Cuprins:

1. Prezentare generala a profesiei de asistent social.

2. Calitatile personale ale asistetului social.
3. Calitatile profesionale ale asistentului social.

Motto:
Asistena Social a ieit din fgaul sentimentalismului generos i al simplelor bune intenii
pentru aprea n domeniul unei aciuni sociale i etice ordonate i temeinic motivate, cu
scopul exclusiv de a ser vi societatea nu prin c?r?i ?i teorie, ci prin gsirea adevrului social
n mijlocul grelelor conflicte ale vieii.
D.Gusti

1. Prezentare generala a profesiei de asistent social

n ultime le decenii tendine le dezvoltrii societii postmoderne se caracterizeaz prin
dou trsturi:
activitateastatului are o orientare social bine pronunat, o component important
devine sistema protecie i sociale;
profesia de asistent social devine cea mai important pentru un stat civilizat.
Profesia de asistent social a fost cunoscut n diferite epoci istorice sub diverse forme i
numiri. Pentru prima dat despre aceast profesie se pomenete n anul 1750 na inte de Hristos
n Babilon, cnd se elaborau primele acte civice, ce conineau adresri ctre cet eni de a- i
iubia proapele i de a avea grij de cei sraci.
Prime le programe orientate spre pregtirea cadrelor pentru asistena social au fost
elaborate la sfritul sec. XIX n Amsterdam, apoi n Berlin i Londra. Tot atunci se dezvolt
tendina de a fundamenta tiinific profesia de asistent social.
Multe probleme au aprut i continu s apar n urma reformelor economice, n urma
reevalurii sistemului de valori: perfecionarea relaiilor ntre oameni care cere o fundamentare
etic a activitii profesionale a asistentului social.
n condiiile actuale, n care asistena social a devenit parte integr a func ionrii statului
i societii, cnd asistenii sociali s-au inclus n structurile politice, economice i sociale ,apare
necesitatea de a formaliza standardele etice ale asistenei sociale.
Vocaia profesional a asistentului social este de a contribui la bunstarea i realizarea de sine a
fiinei umane; de a asista persoanele care traverseaz momente dificile ale vie ii; de a- i
dezvolta propriile capaciti spre a face fa n mod creativ i eficace problemelor; de a
mobiliza resursele comunitii pentru sprijinul celor aflai n dificultate; de a participa la
iniierea,dezvoltarea i aplicarea msurilor de politic social n domeniu;de a participa activ la
viaa social.

