BOLI PSIHICE

CUPRINS:
1. CE SUNT BOLILE PSIHICE? - CONCEPT (Tepis Andrada).................................... 3
2. ISTORIC (Mereuta Anca, Moraru Ileana)............................................................... 6
3. ASPECTE RELIGIOASE (Mihai Martha)............................................................... 9
4. CLASIFICAREA BOLILOR PSIHICE (Pavel Denisa Nicoleta)....................... 10
5. DEPRESIE, ANXIETATE, SHIZOFRENIE, PARANOIA, TULBURARE MANIACODEPRESIVA: MANIFESTARE ( Zamfirescu Elena-Roxana )............................... 11
6. ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL(Stanciu Fanel)............................................... 16
7. INTERVENTIA ASISTENTULUI SOCIAL IN CAZURILE BENEFICIARILOR
SUFERINZI DE BOLI PSIHICE ( erban Marian-Cosmin).................................. 17
8. PERSONALITATI CU BOLI PSIHICE CARE AU SCHIMBAT ISTORIA OMENIRII
(Zencenco Madalina)................................................................................................ 18
9. FUNDATIA ESTUAR SI FUNDATIA LOREDANA (Samoila Justina-Elena, Morcov
Andreea-Daniela)..................................................................................................... 20
10. DATE STATISTICE (Vrajitoru-Monica Marinela)................................................ 23
11. STUDII DE CAZ (Paduraru Diana)...................................................................... 24

1. CE SUNT BOLILE PSIHICE? - CONCEPT

In general, sunt tulburari ale

creierului, organul cel mai
important al corpului omenesc.
Cu alte cuvinte, bolile psihice
ar avea la baza, dezechilibre ale
creierului determinate de
influentele ereditare asupra
dezvoltarii acestuia, in functie de
contextele biologice si de mediu.

CONCEPTUL DE BOALA PSIHICA

Pentru intelegerea dinamicii raportului
sanatate-boala, trebuie sa apelam la notiunea
de proces patologic. In acest sens, boala
reprezinta o forma de existenta a materiei vii
caracterizata prin aparitia procesului ce implica
tulburarea unitatii fortelor din organism
(integritatea) si a organismului cu mediul
(integrarea).
Boala psihica trebuie considerata ca
interesand intreaga fiinta umana in
compexitatea ei biologica, psihologica,
axiologica si sociala. Apare deci evident, ca
analiza normalitatii psihice, a psihismului
vazut cu un multiplex, sa implice nu numai
corelatii biologice, ci si sociale, culturale, si
dinamice.

APARITIA BOLII PSIHICE POATE FI CAUZATA

DE UNUL SAU MAI MULTI DIN FACTORII URMATORI
* FACTORI GENETICI: Mostenirea ereditara, genetica a bolii psihice nu a fost demonstrata cu certitudine

Ceea ce s-a demonstrat totusi, este tendinta ca in anumite familii, sa apara(mai mult ca in alte familii) acest
tip de boala.
* FUNCTIONARE BIO-CHIMICA: Se pare ca dezechilibrul in functionarea bio-chimica a creierului este
raspunzator de anumite imbolnaviri psihice - de ex. Depresia.
* INFLUENTE DE MEDIU: O viata de familie lipsita de armonie, stress-ul si conflictele profesionale si
sociale, conflictele interpersonale, pierdera cuiva drag, pot provoca si/sau favoriza aparitia bolii psihice.
* ETIOLOGIA BOLILOR PSIHICE:
- Etiologia studiaza cauzele si conditiile care duc la aparitia bolilor psihice.
- Starea de echilibru a personalitatii se mentine atunci cind actiunea factorilor exogeni si endogeni este
contrabalansata de modalitatile de raspuns ale personalitatii. Starea de dezechilibru apare atunci cind acest
lucru nu se mai poate realiza.

ISTORIC
NEOLITIC: tratamentul consta ntr-o gaur fcut n craniu pentru a elibera spiritele care posedau respectiva
persoan.
MESOPOTAMIA: doctorii - preoi tratau bolile psihice cu exorcizri, incanta ii, rugciuni i pedepse fizice.
EGIPT: recomandau ca i tratament activiti recreaionale.
IMPERIUL MUSULMAN: se considera c bolnavii mintali erau incapabili, ns meritau un tratament uman i
protecie social. Primul spital de psihiatrie: Bagdad 705.
EPOCA MEDIEVAL: Nebunia era considerat o problem de natur moral, ns au fost explorate i alte
cauze ale bolilor mentale (alcool, deprimare, stil de alimenta ie neadecvat).
Secolul al XX-lea: - se dezvolta psihanaliza si psihiatria ca stiinte si profesii
- n Germania nazist, 200.000 de bolnavi psihic au fost omor i.

