Cuprins:

1 Prezentare generala a profesiei de asistent social

2 Calitatile personale ale asistetului social
3 calitatile profesionale ale asistentului social

Asisten?a Social? a ie?it din f?ga?ul

sentimentalismului generos ?i al
simplelor bune inten?ii pentr u a p??i
n domeniul unei ac?iuni sociale
?i etice ordonate ?i temei nic motivate,
cu scopul exclusiv de a ser vi societatea
nu prin c?r?i ?i teorie, ci prin g?sirea
adev?rului social n mijlocul grelelor
conflicte ale vie?ii
D.Gusti

1 Prezentare generala a profesiei de asistent social

n ultime le decenii tendin?e le dezvolt?rii societ??ii
postmoderne se caracterizeaz? prin dou? tr?s?turi: activitatea
statului are o orientare social? bine pronun?at?, o component?
important? devine sistema protec?ie i sociale; profesia de asistentsocial devine
cea mai important? pentru un stat civilizat.
Profesia de asistent socia l a fost cunoscut? n diferite epoci
istorice sub diverse forme ?i numiri.
Pentru prima dat? despre aceast? profesie se pomene?te n
anul 1750 na inte de Hristos n Babilon, c nd se elaborau primeleacte civice, ce con
?ineau adres?ri c?tre cet??eni de a-?i iubiaproapele ?i de a avea grij? de cei s
?raci.
Prime le programe orientate spre preg?tirea cadrelor pentru
asisten?a social? au fost elaborate la sfr?itul sec. XIX n
Amsterdam, apoi n Berlin ?i Londra. Tot atunci se dezvolt?
tendin?a de a fundamenta ?tiin?ific profesia de asistent social.
Multe probleme au ap?rut ?i continu? s? apar? n urma
reformelor economice, n urma reevalu?rii s istemului de valori:
perfec?ionarea rela?iilor ntre oameni care cere o fundamentare
etic? a activit??ii profesionale a asistentului socia l.
n condi?iile actuale, n care asisten?a social? a devenit
parte integr? a func?ion?rii statului ?i societ??ii, c nd asisten?ii
sociali s-au inclus n structurile politice, economice ?i sociale ,apare necesitat
ea de a formaliza standardele etice ale asisten?ei sociale.
Voca?ia profesional? a asistentului soc ial este de a
contribui la bun?starea ?i realizarea de sine a fiin?e i umane; de aasista perso
anele care traverseaz? momente dificile ale vie?ii; de a-?i dezvolta propriile c
apacit??i spre a face fa?? n mod creativ ?i eficace problemelor; de a mobiliza re
sursele comunit??ii pentru sprijinul celor afla?i n dificultate; de a partic ipa
la ini?ierea,dezvoltarea ?i aplicarea m?surilor de politic? social? n domeniu;de
a participa activ la via?a social?.
Lucrnd cu fiin?a uman? aflat?, de regul?, n momente critice ale existen?ei, reali
zarea cu succes a profesiei de asistent social necesit? mbinarea unei arii largi
de cuno?tin?e ?tiin?ifice despre om ?i societate.
3 calitatile profesionale ale asistentului social
Rolul asistentului social este de a oferi informatiile necesare, de a consili
a beneficiarul si familia, de a fi coordonator, educator si observator al react

iilor beneficiarului.
Rolul de sfatuitor si intrepret este foarte important deoarece el st
abileste astfel legatura dintre pacient si echipa de ingrijire. In calitate de c
oordonator, el face legatura dintre beneficiar si diferiti membri ai echipei plu
ridisciplinare, urmarind respectarea programului. In rolul de educator asistentu
l il invata pe beneficiar cum sa se adapteze la situatia actuala, cum sa devina
independent. Rolul de observator este esential deoarece permite constatarea prog
reselor, a stagnarilor sau chiar a regresiei.
Toate aceste roluri ale asistentului social presupun o pregatire pro
fesionala teoretica cat si practica adecvata.
Profesia nseamna o provocare continu?.Acest lucru cere din partea asistentului so
cial o serie de competente cheein urmatoarele domenii:
Intelegerea psihologiei persoanei aflate in dificultate;
-

Spiritul de observatie-permite o buna diagnoza asupra cazului, il ajuta

pe asistentul social sa descopere problemele si sa-si orienteze eforturile in
rezolvarea acestora.
ar.

