vârste diferite, abordări diferite
● Copilărie și adolescență
○ Prenatal
○ Sugar
○ Bebeluș
○ Preșcolar
○ Pubertate
○ Adolescență
● Maturitate
○ Tinerețe (20-40)
○ Vârsta de mijloc (40-65)
● Vârsta a treia
○ Biologic
○ Psihosocial
03
Contribuții din
neuroștiințe
 Creierul uman și
neurotransmițători

La ce ne Psihoneuro -
referim: endocrinologie

Sistem imunitar și
cronobiologie
CREIERUL
UMAN
Creierul uman
Celulele neuronale și gliale din creierul uman sunt organizate într-o manieră caracteristică.
Neuronii comunică unii cu ceilalți prin neurotransmisie electrică și chimică.
Neurotransmițători:
● Monoaminele,
● Amino acizii,
● Neuropeptidele
● Factori neurotropici
● Alte tipuri de molecule, precum monoxidul de azot (NO)
Creierul uman
Semnalele chimice și electrice inițiază varii căi moleculare în alți neuroni ce regulează
biologia și funcționarea neuronilor individuali, inclusiv expresia individuală a genelor și
producția de proteine.
Sistemele de referință:
● SNC
● sistemul endocrin - psihoneuroendocrinologie
● Sistemul imunitar - psihoneuroimunologie
● Schimbările naturale ce țin de trecerea timpului - cronobiologie.
Creierul uman
● 86 miliarde neuroni (celule nervoase)
○ soma, sau corpul celular, ce conține nucleul;
○ multiple dendrite, ce primesc semnalele de la alți neuroni
○ un axon, ce transmite semnale către alți neuroni.
● 85 miliarde celule gliale
○ astrocite, (hrană neuronală, dezactivarea unor neurotransmițători, integrarea în
bariera hematoencefalică (BBB).
○ oligodendrocitele din SNC și celulele Schwann din SNP creează teaca de mielină
ce protejează axonul și facilitează transmiterea semnalelor electrice
○ microglia, ansamblu de celule microgliale, implicate în înlăturarea celulelor
nervoase degenerate (prin fagocitare).
Creierul uman
PSIHONEUROENDOCRINOLOGIE
Psihoneuroendocrinologie
= relațiile structurale și funcționale dintre sistemele hormonale și SNC și comportamentele
care le modulează și care derivă din ambele.
Hormonii:
● proteine, polipeptide și glicoproteine (ACTH-Hormonul adrenocorticotrop,
beta-endorfine, TRH - hormon de stimulare tiroidiană, LH-hormon luteinizant,
FSH-hormon de stimulare foliculară etc.)
● steroizi și compuși similari steroizilor (cortizol, estrogen, tiroxină)
Psihoneuroendocrinologie
● Hypothalamic–Pituitary–Adrenal Axis (axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian
HHCSR)

● Hypothalamic–Pituitary–Thyroid Axis ( axa hipotalamică-pituitară-tiroidiană)

● Hypothalamic–Pituitary–Gonadal Axis
Psihoneuroendocrinologie
SISTEMUL IMUNITAR
Sistemul imunitar
● Sistemul imunitar protejează corpul de invazia patogenilor străini, precum virusuri,
bacterii, fungi și paraziți.
● În plus, poate detecta și elimina celulele transformate prin neoplasticitate.
● Există o corelație semnificativă între stresul cronic și creșterea susceptibilității la
răceală, scăderea răspunsului anticorpilor la vaccinare, vindecare întârziată, creșterea
morbidității și mortalității în bolile infecțioase, precum infecția cu virusul HIV, boli
autoimune, boli neoplazice, diabet și boli cardiovasculare.
CRONOBIOLOGIE
Cronobiologie
= studiul timpului biologic
Trecerea timpului afectează:
● Somnul și ciclul circadian
● Trecerea anotimpurilor (creșterea numărului de sinucideri pe timp de vară)
● Îmbătrânirea (scurtarea ritmului circadian, cu adormire și trezire devansată)
● Efectele pot fi ușor ameliorate cu ajutorul medicamentelor
04
Contribuții din
științe sociale
 Normalitate și
sănătate mentală

