Cuprins:

1 Prezentare generala a profesiei de asistent social

2 Calitatile personale ale asistetului social
3 calitatile profesionale ale asistentului social

Asistena Social a ieit din fgaul

sentimentalismului generos i al
simplelor bune intenii pentr u a pi
n domeniul unei aciuni sociale
i etice ordonate i temei nic motivate,
cu scopul exclusiv de a ser vi societatea
nu prin cri i teorie, ci prin gsirea
adevrului social n mijlocul grelelor
conflicte ale vieii
D.Gusti

1 Prezentare generala a profesiei de asistent social

n ultime le decenii tendine le dezvoltrii societii

postmoderne se caracterizeaz prin dou trsturi: activitatea
statului are o orientare social bine pronunat, o component
important devine sistema protecie i sociale; profesia de
asistentsocial devine cea mai important pentru un stat
civilizat.
Profesia de asistent socia l a fost cunoscut n diferite epoci
istorice sub diverse forme i numiri.
Pentru prima dat despre aceast profesie se pomenete n
anul 1750 na inte de Hristos n Babilon, c nd se elaborau
primeleacte civice, ce conineau adresri ctre ceteni de a-i
iubiaproapele i de a avea grij de cei sraci.
Prime le programe orientate spre pregtirea cadrelor pentru
asistena social au fost elaborate la sfritul sec. XIX n
Amsterdam, apoi n Berlin i Londra. Tot atunci se dezvolt
tendina de a fundamenta tiinific profesia de asistent social.
Multe probleme au aprut i continu s apar n urma
reformelor economice, n urma reevalurii s istemului de valori:
perfecionarea relaiilor ntre oameni care cere o fundamentare
etic a activitii profesionale a asistentului socia l.
n condiiile actuale, n care asistena social a devenit
parte integr a funcionrii statului i societii, c nd
asistenii
sociali s-au inclus n structurile politice, economice i sociale
,apare necesitatea de a formaliza standardele etice ale
asistenei sociale.
Vocaia profesional a asistentului soc ial este de a
contribui la bunstarea i realizarea de sine a fiine i umane;

de aasista persoanele care traverseaz momente dificile ale

vieii; de a-i dezvolta propriile capaciti spre a face fa n
mod creativ i eficace problemelor; de a mobiliza resursele
comunitii pentru sprijinul celor aflai n dificultate; de a
partic ipa la iniierea,dezvoltarea i aplicarea msurilor de
politic social n domeniu;de a participa activ la viaa
social.
Lucrnd cu fiina uman aflat, de regul, n momente critice
ale existenei, realizarea cu succes a profesiei de asistent
social necesit mbinarea unei arii largi de cunotine
tiinifice despre om i societate.

3 calitatile profesionale ale asistentului social

Rolul asistentului social este de a oferi informatiile necesare, de a consilia

beneficiarul si familia, de a fi coordonator, educator si observator al reactiilor
beneficiarului.
Rolul de sfatuitor si intrepret este foarte important deoarece el
stabileste astfel legatura dintre pacient si echipa de ingrijire. In calitate de
coordonator, el face legatura dintre beneficiar si diferiti membri ai echipei
pluridisciplinare, urmarind respectarea programului. In rolul de educator
asistentul il invata pe beneficiar cum sa se adapteze la situatia actuala, cum
sa devina independent. Rolul de observator este esential deoarece permite
constatarea progreselor, a stagnarilor sau chiar a regresiei.
Toate aceste roluri ale asistentului social presupun o pregatire
profesionala teoretica cat si practica adecvata.
Profesia nseamna o provocare continu.Acest lucru cere din partea
asistentului social o serie de competente cheein urmatoarele domenii:
Intelegerea psihologiei persoanei aflate in dificultate;
Spiritul de observatie-permite o buna diagnoza asupra cazului, il ajuta
pe asistentul social sa descopere problemele si sa-si orienteze eforturile in
rezolvarea acestora.
Empatia capacitatea de apropiere cognitiva si afectiva fata de
beneficiar.
Patrunderea in lumea interioara a beneficiarului permite stabilirea
unei bune relatii cu implicatii pozitive in solutionarea problemei.
Comunicativitatea- limbajul este un instrument esential in munca
asistentului social.
Capacitatea de exprimare clara, inteligibila, adoptata nivelului de
intelegere al beneficiarului constituie un factor de reusita. Un rol la fel de
important il detine si comunicarea nonverbala(mimica, gestica) care o
insoteste pe cea verbala. Dat fiind faptul ca asistentul social intocmeste
rapoarte de activitate, completeaza ancheta sociala, face recomandari,

comunicarea in scris presupune un stil concis si obiectiv.