Empatia

capacitatea de apropiere cognitiva si afectiva fata de benefici

Patrunderea in lumea interioara a beneficiarului permite stabilirea

unei bune relatii cu implicatii pozitive in solutionarea problemei.
Comunicativitatea- limbajul este un instrument esential in munca asiste
ntului social.
Capacitatea de exprimare clara, inteligibila, adoptata nivelului de
intelegere al beneficiarului constituie un factor de reusita. Un rol la fel de i
mportant il detine si comunicarea nonverbala(mimica, gestica) care o insoteste p
e cea verbala. Dat fiind faptul ca asistentul social intocmeste rapoarte de act
ivitate, completeaza ancheta sociala, face recomandari, comunicarea in scris pre
supune un stil concis si obiectiv.
Aptitudinea organizatorica
asistentul social lucreaza cu o fiinta dezor
ientata marcata de criza pe care o traverseaza. Asistentul social trebuie sa org
anizeze si sa planifice propria munca astfel incat sa poata fi luat ca model de
catre beneficiar. Punctualitatea la intalnirile pe care le stabileste cu benefic
iarul trebuie respectata.
Atentia distributiva- ajuta la supravegherea spatiului si elementelor c
adrului in care are loc discutia.
Imaginatia- pe baza povestirilor beneficiarilor si a informatiilor obti
nute despre trecutul biografic al beneficiarului, asistentului social trebuie sa
proiecteze rezolvarea situatiei prin mijloace adecvate. O prevedere autentica e
ste un start bun in munca sociala.
Tactul- este dat de abilitatea de a stabili relatii adecvate cu benefic
iarul, de a avea o atitudine justa, de a exercita o influenta pozitiva. Tactul s
e manifesta si prin modul de a actiona prompt in diferite situatii si in conform
itate cu deontologia profesiei sociale. Obiectivitatea in manifestarea exigentel
or precum si exprimarea laudei necesita mult tact.
Optimismul- gandirea pozitiva, atitudinea increzatoare in fortele propr
ii si in potentialul beneficiarului sunt elemente care tonifica si consolideaza
o relatie interpersonala.

Energia fizica si psihica- munca sociala presupune interactiunea cu mul

ti oameni de diferite conditii si categorii. Intalnirile cu acestia pot fi mari
consumatoare de energie.
-

Rezistenta- sensibilitatea accentuata la oboseala, la conditii de mediu

vitrege scade capacitatea de intelegere a informatiilor, diminueaza atentia, mo
difica tonusul afectiv. Sanatatea buna si rezistenta este un atu pentru asistent
ul social.
Vointa- se face apel la vointa pentru activarea resurselor psihice, fiz
ice si morale.
Este o trasatura de personalitate care conduce la perseverenta, la atitudi
ne de sustinere constanta in munca de planificare, organizare, verificare in pof
ida unor blocaje care pot aparea( obstacole interne sau externe).
Creativitatea- este aptitudinea de a reconstrui materialul informationa
l pentru al face accesibil beneficiarului, de a cauta noi mijloace, cai de reint
egrare sociala a beneficiarului.
Spirit critic- asistentul social joaca si rolul de evaluator, examinat
or, el trebuie sa aprecieze veridicitatea spuselor beneficiarului si a altor per
soane din anturajul sau de a distinge falsul adevar. Spiritul obiectiv duce la i
ntelegerea corecta a situatiilor, este un indicator de control al datelor culese
pe parcursul investigatiilor.
Ansamblul aptitudinilor asistentului social este dinamic, ceea ce i
nseamna ca in cazuri diferite si in etape diferite ale muncii sale, aptitudinile
indeplinesc roluri diferite, fiind cand in prim plan, fie construind numai fond
ul in efectuarea cu succes a muncii.
Succesul in munca sociala depinde nu numai de pregatirea profesional
a, de exercitiul practic in domeniul asistentei sociale si de existenta acestor
aptitudini, dar si de nivelul de cultura generala, de atitudinea fata de viata i
n general, de propriile aspiratii, de propriile valori.
In activitatea practica, cinstea, cumpatarea si harnicia sunt atrib
ute esentiale in actiunile pline de umanism pe care le va efectua asistentul soc
ial.
Acestea sunt cateva repere pe care le vom avea in vedere atunci cand
ne dedicam actiunii de ajutorare a semenilor nostri.
Calitatile personale ale asistetului social
Cercetarile valideaza importanta calitatilor personale in construirea relatiilor
profesionale.Asistentii sociali competenti isi coreleaza calitatile personale c
u abilitatile profesionale in momentul in care reactioneaza cu naturalete,accep
tare,respect,incredere,empatie,sensibilitate pentru diversitate si finalitate.
Naturaletea.Asistentii sociali incearca sa creeze o atmosfera confortabila in ca
re clientii ;sa fie ei insisi;.Evident,este mult mai probabil ca acestea sa faca
asta daca si educatorii sociali fac la fel.fiind naturali ,asistentii sociali i
nitiaza relatii autentice cu clietii lor.naturaletea se refera la capacitatea as
istentilor sociali ;de a fi reali:.Mai simplu spus,in orice moment ,reactia asis
tentilor sociali le reflecta personalitate.De fapt,naturaletea poate fi inteleas
a ca absenta falsitatii,lipsa atitudinilor defensive,consecventa si spontanietat
e.Felul de a fi al asistentilor sociali,ca oameni ,este evident ca amplifica rol
urile profesionale.Pe de alta parte,asistentii lipsiti de naturalete ne reusesc
sa stabileaqsca relatii eficiente cu clientii lor.Naturaletea difera total de si
ncereritate.Faptul ca sunt naturali nu inseamna ca asistentii sociali dezvaluie
tot ce gindesc despre clientii lor s ce simt fata de ei.,in schimb inseamna ca c
eea ceea ce impartasesc este o imagine reala despre ei insisi nu o rectie determ