La ce ne Sociobiologie
referim: și etologie

Teorii ale personalității și

psihopatologie
NORMALITATE ȘI
SĂNĂTATE
MENTALĂ
Normalitate și sănătate mentală
● Definirea sănătății mentale nu este ușoară:
○ „mediu” nu e totuna cu sănătos. A avea greutate medie nu înseamnă a fi sănătos
○ Conceptul de sănătate poate varia geografic, cultural și istoric
○ E imperios necesar să se diferențieze între trăsătură și stare. (un mistic indian
într-o stare de transă poate semăna cu o persoană ce suferă de schizofrenie
catatonică, însă misticul nu seamănă în timp cu suferindul)
○ Pentru cine definim ce e bine? Pentru sine ori pentru societate? Pentru integrare
ori pentru creativitate? Pentru fericire ori pentru supraviețuire?
○ Cine ar putea fi judecătorul?
Modele ale sănătății mentale
A. „Peste medie”
B. Maturitate
C. Emoții pozitive sau spirituale.
D. Inteligență emoțională și relații de obiect de succes.
E. Stare de bine subiectivă
F. Reziliență, capacitatea de a te adapta cu succes, homeostază
„Peste medie”

● Se pleacă de la premisa medicală, că sănătate = absența bolii => sănătatea ar fi o

stare de funcționare rezonabilă, nu optimă.
● Acest model vede sănătatea mentală drept o stare mentală ce este dezirabilă din
punct de vedere obiectiv.
● Sigmund Freud a definit sănătatea mentală drept capacitatea de a munci și a iubi.
● Sănătatea mentală nu este încă o stare „normală”, ci mai degrabă o rară excepție. Până de
curând, au existat voci care susțineau că sănătatea mentală este un concept imaginar.
Maturitate
Modelul B. Maturitate

● Din punct de vedere biologic, mielinizarea continuă până în al cincilea deceniu de viață.
● Acumularea mai multor experiențe, însoțită de dezvoltarea inteligenței emoționale și
sociale, contribuie la procesul de maturizare.
● Are în vedere modelul postulat de Erikson.
Emoții pozitive sau spirituale

● Acest model definește sănătatea mentală drept un amalgam de emoții pozitive ce ne

unesc pe noi, oamenii:
○ Iubire, Speranță, Fericire, Iertare, Compasiune, Credință, Admirație, Recunoștință
● TOATE aceste emoții includ conexiuni interumane, niciuna nu se referă doar la sine
● Acestea sunt emoțiile ce par a fi un numitor comun în toate marile religii și credințe ale lumii.

● Sunt omise 5 alte emoții pozitive—entuziasm, interes, mulțumire, umor și sentimentul

de reușită, pentru că o persoană poate experimenta aceste emoții și dacă se află
singur pe o insulă.
● Conform acestui model, emoțiile negative sunt esențiale pentru supraviețuire în prezent, pe
când cele pozitive ne ajută să ne dezvoltăm câmpul perceptiv și să construim pentru viitor.
Inteligență emoțională
● „Oricine se poate înfuria - asta e simplu. Dar să te înfurii pe persoana potrivită, atât cât
trebuie, la momentul potrivit, din motivul potrivit, și în modul potrivit - asta nu mai e așa
ușor.” (Aristotel, Etica)
● Toate emoțiile ajută la supraviețuire
Stare de bine subiectivă

● Suportul social pare inutil pentru individul care nu se simte iubit.

● Starea de bine subiectivă nu este niciodată categorică.
● Face accesibile resurse personale ce pot apoi fi îndreptate către inovație și creativitate.

● Joacă rolul de antidot față de neputința învățată.