Lucrnd cu fiina uman aflat, de regul, n momente critice ale existenei, realizarea cu succes
a profesiei de asistent social necesit mbinarea unei arii largi de cunotin e tiin ifice despre
om i societate.
2. Calitatile personale ale asistetului social
Cercetarile valideaza importanta calitatilor personale in construirea relatiilor
profesionale.Asistentii sociali competenti isi coreleaza calitatile personale cu abilitatile
profesionale in momentul in care reactioneaza cu
naturalete,acceptare,respect,incredere,empatie,sensibilitate pentru diversitate si finalitate.
Naturaletea.Asistentii sociali incearca sa creeze o atmosfera confortabila in care clientii ;sa fie
ei insisi;.Evident,este mult mai probabil ca acestea sa faca asta daca si educatorii sociali fac la
fel.fiind naturali ,asistentii sociali initiaza relatii autentice cu clietii lor.naturaletea se refera la
capacitatea asistentilor sociali ;de a fi reali:.Mai simplu spus,in orice moment ,reactia
asistentilor sociali le reflecta personalitate.
De fapt,naturaletea poate fi inteleasa ca absenta falsitatii,lipsa atitudinilor
defensive,consecventa si spontanietate.Felul de a fi al asistentilor sociali,ca oameni ,este
evident ca amplifica rolurile profesionale.Pe de alta parte,asistentii lipsiti de naturalete ne
reusesc sa stabileaqsca relatii eficiente cu clientii lor.Naturaletea difera total de sincereritate.
Faptul ca sunt naturali nu inseamna ca asistentii sociali dezvaluie tot ce gindesc despre
clientii lor s ce simt fata de ei.,in schimb inseamna ca ceea ceea ce impartasesc este o imagine
reala despre ei insisi nu o rectie determinata de o atitudine defensiva saU un raspuns pur
profesional care a fost invatat si repetat...
Acceptarea si respectul.Asistentii sociali se folosesc de caluitatile lor de acceptare si respect in
construirea relatiilor lor cu clientii.Asistentii care manifesta acceptare recunosc valoarea
celorlanti ca ,fiinte umane,fara a le trece neaparat cu vederea actiunile(Barker,1999)Asistentii
sociali respectuosi isi privesc clientii ca pe niste parteneri,le asculta parerile,sunt cordiali,tin
cont de diferentile culturale si le recunosc clientilor punctele tari si potentialul de resurse.
Acceptarea si respectul se reflecta in modurile in care asistentii sociali interactioneaza cu
clientii.Asistentii sociali toleranti nu pun intrebari de tipul De ce?,cacre critica optiunile
anteriore ale clientilor.In schimb ,ei utilizeaza cuvinte precum ce,cine,cind,unde si cum pentru a
ajunge la o intelegere comuna a evinimentelor,fara sa lasw impresia ca ceea ce fac clientii e
gresit.
Modul de adresare si respectul .Un mijloc concret de asi arata respectul este modul in care
asistentii sociali li se adreseaza clientilor.Unii se adreseaza tuturor membrilor sistemilor-client
pe numele mic incercind sa creeze o atmosfera prieteneasca.In studiul lor privind relatiile
interrasiale asistent social-client,Proctor si Davis(1994)au ajuns,de asemea ,laconcluzia ca
asistentii sociali8 ar trebui sA SE ADRESEZE CLIENTULUI PE NUMELE DE FAmilie.Ei ar
trebui sa li se adreseze clientilor altfel decit numele de familie doar in cazuri in care clientii le
cer in mod expres sa li se adreseza pe numele mic.
Increderea Prezenta sau absenta increderii afecteaza relatia asistent social-client.Increderea
este abilitatea de a-ti asuma riscuri in contextul relatiilor interpersonale.Pentru a-si atinte
obiectivele ,clientii trebuie sa se simta suficient5 de confortabil pentru a lasa in urma ceva ce
stiu a odopta un mou mod de a FACE LUCRURILE,care are un oarecare element de
necunoscut.E nevoie de incredere pentru a-ti asuma astfel de riscuri.
3. Calitatile profesionale ale asistentului social.

Rolul asistentului social este de a oferi informatiile necesare, de a consilia beneficiarul si

familia, de a fi coordonator, educator si observator al reactiilor beneficiarului.
Rolul de sfatuitor si intrepret este foarte important deoarece el stabileste astfel legatura
dintre pacient si echipa de ingrijire. In calitate de coordonator, el face legatura dintre beneficiar
si diferiti membri ai echipei pluridisciplinare, urmarind respectarea programului. In rolul de
educator asistentul il invata pe beneficiar cum sa se adapteze la situatia actuala, cum sa devina
independent. Rolul de observator este esential deoarece permite constatarea progreselor, a
stagnarilor sau chiar a regresiei.
Toate aceste roluri ale asistentului social presupun o pregatire profesionala teoretica cat
si practica adecvata.
Profesia nseamna o provocare continu?.Acest lucru cere din partea asistentului social o serie de
competente cheein urmatoarele domenii:
Intelegerea psihologiei persoanei aflate in dificultate;
Spiritul de observatie-permite o buna diagnoza asupra cazului, il ajuta pe asistentul social
sa descopere problemele si sa-si orienteze eforturile in rezolvarea acestora.
-

Empatia capacitatea de apropiere cognitiva si afectiva fata de beneficiar.

Patrunderea in lumea interioara a beneficiarului permite stabilirea unei bune relatii cu

implicatii pozitive in solutionarea problemei.
-

Comunicativitatea- limbajul este un instrument esential in munca asistentului social.