ROMNIA

Primele spitale, numite Bolnie, au aprut n jurul bisericilor si mnstirilor, sec XVIII -n
Bucuresti, un adpost pentru bolnavii de cium din 1586 devine in 1829 sediul unui ospiciu
pentru alienai mintal, numit "Balamuci"
Factorii care au determinat aparitia azilurilor:
- industrializarea
- urbanizarea
- cresterea numrului de bolnavi psihic.
Acestea erau de fapt instituii n care bolnavii erau lsai n ngrijirea unor persoane
nespecializate, unde li se ofereau doar condiii mizere de trit i un tratament inuman din
partea ngrijitorilor
Pentru nespecialiti, bolnavul psihic apare ca un personaj straniu, enigmatic, de neneles, care d
impresia ca triete n alt lume.

REACIA SOCIETII
Bolnavii psihici sunt percepui ca fiind periculoi i determin o reacie de team
pentru ca sunt considerai agresivi, chiar i capabili de crim.
Astfel, ei apar ca fiind: instabili emoional i comportamental, agitai, anxioi,
iritabili, nervoi, cu accese de furie, cu toleran sczut la frustrare, vulnerabili,
traumatizai, chiar i apatici, indifereni afectiv, deci dezechilibrai emoional.
Nu toate reaciile emoionale negative sunt ndreptate mpotriva celorlali; bolnavii
psihici au i tendine autodistructive i emoii negative cu privire la propria persoan: au
tendine suicidare, sunt disperai, triti, depresivi, nefericii, nesiguri, slabi, demotivai, cu
stima de sine sczut i complexai.
Emoionalitatea lor este privit de unii i cu mai mult nelegere i compasiune,
bolnavii fiind considerai: emotivi, sensibili, chinuii de boal, sufer i au nevoie de
afeciune.

CONSIDERAII RELIGIOASE ASUPRA BOLILOR

PSIHICE
Oameni au atitudini i preri preconcepute n ceea ce prive te bolile mintale, iar acest fapt este
cauzat i de o informare deficitar.
Atunci cnd psihiatria nu exista ca disciplin medical, Toate bolile psihice erau privite ca
rezultat al aciunii diavolului, ca forme de demonizare. Boala, din punct de vedere spiritual era
considerat o form de plat n lumea aceast a pcatelor, mai precis, "bolile psihice se datoreaz
neascultrii omului n multe situaii" n societatea contemporan se vorbete din ce n ce mai mult despre
o conlucrare a psihiatrilor cu teologii, n ceea ce privete bolile psihice, despre baza scriptural a rului i
despre cum se poate evalua dac o persoan este cu adevrat posedat, dar i despre faptul ca persoana
trebuie trimis la un medic psihiatru sau psiholog nainte de a se ncerca un exorcism.
EXORCISMUL
Practicile de exorcism se regsesc n majoritatea religiilor, si constituie o practica religioas de alungare a
demonilor sau a altor entiti spirituale dintr-o persoan, sau loc presupuse a fi posedate. Att n Biserica
Ortodox, ct i n cea Catolic, semnele de posesie demonic acceptate pentru a recurge la exorcizare
sunt reacii violente la ap sfinit sau orice obiect sfinit, vorbitul ntr-o limb pe care posedatul nu o
cunoate i putere neobinuit.
CAZUL TANACU Cazul de la Mnstirea Tanacu a zguduit mass-media romneasc i occidental n
vara anului 2005.
CONCLUZIA: N FAA BOLII MEDICII TREBUIE S ACIONEZE, IAR CLERICII S SE
ABIN.