● Plăcerea implică satisfacerea nevoilor biologice și ale impulsurilor, fiind
susceptibilă habituării și sațietății.
● Gratificarea implică bucurie, scop și satisfacția de a-ți atinge potențialul,
satisfăcându-ți nevoile estetice și spirituale.
● Distresul subiectiv poate fi sănătos, atunci când amintește cuiva să caute siguranță.
Frica este prima protecție a cuiva împotriva unei amenințări externe; tristețea ne
protejează de pierdere și furia ne arată că ne-au fost încălcate limitele.
Reziliență, homeostază

● Mecanisme de gestionare a stresului:

○ Căutarea conștientă a suportului social
○ Strategii cognitive conștiente
○ Mecanisme de coping adaptativ involuntare
● Mecanisme involuntare sănătoase: umorul, altruismul, sublimarea, suprimarea, anticiparea.
Etapele psihosociale - Erik Erikson
SOCIOBIOLOGIE
ȘI ETOLOGIE
Sociobiologie
Termenul de sociobiologie a fost folosit pentru prima oară în 1975 de Edward Osborne
Wilson, un biolog american, în cartea sa, Sociobiologia, unde era subliniat rolul evoluției
în conturarea comportamentului.
Sociobiologia este studiul comportamentului uman pe baza transmiterii și modificării
unor trăsături comportamentale influențate genetic.
Explorează răspunsul la întrebarea DE CE există anumite comportamente.
Evoluționism
Competiție: animalele se luptă pentru resurse și teritorii, asigurându-și astfel accesul la
mâncare și mijloace de reproducere. Abilitatea de a-ți păstra teritoriul se numește
potențial de menținere a resurselor. Cu cât mai mare acest potențial, cu atât mai mare
succesul evolutiv al animalului.
Agresivitate. Servește la creșterea teritoriilor stăpânite și la eliminarea competiției.
Reproducere. Comportamentele care sprijină caracterul reproductiv sunt printre cele
mai importante pentru supraviețuire = > competiție mai mare la bărbați, care au o
varianță mai mare a succesului reproductiv decât femeile.
Dimorfismul sexual (comportamente diferite între bărbați și femei) încearcă să
asigure menținerea resurselor și mijloacelor reproductive.
Altruismul. Comportamentul care reduce succesul reproductiv al inițiatorului și îl crește
pe cel al destinatarului. (ex: albinele lucrătoare)
Evoluționism - implicații
Teoria evoluționistă poate explica apariția unor tulburări psihiatrice. Unele ar
putea fi rezultatul unor strategii adaptative.
De exemplu, cazurile de anorexia nervosa ar putea fi parțial înțelese drept o strategie
pentru întârzierea momentului de alegere a partenerului, întârziere a procesului
reproductiv și a maturizării, în medii în care există un deficit al numărului (sau calității)
reprezentanților masculini.
Persoanele ce își asumă riscuri ar putea-o face pentru a obține resurse și a câștiga
influență socială.
Erotomania în cazul unei femei trecute de menopauză ar putea reprezenta o încercare
de a compensa eșecul reproductiv.
Etologie
Etologia este știința ce se ocupă cu studiul sistematic al comportamentului animalelor.
În 1973, premul Nobel pentru psihiatrie a fost acordat lui Karl von Frisch, Konrad
Lorenz, și Nikolaas Tinbergen, trei etologi. Acel moment a marcat recunoașterea
importanței etologiei pentru știință în general și pentru psihiatrie în special.
Un exemplu de studiu etologic cu însemnătate în psihiatrie îl constituie descoperirea
„principiului de handicap”, ce stipulează că în comunicarea între 2 animale, este posibil
ca persoana ce transmite mesajul să fie nevoită să „sacrifice” resurse pentru a garanta
eficiența procesului.
Alte exemple: deprivarea emoțională la maimuțe Rhesus, sindromul de stres la câini
și oi (Pavlov), ori conceptul de neurastenie experimentală (Lidell - capre), neputința
învățată (Seligman), studii referitoare la dominanță, temperament, stimulare
cerebrală și, desigur, medicamentație.
Psihiatrie transculturală
Cultura = set de înțelesuri, norme, credințe, valori și comportamente împărtășite de oameni.