Aptitudinea organizatorica asistentul social lucreaza cu o fiinta
dezorientata marcata de criza pe care o traverseaza. Asistentul social trebuie
sa organizeze si sa planifice propria munca astfel incat sa poata fi luat ca
model de catre beneficiar. Punctualitatea la intalnirile pe care le stabileste cu
beneficiarul trebuie respectata.
Atentia distributiva- ajuta la supravegherea spatiului si elementelor
cadrului in care are loc discutia.
Imaginatia- pe baza povestirilor beneficiarilor si a informatiilor obtinute
despre trecutul biografic al beneficiarului, asistentului social trebuie sa
proiecteze rezolvarea situatiei prin mijloace adecvate. O prevedere autentica
este un start bun in munca sociala.
Tactul- este dat de abilitatea de a stabili relatii adecvate cu beneficiarul,
de a avea o atitudine justa, de a exercita o influenta pozitiva. Tactul se
manifesta si prin modul de a actiona prompt in diferite situatii si in
conformitate cu deontologia profesiei sociale. Obiectivitatea in manifestarea
exigentelor precum si exprimarea laudei necesita mult tact.
Optimismul- gandirea pozitiva, atitudinea increzatoare in fortele proprii
si in potentialul beneficiarului sunt elemente care tonifica si consolideaza o
relatie interpersonala.
Energia fizica si psihica- munca sociala presupune interactiunea cu
multi oameni de diferite conditii si categorii. Intalnirile cu acestia pot fi mari
consumatoare de energie.
Rezistenta- sensibilitatea accentuata la oboseala, la conditii de mediu
vitrege scade capacitatea de intelegere a informatiilor, diminueaza atentia,
modifica tonusul afectiv. Sanatatea buna si rezistenta este un atu pentru
asistentul social.
Vointa- se face apel la vointa pentru activarea resurselor psihice, fizice
si morale.
Este o trasatura de personalitate care conduce la perseverenta, la
atitudine de sustinere constanta in munca de planificare, organizare,
verificare in pofida unor blocaje care pot aparea( obstacole interne sau
externe).
Creativitatea- este aptitudinea de a reconstrui materialul informational
pentru al face accesibil beneficiarului, de a cauta noi mijloace, cai de
reintegrare sociala a beneficiarului.
Spirit critic- asistentul social joaca si rolul de evaluator, examinator, el
trebuie sa aprecieze veridicitatea spuselor beneficiarului si a altor persoane
din anturajul sau de a distinge falsul adevar. Spiritul obiectiv duce la

intelegerea corecta a situatiilor, este un indicator de control al datelor culese

pe parcursul investigatiilor.
Ansamblul aptitudinilor asistentului social este dinamic, ceea ce
inseamna ca in cazuri diferite si in etape diferite ale muncii sale, aptitudinile
indeplinesc roluri diferite, fiind cand in prim plan, fie construind numai fondul
in efectuarea cu succes a muncii.
Succesul in munca sociala depinde nu numai de pregatirea
profesionala, de exercitiul practic in domeniul asistentei sociale si de
existenta acestor aptitudini, dar si de nivelul de cultura generala, de
atitudinea fata de viata in general, de propriile aspiratii, de propriile valori.
In activitatea practica, cinstea, cumpatarea si harnicia sunt atribute
esentiale in actiunile pline de umanism pe care le va efectua asistentul social.
Acestea sunt cateva repere pe care le vom avea in vedere atunci cand
ne dedicam actiunii de ajutorare a semenilor nostri.

Calitatile personale ale asistetului social

Cercetarile valideaza importanta calitatilor personale in

construirea relatiilor profesionale.Asistentii sociali competenti
isi coreleaza calitatile personale cu abilitatile profesionale
in momentul in care reactioneaza cu
naturalete,acceptare,respect,incredere,empatie,sensibilitate
pentru diversitate si finalitate.
Naturaletea.Asistentii sociali incearca sa creeze o atmosfera
confortabila in care clientii ;sa fie ei insisi;.Evident,este
mult mai probabil ca acestea sa faca asta daca si educatorii
sociali fac la fel.fiind naturali ,asistentii sociali initiaza
relatii autentice cu clietii lor.naturaletea se refera la
capacitatea asistentilor sociali ;de a fi reali:.Mai simplu
spus,in orice moment ,reactia asistentilor sociali le reflecta
personalitate.

BIBLIOGRAFIE
*NEAMTU, George Tratat de asistenta sociala, editura Polirom,
Iasi, 2003
*Prof.Dr. MIFTODE, Vasile Dimensiuni ale asistentei sociale,
editura Eidos, Botosani, 1995
*MUNTEAN,Ana ; SAGEBIEL,Juliane Practici in asistenta sociala,
editura Polirom, Iasi, 2007
*BUZDUCEA,Doru Sisteme moderne de asistenta sociala Tendinte
globale si practici locale, editura Polirom, Iasi, 2009