CLASIFICAREA BOLILOR PSIHICE

1. Retardul mintal.
2. Demente, tulburri cognitive, delirium.
3. Tulburri legate de substante (alcool, opiacee, hipnotice, sedative sau anxiolitice, cocain,
canabis, inhalante etc).
4. Schizofrenia, tulburarea delirant.
5. Tulburri ale dispozitiei (tulburarea bipolar,tulburarea depresiv).
6. Tulburri anxioase (tulburri prin anxietate generalizat, atacul de panic, fobiile, tulburarea
obsesiv compulsiv).
7. Tulburarea somatoform (tulburarea de somatizare, tulburarea conversiv-isteria-)
8. Tulburri sexuale, ale identittii de gen.
9. Tulburri ale alimentrii.
10. Tulburri ale somnului.
11. Tulburri ale controlului impulsurilor (tulburarea exploziv intermitent, kleptomania,
tricotilomania, jocul patologic de noroc).
12. Tulburri de adaptare.
13. Tulburri de personalitate.

DEPRESIE, ANXIETATE, SHIZOFRENIE, PARANOIA,

TULBURARE MANIACO-DEPRESIVA: MANIFESTARE
Boala mental este o
disfuncie care prin
manifestarile sale
afecteaza viata pacientului
implicit integrarea sociala
a acestuia. Dei puine boli
mentale pot fi prevenite,
aproape toate pot fi
abordate cu succes i
tratate.
Cauzele bolilor mentale
sunt complexe i sunt
influenate de factori
genetici (ereditari),
experiene stresante din
via, boli fizice, dificulti
n mediul familial etc

Depresia
Depresia este o afectiune medicala serioasa care poate influenta in mod negativ starea,
gandirea si comportamentul. Depresia se manifesta prin diverse simptome, dar cel mai des intalnite sunt
un sentiment profund de tristete si pierderea marcanta a interesului fata de orice fel de activitati. Se
presupune c doar o mic parte din cei care sufer de depresie ajung s con tientizeze aceast afec iune
i s se supun tratamentului corespunztor.
Motivele sunt frica de stigmatizare social, orgoliul personal i ignoran a.
Simptome
* sentimente de anxietate sau de ngrijorare fr un motiv evident;
* plns facil;
* toleran sczut la frustrare.
* Pierderea interesului pentru activiti care nainte produceau plcere
* Incapabilitate de a mai simi emoii
* Fric
* Auto-nvinovire
* Auto-comptimire
* Sentiment de neajutorare
* Stim de sine sczut
* Gnduri despre moarte i/sau suicid
* Oboseal fizic i/sau mental

Anxietate

Anxietatea face parte din via - este o reacie normal, pe care o trim atunci cnd ne
simim ameninai sau n pericol. Prin termenul de anxietate n elegem o serie de modificri care au
loc n organismul nostru, n modul nostru de gndire i n comportament. Aceste modificri sunt
menite s ne ajute s facem fa ameninrilor sau pericolelor, mai ales n situa iile n care trebuie s
reacionm rapid pentru a ne apra.
Cum se manifest anxietatea?
n momentul n care suntei anxios, resimii o serie de modificri:
* la nivel cognitiv: ngrijorare, preocupri intense;
* la nivel emoional: team, nelinite, iritabilitate;
* la nivel fiziologic: tremurturi, agitaie, tensiune muscular, transpiraie, respiraie scurt i
rapid, palpitaii, mini reci i umede, gur uscat, puseuri de cldur sau fiori reci, stare de ru,
grea, senzaie de gol n stomac,insomnie;
* la nivel comportamental: evaziune, evitare, fug, procrastinare.

Schizofrenia
Schizofrenia este o psihoz caracterizat prin deteriorarea
proceselor de gndire i de rspunsuri emoionale inadecvate.
[1]Tulburarea se manifest prin halucina ii auditive, deliruri
paranoide sau bizare sau prin vorbire i gndire dezorganizate i
este nsoit de disfuncie social sau ocupa ional semnificativ.
Debutul acestor simptome apare de obicei la nceputul perioade
adulte, cu o prevalen global de-a lungul vie ii n jur de 0,3
0,7%.[2] Diagnosticul se bazeaz pe comportamentul observat i pe
experienele raportate de pacient. Schizofrenia afecteaza
modalitatea in care bolnavul gandeste, se comporta, isi exprima
emotiile, dezvolta relatiile sociale. Un pacient cu aceasta afectiune
se poate confrunta si cu excluziunea sociala din cauza
comportamentului sau neobisnuit.
Principalele modificari de comportament includ:
* Retragere sociala
* Depersonalizare
* Lipsa apetitului
* Halucinatii: pacientul vede si aude lucruri care nu sunt reale
* Pacientii dau impresia ca sunt controlati de forte neobisnuite
* Se remarca lipsa igienei corporale