inata de o atitudine defensiva saU un raspuns pur profesional care a fost invata
t si repetat...
Acceptarea si respectul.Asistentii sociali se folosesc de caluitatile lor de acc
eptare si respect in construirea relatiilor lor cu clientii.Asistentii care mani
festa acceptare recunosc valoarea celorlanti ca ,fiinte umane,fara a le trece ne
aparat cu vederea actiunile(Barker,1999)Asistentii sociali respectuosi isi prives
c clientii ca pe niste parteneri,le asculta parerile,sunt cordiali,tin cont de d
iferentile culturale si le recunosc clientilor punctele tari si potentialul de r
esurse.Acceptarea si respectul se reflecta in modurile in care asistentii social
i interactioneaza cu clientii.Asistentii sociali toleranti nu pun intrebari de t
ipul De ce?,cacre critica optiunile anteriore ale clientilor.In schimb ,ei utili
zeaza cuvinte precum ce,cine,cind,unde si cum pentru a ajunge la o intelegere co
muna a evinimentelor,fara sa lasw impresia ca ceea ce fac clientii e gresit.
Modul de adresare si respectul .Un mijloc concret de asi arata respectul este
modul in care asistentii sociali li se adreseaza clientilor.Unii se adreseaza tu
turor membrilor sistemilor-client pe numele mic incercind sa creeze o atmosfera
prieteneasca.In studiul lor privind relatiile interrasiale asistent social-clien
t,Proctor si Davis(1994)au ajuns,de asemea ,laconcluzia ca asistentii sociali8 a
r trebui sA SE ADRESEZE CLIENTULUI PE NUMELE DE FAmilie.Ei ar trebui sa li se a
dreseze clientilor altfel decit numele de familie doar in cazuri in care clienti
i le cer in mod expres sa li se adreseza pe numele mic.
Increderea Prezenta sau absenta increderii afecteaza relatia asistent social-cl
ient.Increderea este abilitatea de a-ti asuma riscuri in contextul relatiilor in
terpersonale.Pentru a-si atinte obiectivele ,clientii trebuie sa se simta sufici
ent5 de confortabil pentru a lasa in urma ceva ce stiu a odopta un mou mod de a
FACE LUCRURILE,care are un oarecare element de necunoscut.E nevoie de incredere
pentru a-ti asuma astfel de riscuri.
BIBLIOGRAFIE
Tratat de asistenta sociala, editura Polirom, Iasi, 2003
*NEAMTU, George
*Prof.Dr. MIFTODE, Vasile
Dimensiuni ale asistentei sociale, editura Eidos, Boto
sani, 1995
*MUNTEAN,Ana ; SAGEBIEL,Juliane
Practici in asistenta sociala, editura Polirom,
Iasi, 2007
*BUZDUCEA,Doru Sisteme moderne de asistenta sociala Tendinte globale si practici
locale, editura Polirom, Iasi, 2009