1. Este învățată
2. Poate fi transmisă de la o generație la alta
3. Implică un set de înțelesuri convenite de un grup cultural pentru cuvinte,
comportamente, evenimente și simboluri
4. Joacă rol de șablon ce modelează și orientează comportamentele și perspectivele între și
dintre generații, și care este avut în vedere atunci când grupul se confruntă cu situații inedite
5. Există într-o stare de continuă schimbare
6. Include comportamente umane atât subiective, cât și obiective
Psihiatrie transculturală
În psihiatrie:
● Modelează ce simptome psihiatrice sunt exprimate, și în ce mod
● Influențează însemnătatea dată acestor simptome
● Afectează interacțiunea dintre pacient și sistemul de sănătate, la fel ca și interacțiunea
între pacient și medic, pacient și alți pacienți, pacient și familie, etc.
● Rasa este un concept care în ultima perioadă este disputat din punct de vedere științific,
ce constă în diferențierea pe categorii a oamenilor în funcție de fizionomia acestora. Are
efecte considerabile asupra indivizilor și grupurilor de oameni, generează răspunsuri
emoționale intense.
● Etnia se referă la percepția subiectivă a individului de a aparține unui grup de oameni
cu o origine națională sau locală comună, ce împărtășesc credințe, valori și practici,
inclusiv religii. Face parte din identitatea și imaginea de sine a individului.
! Psihiatrie transculturală !
❏ Identitate
❏ Discriminare
❏ Migrare
❏ Credințe, superstiții, religie, model explicativ
❏ Rețea de suport
❏ Respingere / integrare / asimilare / marginalizare
 Temă pentru
acasă:
Căutați înțelesul conceptelor de:
● Amok
● Ataques de nervios
● Shenjing shuairuo
Trimiteți tema până joi, 22 aprilie, 20:00, la emanuela_pascari@yahoo.com
TEORII ALE
PERSONALITĂȚII
Sigmund Freud
❏ Structura
❏ Id
❏ Ego
❏ Superego
❏ Mecanisme de apărare:
❏ Narcisice - psihotice: proiecție, negare, distorsiune
❏ Imature: Acting-out, reprimare, ipohondrie, introiecție, comportament
pasiv-agresiv, proiecție, regresie, fantasmare schizoidă, somatizare
❏ Nevrotice: control, deplasare, disociere, externalizare, inhibiție, intelectualizare,
izolare, raționalizare, formațiune reacțională, reprimare, sexualizare
❏ Mature: altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare, suprimare
Erik Erikson
❏ Etapele psihosociale (sau cele 8 etape ale vieții)
❏ 4 dimensiuni ale muncii de psihoterapeut psihanalist
❏ Dorința clientului de a se vindeca
❏ Participare obiectivă, cu mintea deschisă
❏ Participare în cunoștință de cauză (pe baza experimentelor)
❏ Toleranță la indignare
❏ Schimbarea și creșterea poate apărea în orice moment al vieții, personalitatea nu
este o sentință pe viață.
Psihologia pozitivistă
❏ Starea de bine corelează cu:
❏ Numărul de prieteni
❏ Căsătoria
❏ Extroversia
❏ Recunoștința
❏ Religiozitatea
❏ Timpul liber
❏ A fi angajat la un loc de muncă (nu și venitul)
❏ Posibile reacții la o știre (Job nou)
❏ Activ-constructiv: „Grozav! Sigur vei primi și măriri salariale!”
❏ Activ-distructiv: „Și acum au așteptări mai mari de la tine?”
❏ Pasiv-constructiv: „Ce drăguț.”
❏ Pasiv-distructiv: „Aici a plouat toată ziua.”
RESURSE
Puteți accesa mai multe resurse în săptămâna imediat următoare, accesând următorul link:

Cutia cu comori

Spor la citit!

Vă mulțumesc!