Paranoia
Paranoia este un proces de gndire puternic
afectat de anxietate sau fric, de multe ori pn la
iraionalitate i delir, decurgnd fr halucina ii i
schimbri accentuate depersonalitate. Gndirea
paranoic este caracterizat de obicei de
nencredere sau suspiciune fa de ceilali.
Paranoia este denumirea dat unei stri de
orgoliu exagerate, degndire greit, de
interpretri false, fiind o boal psihiatric
ncadrat n clasa psihozelor. Istoric, aceast
caracterizare a fost folosit pentru a descrie orice
form de delir.
Simptomele de schizofrenie ce pot nsoi paranoia
includ:
Idei care nu sunt susinute de realitate (iluzii,
idei delirante);
Dificulti de concentrare;
Tulburri de somn;
Dezorganizare;
Senzaii care nu sunt reale (halucinaii);
Izolare social;

Tulburarea afectiv bipolar

Tulburarea afectiv bipolar, cunoscut n trecut i ca psihoza maniaco-depresiv sau
psihoza periodic reprezint o tulburare mintal ce const n modificarea anormal i de
lunga durat a dispoziiei afective, energiei i abilit ii de func ionare a unei persoane.
Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre deosebire
de variaiile de zi de zi ale strii afective ale unei persoane normale de-a lungul vie ii,
simptomele acestei boli sunt mult mai severe. O forma mai u oar se nume te ciclotimie.
Psihoza maniaco-depresiv (PMD) a fost definit la sfr itul secolului al XIX-lea de
ctre un psihiatru german, Emil Kraepelin. Acest medic clasa boala n rndul psihozelor
numite funcionale.
Termenul de psihoz funcional trimitea pe atunci la dou no iuni:
* psihoz, cci raportarea bolnavului la realitate era afectat;
* funcional, n msura n care nu poate fi eviden iat nicio leziune la nivelul creierului
prin examene complementare. Astzi s-a constatat c persoanele afectate de aceast
tulburare, n afara unui episod de criz, au o func ionare ct se poate de normal. Nu pot
fi prin urmare considerai psihotici.

ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL

Asistentul Social ca parte a echipei pluridisciplinare, isi
concentreaza actiunile spre trei domenii: preventie, interventie si
suport. Pentru realizarea scopurilor, el apeleaza la anumite roluri
specifice, tip broker social, profesol, avocat, consultant, cercetator
etc.
Familia si mediul social reprezinta componente esentiale in munca
de insertie sociala a persoanei cu tulburari psihice.
Asistenta sociala se bazeaza pe mobilizarea resurselor interne ale
individului pentru ca acesta sa isi atinga potentialul maxim si sa
contribuie la bunastarea colectiva a societatii.

Asistentul social din cadrul serviciului de sanatate mintala ofera

informatii persoanei cu probleme mintale, respectiv reprezentantilor
legali ai acestuia pe care il insotesc la evaluarea psihiatrica si psihosociala, in legatura cu rezolvarea dificultatilor cu care se confrunta
acesta, de exemplu serviciul de protectie sociala din cadrul primariei
locale, pentru obtinerea unui ajutor social, in cazul in care veniturile
familiei se incadreaza in baremul prevazut de legislatia in vigoare.

Asistentul social consiliaza si sprijina persoana , respectiv

apartinatorii acestuia, individual sau in grup, pentru depasirea
dificultatilor prin care trec, in functie de nevoile lor, de exemplu
prin invatarea de deprinderi de functionare in societate sau de
abilitati de comunicare.
Asistentul social se situeaza in sfera realitatii sociale si nu a
psihismului. Trebuie sa se adapteze la suferinta mentala a
persoanei cu problema mintala, sa asculte, sa favorizeze accesul
la ingrijirea psihiatrica, aducandu-si raportul la reinsertia
acestuia in mediul social.