Capacitatea de exprimare clara, inteligibila, adoptata nivelului de intelegere al

beneficiarului constituie un factor de reusita. Un rol la fel de important il detine si comunicarea
nonverbala(mimica, gestica) care o insoteste pe cea verbala. Dat fiind faptul ca asistentul social
intocmeste rapoarte de activitate, completeaza ancheta sociala, face recomandari, comunicarea
in scris presupune un stil concis si obiectiv.
Aptitudinea organizatorica asistentul social lucreaza cu o fiinta dezorientata marcata de
criza pe care o traverseaza. Asistentul social trebuie sa organizeze si sa planifice propria munca
astfel incat sa poata fi luat ca model de catre beneficiar. Punctualitatea la intalnirile pe care le
stabileste cu beneficiarul trebuie respectata.
Atentia distributiva- ajuta la supravegherea spatiului si elementelor cadrului in care are
loc discutia.
Imaginatia- pe baza povestirilor beneficiarilor si a informatiilor obtinute despre trecutul
biografic al beneficiarului, asistentului social trebuie sa proiecteze rezolvarea situatiei prin
mijloace adecvate. O prevedere autentica este un start bun in munca sociala.
Tactul- este dat de abilitatea de a stabili relatii adecvate cu beneficiarul, de a avea o
atitudine justa, de a exercita o influenta pozitiva. Tactul se manifesta si prin modul de a actiona
prompt in diferite situatii si in conformitate cu deontologia profesiei sociale. Obiectivitatea in
manifestarea exigentelor precum si exprimarea laudei necesita mult tact.
Optimismul- gandirea pozitiva, atitudinea increzatoare in fortele proprii si in potentialul
beneficiarului sunt elemente care tonifica si consolideaza o relatie interpersonala.

Energia fizica si psihica- munca sociala presupune interactiunea cu multi oameni de

diferite conditii si categorii. Intalnirile cu acestia pot fi mari consumatoare de energie.
Rezistenta- sensibilitatea accentuata la oboseala, la conditii de mediu vitrege scade
capacitatea de intelegere a informatiilor, diminueaza atentia, modifica tonusul afectiv. Sanatatea
buna si rezistenta este un atu pentru asistentul social.
-

Vointa- se face apel la vointa pentru activarea resurselor psihice, fizice si morale.

Este o trasatura de personalitate care conduce la perseverenta, la atitudine de sustinere

constanta in munca de planificare, organizare, verificare in pofida unor blocaje care pot
aparea( obstacole interne sau externe).
Creativitatea- este aptitudinea de a reconstrui materialul informational pentru al face
accesibil beneficiarului, de a cauta noi mijloace, cai de reintegrare sociala a beneficiarului.
Spirit critic- asistentul social joaca si rolul de evaluator, examinator, el trebuie sa
aprecieze veridicitatea spuselor beneficiarului si a altor persoane din anturajul sau de a distinge
falsul adevar. Spiritul obiectiv duce la intelegerea corecta a situatiilor, este un indicator de
control al datelor culese pe parcursul investigatiilor.
Ansamblul aptitudinilor asistentului social este dinamic, ceea ce inseamna ca in cazuri
diferite si in etape diferite ale muncii sale, aptitudinile indeplinesc roluri diferite, fiind cand in
prim plan, fie construind numai fondul in efectuarea cu succes a muncii.
Succesul in munca sociala depinde nu numai de pregatirea profesionala, de exercitiul
practic in domeniul asistentei sociale si de existenta acestor aptitudini, dar si de nivelul de
cultura generala, de atitudinea fata de viata in general, de propriile aspiratii, de propriile valori.
In activitatea practica, cinstea, cumpatarea si harnicia sunt atribute esentiale in actiunile
pline de umanism pe care le va efectua asistentul social.
Acestea sunt cateva repere pe care le vom avea in vedere atunci cand ne dedicam
actiunii de ajutorare a semenilor nostri.

BIBLIOGRAFIE
*NEAMTU, George Tratat de asistenta sociala, editura Polirom, Iasi, 2003
*Prof.Dr. MIFTODE, Vasile Dimensiuni ale asistentei sociale, editura Eidos, Botosani, 1995
*MUNTEAN,Ana ; SAGEBIEL,Juliane Practici in asistenta sociala, editura Polirom, Iasi,
2007
*BUZDUCEA,Doru Sisteme moderne de asistenta sociala Tendinte globale si practici locale,
editura Polirom, Iasi, 2009