INSTITUTUL DE PSIHIATRIE

SOCOLA

Soseaua Bucium 36, Iasi

OBIECTUL ŞI ISTORICUL

PSIHIATRIEI
OBIECTUL PSIHIATRIEI
 Disciplină medicală
• Studiul bolilor psihice
• Asistenţa medicală a bolnavilor psihici
• Boală psihică – tulburare psihică
• Perturbarea personalităţii
• Modificarea conştiinţei de sine
• Perturbarea relaţiilor cu mediul ambiental
 Psihiatria

• Etimologie – greaca veche

• Psyche = suflet

• Iatrea = vindecare
 Complexitatea psihiatriei
• Personalitatea umană (funcţii):
– Biologică
– Psihologică
– Axiologică*
– Socială
– Culturală
– valori etnice, tradiții

*Axiologia (gr. axios - demn de, având valoare şi logos - discurs, ştiinţă) este studiul filozofic al
valorilor umane, regăsit în special în etică, estetică, religie.
 Complexitatea psihiatriei
• Morfologie • Endocrinologie
• Fiziologie • Medicină internă
• Biologie • Psihologie
• Genetică • Sociologie*
• Neurologie • Antropologie**

*Sociologia este ştiinţa socială ce studiază regulile sociale şi procesele care leagă şi separă
oamenii, nu numai ca indivizi dar şi ca membri ai asociaţiilor, grupurilor şi instituţiilor.
**Antropologia se ocupă cu studiul ştiinţific al omului (genul Homo Hominis); tratează toate
dimensiunile umanităţii. În centrul antropologiei se află ideea de cultură şi noţiunea că aceasta
reprezintă specia umană.
 Sarcinile psihiatriei

• Prevenirea tulburărilor psihice şi promovarea

sănătăţii mintale (individ/grup)
• Depistarea, tratamentul precoce şi
dispensarizarea bolnavilor (diminuarea
morbidităţii)
• Recuperarea, reintegrarea şi resocializarea
bolnavilor
• Formarea noilor generaţii de medici
• Cercetarea ştiinţifică
ISTORICUL PSIHIATRIEI
 Perioada prehipocratică
• Ignoranţă şi superstiţii
• Forţe supranaturale (pedeapsă sau recompensă)
• Regele Saul – episoade maniaco-depresive
• “Licantropia” – Nabucodonosor
• Paricidul lui Oreste, epilepsia lui Hercule,
accesele de violenţă ale lui Achile etc.
• Templul lui Esculap – psihoterapie, kinetoterapie,
meloterapie
“Trebuie să se știe că pe de o
parte plăcerea, veselia, râsul,
jocul, pe de altă parte
indispoziția, tristețea, mânia,
plânsul, nu provin decât din
creier. Prin el noi gândim,
înțelegem, vedem, auzim,
cunoaștem urâtul și frumosul,
răul și binele, plăcutul și
neplăcutul. Prin el noi suntem
nebuni, delirăm, datorită lui
credințele sau teroarea ne agită
fie noaptea, fie după începutul
zilei” (De la maladie sacrée – traduction
Littré, Paris, 1894).
 Perioada hipocratică
• Tulburările psihice = afecţiuni ale creierului
(laicizare - competenţa medicilor)
• Hippocrate – phrenitis = delir acut febril,
melancholia – bila neagră; mania, delir
hipocondriac, delir alcoolic, psihoza epileptică,
isteria
• Tratamente cu spânz, mătrăgună
• Herophyl şi Erasistrat – medicina alexandrină
 Perioada romană
• Asclepiade – alienatio mentis = psihozele
actuale
• Celsius – insania = grup care include
frenezia (mania), melancolia şi delirurile
• Galen – creierul este sediul inteligenţei,
afectivităţii, memoriei, activităţii; a studiat
compresiunile, inflamaţiile şi
traumatismele craniocerebrale.
 Evul mediu
• Popoarele arabe
– Avicena – tratat despre melancolie
– Ahmed Ibu Aljazzar – “Maladia amorului”
• Europa
– Obscurantism
– “Demonomanii”
– Persecuţii şi condamnări la moarte
• Bedlam în Anglia
• Petite Maison în Franţa
• “Prost hrăniţi, acoperiţi cu zdrenţe, copleşiţi
de lanţuri şi inele de fier, izolaţi în celule
destinate altădată criminalilor, culcaţi pe
paie putrede, respirând un aer infect, ei
duceau o viaţă mizerabilă ” (Regis).
• Bolnavii erau expuşi publicului
 Perioada modernă
• Ph. Pinel (1772) – reformă în asistenţa
bolnavilor psihici

• Esquirol – monomania, demenţa

• Lasegue, Falret, Baillarger, Magnan
• Griesinger
• Babinski, Kandinski, Secenov, Korsakov
 Perioada modernă
• Kraepelin
• Ribot
• Charcot
• Freud
• Bleuler
• Meynert, Wernicke, Kleist
 PSIHANALIZA