INTERVENIA ASISTENTULUI SOCIAL N CAZUL

BENEFICIARILOR SUFERINZI
DE BOLI PSIHICE
Ca in orice alt caz care implica interventia asistentului social, problema beneficiarului bolnav psihic trebuie
semnalata catre o organizatie de servicii sociale sau descoperita de asistenti sociali prin terti care se ocupa cu
observarea sociala. Subiectul interventiei in cazul persoanelor cu afectiuni psihice este cat se poate de delicat
deoarece in prima faza trebuie diagnosticata boala de care sufera ca mai apoi sa fie luate masurile necesare de
asistenta sociala in conformitate cu nevoile beneficiarului.
Avand in vedere subiectul dezbatut, interventia asistentului social se ramifica in doua posibile metode de
interventie:
1. asistentul social din directie care intocmeste un plan de interventie adaptat nevoilor beneficiarului apeland la
totalitatea resurselor disponibile (materiale, umane)
2. asistentul social clinician aplic n mod profesionist teoria i metodele de asisten social n diagnosticul,
tratamentul i prevenirea disfunciilor, a dizabilitilor i a tulburrilor psihosociale ale unor persoane, cupluri,
familii i grupuri de persoane.
Relatiile dintre acesti asistenti sociali sunt strans legate in vederea tratarii beneficiarilor si reincluderii acestora in
societate.
Bolile mentale mai sus prezentate au diferite patologii astfel si metodele de tratament difera. In aceast caz asistentul
social fiind nevoit sa acceseze resurse diferite pentru tratarea schizofrenei fata de cele necesare tratarii depresiei.
Aici intervine asistentul social clinician care se asigura ca beneficiarul are parte de cele mai bune metode de terapie
cat si de suport moral, psihologic si posibilitatea de reintegrare in viata sociala.

PERSONALITATI CU BOLI PSIHICE CARE AU SCHIMBAT

ISTORIA OMENIRII
Unele dintre marile reusite din istorie nu ar fi fost posibile in absenta unor personaje care sufereau de
tulburari psihice, precum Charles Darwin, Marie Curie, Abraham Lincoln si Florence Nightingale. La fel ca Winston
Churchill, Curie si Lincoln sufereau de depresie, in timp ce Darwin avea crize de anxietate si suferea, de asemenea,
de agorafobie. Pe de alta parte, recent, cercetatorii au ajuns la concluzia ca si Florence Nightingale, cea care a pus
bazele serviciului sanitar modern, era maniaco-depresiva..
Lista scriitorilor de literatur englez este i o niruire de disfunc ii, att fizice, ct i mintale. Dar de ce
motenirea cultural este, de cele mai multe ori, nvluit n astfel de comportamente proste ti i auto-distructive?
Rspunsul const n faptul c personalit ile marilor scriitori reprezint un amestec de elemente emo ionale i nu
numai.
Cei mai muli scriitori excepionali s-au confruntat cu probleme emo ionale i financiare n copilrie. De
exemplu, Jonathan Swift, Daniel Defoe, Lord Byron, John Keats, Samuel Taylor Coleridge, Nathaniel Hawthorne,
Herman Melville, William Makepeace Thackeray, surorile Bront, Virginia Woolf i Sylvia Plath au pierdut unul
dintre prini n copilrie.
"Churchill era depresiv si avea probleme legate de consumul de alcool, Darwin
suferea de anxietate, care se manifesta sub forma de dureri de stomac, migrene, agorafobie,
palpitatii ale inimii si tulburari mintale, care il faceau sa planga. Ar fi fost media sau publicul
intelegatoare la adresa lor, in aceste conditii? Statisticile sugereaza ca nu", a mai precizat
Campbell. Potrivit studiului, noua din zece persoane care sufera de tulburari psihice sunt
stigmatizate sau discriminate de catre angajatori.

Cele mai "nebune" personalitati

Depresia este una dintre cele mai intalnite afectiuni la ora actuala, cu incidenta similara in randul femeilor si
barbatilor. Cunoscuta drept o stare de tristete patologica, depresia insumeaza o gama larga de simptome, de la tristete,
pierderea increderii in sine, apatie, pana la sentimente profunde de singuratate, vinovatie, anxietate, agitatie, dificultate
in concentrare,oboseala cronica, lipsa poftei de mancare, scaderea libidoului etc.Printre cei mai celebri depresivi se
numara Kurt Cobain,George Michael, Uma Thurman, Kylie Minogue - cu tulburare bipolara
Psihoza maniaco-depresiva, cunoscuta drept tulburare bipolara (in limbaj modern) reprezinta o modificare
anormala a starii psihice, energiei si capacitatii de functionare a unei persoane. Astfel, apar succesiv episoade depresive
si episoade maniacale, cu mentiunea ca, spre deosebire de dispozitiile unei persoane sanatoase mintal, simptomele
acestei boli se manifesta mai sever. Cei atinsi de tulburare bipolara au probleme in a mentine relatiile de prietenie, nu se
pot adapta in mediul de la serviciu, au performante scazute si pot ajunge la suicid.
Pe lista celebritatilor care sufera de tulburare bipolara se numara: Jim Carey, Francis Ford Coppola, Eminem, Ernest
Hemingway, Jimi Hendrix, Adolf Hitler, Victor Hugo

FUNDATIA ESTUAR
Fundaia Estuar a fost fondat n septembrie 1993 de catre Asociatia Penumbra din
Scoia i Liga Romn de Sntate Mintal. Misiunea Funda iei Estuar este de a oferi op iuni
sociale i alternative adulilor cu probleme de sntate mintal, pentru reintegrarea lor n
comunitatea romneasc.
Valorile i principiile organizaiei noastre susin:
* respectul fa de beneficiar;
* confidenialitatea informaiilor primite de la beneficiar;
* lupta mpotriva practicilor discriminatorii;
* ncurajarea beneficiarilor s-i asume riscurile unui trai obinuit;
* creterea toleranei i nelegerii fa de persoanele cu nevoi speciale;
* respect fa de individualitatea i demnitatea beneficiarilor;
* promovarea anselor egale pentru toi membrii comunitii;
* cultivarea competenei i profesionalismului n cadrul serviciilor oferite.
Grupurile-int ale Fundaiei Estuar sunt:
* adulii cu probleme de sntate mintal;
* adulii care se confrunta cu probleme temporare de adaptare i comunicare;
* familiile i prietenii persoanelor cu probleme de sntate mintal .

Principalele direcii de aciune iniiate i implementate de Fundaia Estuar:

1. Consiliere psihologica;
Abordarea este secventiala, rational-emotionala, interpersonala, persoana este asistata sa-si infranga
neincrederea si pasivitatea, sa se auto-descopere, sa gaseasca factorii declansatori pentru imbunatatirea perceptiei
sale de sine si a modului in care functioneaza pe plan social.
2. Activitati de consiliere sociala;
Persoana este asistat de ctre asistentul social pentru a- i imbunatatati modul de func ionare pe plan social.
Planul individual se bazeaz pe stabilirea de obiective mici i msurabile: faz de implementare i rezolvare, faz de
feed-back i revizuire, faz de stabilirea a unor noi obiective de progres personal.
3. Activitati de consiliere psihiatrica;
Consilierea psihiatric este un serviciu oferit de ctre un psihiatru, prin care beneficiarii sunt ajuta i s fie mai
informai, s nvee se gestioneze mai bine anumite probleme legate de manifestrile bolii i de efectele medica iei,
s tie ce trebuie s fac n diferite situa ii, s- i recunoasc semnele recderilor, s fie asculta i de ctre un
specialist, etc. Acest serviciu i ajut s aib mai mult controlul asupra bolii, s fie mai informa ii, s anticipeze i s
ia decizii n ceea ce priveste viata lor.
4. Servicii de recuperare, reabilitare i reinserie social;
5. Activtati educative;
6. Orientare vocationala, consiliere pre si post angajare.
Orientarea grupului int n ceea ce prive te alegerea ocupa iei, inndu-se cont de capacit ile i
abilitatilefiecaruia. Numai aa, ei vor putea ob ine performan e pe plan profesional i astfel le vor cre te ansele de
integrare profesional n calificarea pe care au ob inut-o n cadrul proiectului.

FUNDATIA LOREDANA
Fundaia a fost nfiinata in anul 2012 in judetul Vaslui.
* Fundaia sprijina persoanele cu probleme psihice de toate varstele
* Fundaia respecta originea, credinta si religia fiecarui individ.
* Fundaia depune eforturi pentru mbuntirea acceptrii de catre societate a
oamenilor suferinzi de o boala psihica, prin lrgirea i aprofundarea
cunotinelor despre bolile psihice, cauzele sale i op iunile de tratament.
* Fundaia face eforturi in educarea societatii publice cu privire la tulburrile
psihice.
* Fundaia sprijina persoanele cu boli psihice i familiile acestora prin
promovarea de activiti de autoajutorare.
* Fundaia vizeaza punerea n aplicare i promovarea unor msuri care au ca
inta asigurarea unei rezidente de durata persoanelor n vrst i celor cu boli
mintale
* Fundaia se implica n dezvoltarea si punerea n aplicare, evaluarea i
optimizarea unor noi forme de tratament i ngrijire.