1. psihanaliza reprezintă o metodă de investigaţie a

proceselor psihice;

2. ea este o tehnică de tratament a tulburărilor nevrotice;

3. este o doctrină de cunoaştere psihologică, morală şi

culturală a omului şi a societăţii, cu virtuţi de
explicare a semnificaţiilor acestor domenii
 PSIHANALIZA
• Metoda psihanalizei nu constă din interogarea bolnavului, ci din analiza discursului
acestuia, cât mai liber posibil, neinfluenţat şi nedirijat de către o altă persoană, în scopul
obţinerii unei expresii spontane a gândirii subiectului, conformă cu confidenţele acestuia.
• În acest sens, metoda psihanalizei vizează următoarele obiective:

- subiectul să ia cunoştinţă de originile reale ale suferinţelor sale intime, să le înţeleagă

pe măsură ce şi le evocă, începând cu cele mai îndepărtate evenimente ale copilăriei sale
până în prezent;
- să le retrăiască într-o situaţie actuală concretă, împreună cu persoana analistului
printr-un proces de transfer afectiv.
• Aceasta reprezintă tehnica liberei asociaţii, care se completează cu analiza viselor
pacientului.
 PSIHANALIZA
- Existenţa unei instanţe a personalităţii denumită inconştient şi care este depozitarul
pulsiunilor sau al tendinţelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt, după S. Freud,
de două feluri. Unele provin din “instinctul de viaţă” (Eros), a cărui energie denumită
libido reprezintă elanul sexual, iar celelalte provin din “instinctul de moarte”
(Thanatos), care este orientat către agresivitate şi distrugere.
- Existenţa unei instanţe reprezentată de Eul conştient, şi actual, în relaţie directă cu
mediul familial (în perioada copilăriei) şi cu mediul social (în cursul vieţii individului).
- Prezenţa între cele două instanţe a unei zone intermediare, denumită subconştient sau
preconştient cu rolul de cenzură, de reglare dinamică a procesului de exteriorizare a
pulsiunilor inconştientului în sfera Eului conştient.
 Dezvoltarea psihiatriei în
România
• Perioada feudală – caracter caritabil
• Matei Basarab – pravilele din 1652
• Mănastirile:
– Căldăruşani, Schitul Balamuci, Mărcuţa -
Muntenia
– Schitul Madona Ducu - Oltenia
– Neamţ, Golia - Moldova
• Al. Şuţu, Al. Obreja – Bucureşti
• Julien Lukaszewski, Al. Brăescu, Pastia
 Spitalul Socola
• 1905
• Al. Brăescu
• C.I. Parhon
• L. Ballif
• P. Brânzei
• T. Pirozynski
• P. Boişteanu
Concepţii şi orientări în psihiatrie

• Ipoteza • Existenţialismul
organogenetică • Psihosomatica
(Griesinger) • Pavlovismul
• Ipoteza psihogenetică
• Psihiatria socială
• Organodinamismul
• Psihiatria
• Psihanaliza transculturală
• Fenomenologia • Antipsihiatria
 Direcţii actuale în psihiatrie

• Direcţia clinico-nosologică

• Direcţia clinico-statistică

• Direcţia psihosocială

• Psihiatria biologică
Conceptul

BIO-PSIHO-
SOCIAL

Scoala de psihiatrie de la Socola

Prof. Dr. Petre Brânzei
 Subspecialități psihiatrice

Psihiatria generală - tulburările și bolile psihice la
persoane de vârstă adultă.

Psihiatria de urgență - cazuri acute: suicid, episod acut
psihotic etc.

Gerontopsihiatria - tulburările psihice la persoane în
vârstă (în mod arbitrar dupâ 60 de ani), fie că au fost
deja bolnavi psihic, fie că manifestările mintale morbide
sunt condiționate de procesul de îmbătrânire.

Psihiatria copilăriei și adolescenței, având ca
domeniu categoria de vârstă până la 18 ani, a devenit o
specialitate de sine stătătoare.
 Subspecialități psihiatrice

Psihiatria judiciară se ocupă cu expertiza
responsabilității civile și penale a delincvenților și cu
tratarea lor, în caz de existență a unei boli psihice.

Psihiatria interculturală are ca domeniu investigarea
contextului cultural și etnic în apariția unor tulburări
mintale.

Psihiatria dependenților de droguri (stupefiante, alcool
, nicotină), jocuri de noroc etc.

Psihiatria socială cercetează influența condițiilor
sociale în apariția sau persistența tulburărilor psihice
 Medicul specialist psihiatru

• Rezidențiatul în specialitate pentru a

deveni medic psihiatru durează în 
România 5 ani, timp în care se includ
scurte stagii în domenii tangențiale
(neurologie, pedopsihiatrie, medicină
internă, bioetică, psihiatrie medico-legală).