DATE STATISTICE
Conform datelor prezentate de European Health for All Databases, cu o inciden a
bolilor mintale de 1403,75 cazuri la 100.000 locuitori, Romnia se afl pe locul doi n Europa
dup Estonia cu 2057,27 cazuri la 100.000 locuitori n 2011.
Anual se raporteaz circa 300.000 de noi cazuri, ceea ce ne plaseaz pe locul 2 n
UE. Comparnd cu primele date evideniate de Comunitatea European privind Romnia, o
inciden de 613,79 cazuri la 100.000 locuitori i 139.518 noi cazuri nregistrate n 1994,
aceast cretere a incidenei de 331% i de 215% a cazurilor noi raportate impune msuri
importante de prevenie i monitorizare a strii de sntate mintal a populaiei rii noastre.

Disfunciile neuropsihice afecteaz mai mult de 160 milioane de europeni - adica

38% din populaia Europei - n fiecare an, conform raportului prezentat de European
Brain Council i European College of Neuropsycopharmacology n 2011.
Starea psihologic general i starea de tensiune n care oamenii triesc i stresul
de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile, i n special pentru cele neurologice.
La nivel mondial, se estimeaz c aproximativ 830 de milioane de oameni sunt
afectai de o boal mintal. Aceast cifr nu poate evidenia nici pe departe scala real
a problematicii deoarece aproximarea nu ine cont de persoanele peste 65 de ani i
numai un numr limitat de tulburri psihice a fost luat n considerare.
Bolile neuropsihice determin cheltuieli importante din partea sistemelor de
sntate, n 2010 alocndu-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte
din aceast sum e reprezentat de cheltuieli directe (37 la sut - costuri de ngrijire
medical, 23 la sut - cheltuieli non-medicale) iar 40 la sut sunt pierderi determinate
de slaba reintegrare profesional.

STUDII DE CAZ
Cazul 1:
B.C, brbat, 21ani, se prezint la cabinet nsotit de familia alertat de
comportamentul
schimbat al biatului de aproximativ o sptmn: nu se mai ngrijeste,
are perioade cnd este
foarte agitat sau cnd vorbeste singur, are gesturi bizare, nu mai iese
din cas, ncuie usile.
La cabinet pacientul este suspicios, priveste n jur bnuitor, este agitat,
nu-si poate focaliza
atentia la ntrebrile medicului; spune c este urmrit de niste vecini
care vor s-l omoare mi-au spus mie prietenii mei, i-am auzit cum
mi vorbeau la ureche,uneori mi spun c sunt prost si rd de mine,
comenteaz ceea ce facnu i-am mai vzut de mult, dar i aud

Cazul 2:

V.D., 45 ani, se prezint la cabinet pentru dispozitie trist de

aproximativ dou sptmni, cu ideatie depresiv si inutilitate,
vinovtie nu sunt bun de nimic, nu-mi pot ajuta familia, nu mai am
chef s fac nimic, stau toat ziua n pat, nu-mi mai place nimic,
as vrea s mor ; lips desperant nu mai am nici un
rost.
Pacientul plnge usor, priveste n jos, vorbeste lent, cu perioade de
latent ntre ntrebare si rspuns. Are o tinut nengrijit, postur
cu umeri czuti. Se simte obosit, acuz insomnie marcat nu se mai
poate concentra nu mai poate citi, nu mai poate urmri emisiuni
TV si nu mai poate s termine activitti cotidiene simple, nu mai
resimte plcerea activitilor considerate n mod obisnuit ca fiind
agreabile (week-end-uri, evenimente fericite). Supraevalueaz
aspectul negativ al situatiilor, minimaliznd-ul pe cel pozitiv.

 azul 3:
C

A.B.,24ani,al doilea copil din patru frati, printi alcoolici,

a efectuat sase clase la scoala ajuttoare, n prezent fr
ocupatie.
Se prezint la cabinet pentru: accese de furie cu crize clastice (n
care sparge obiecte),
comportament repetat autoagresiv ( se loveste repetitiv cu un
obiect dur).
Este nengrijit, cu o igien deficitar. Manifest suspiciozitate,
dificultti de comunicare, limbaj
stereotip, tipete, treceri bruste de la o stare afectiv la alta
la contrarieri mrunte.
Examenul psihologic a evidentiat un QI=60.