Descrierea rezultatelor obinute n baza testrii famililor .

La experiment au participat 34 familii cu copiii lor 15cu vrsta cuprins ntre 1-3 ani i 19 cu vrsta de 4-5 ani beneficiarii ai centrului comunitar Fantastic CeCeFel i grdiniii nr. 227 mun. Chiinu n baza testrii am aplicat dou chestionare A.I.Varga,V.V.Stolin pentru determinarea atitudinii parentale, L.Stog pentru studierii responsabilitii prinilor i petru copii am folosit testul Portage.

Cit de responsabil suntei?(Larisa Stog) Fiecare persoana crede despre sine ca acioneaza intotdeauna cu maxima responsabilitate. Lucrurile nu stau chiar asa. Uneori uitam de responsabilitatea sociala i ne comportam sub presiunea primului impuls. Testul pe care vi-l propunem va poate ajuta s aflai cit de responsabili sunteti n ceea ce ntreprindei,n viaa de zi cu zi. Raspundei ,aa dar,sincer ,alegnd una din urmatoarele variante : sunt absolut de acord(7) ;de obicei sunt de acord,dei uneori se ntmpla i altfel(6) ; sunt indecis,dar inclin spre a fi de acord(5) ;nu ma pot decide(4) ; snt indecis,dar nclin spre a nu fi de acord(3) ; de obicei,nu sunt de acord,dei uneori se ntimpla i aa(2) ; nu sunt n nici un caz de acord(1).Alegei varianta de raspuns care corespunde cel mai exact modului dvs. de a gndi, de a fi i de a aciona(plasai un X n coloana corespunztoare). Nr. 1 Enunturi 7 Fiecare om este dator s consacre o parte din timpul su liber binelui public. Resim disconfort psihic cnd nu duc lucrul la bun sfirit. Am destule probleme personale ca s nu-mi fac griji pentru binele public. Este imposibil s faci tuturor oamenilor numai bine. Datoria fiecarui om este de munci eficient. E de dorit s duci lucrul inceput la bun sfirit. Prefer s nu-mi spun parerea,lasndu-i pe alii s rezolve problemele. Adesea ntrzii la ntlnirile fixate. Prefer s actionez ca marea majoritate a oamenilor,pentru c singur nu pot schimba lucrurile. 6 Varianata de raspuns 5 4 3 2
1

5 6 7

8 9

10

Cred c cei care mi snt apropiai pot conta pe ajutorul meu. Uneori mi se reproeaz c nu respect normele de convieuire social. Chiar i cel mai neinteresant lucru l fac foarte bine.

11

12

Cotarea si interpretarea rezultatelor : Pentru enunturile 1,2,5,6,10,12 obtineti atitea puncte cite indica varianta de raspuns aleasa de dvs. spre exemplu,daca la enuntul nr.1 ati optat pentru varinta (7) aveti atitea puncte. La enunturile 3,4,8,9,11,7 punctajul este dat de ordinea inversa a sirului lor. De exemplu, daca la enuntul 3 ati considerat ca varianta de raspuns este deobicei sint de acord desi uneori se intimpla si altfel corespunde cel mai bine dvs. atunci obtineti 2 puncte. Pentru calcularea scorului faceti suma punctajului obtinut la toate enunturile. Persoana responsabila cu adevarat : respecta normele de convietuire sociala, o intereseaza situatia celorlalti, isi face datoria, duce lucrurile la bun sfirsit. n. scazut :1-49 n.mediu : 50-63 n.inalt : 64-84

Tabela datelor brute: Responsabilitatea parental

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

Numele , pronumele sczut Buzu S 1 Nica S 2 Velov S 3 Cola S 4 Chitic S 5 Covcaliuc S 6 urcan S 7 Ceban S 8 Mahu S 9 Cazacu S 10 Srpmeatnicov S 11 Butnaru S 12 Ciobanu S 13 Mardari S 14 Zaicov S 15 Buzduganu S 16 Buzduganu S 17 Buzduganu S 18 Iustin S 19 urcan S 20 Bulicanu S 21 Caseanciuc S 22 Josan S 23 Danilov S 24 Pistrui S 25 aranu S 26 Gumenco S 27 Cepoi S 28 Josanu S 29 Agachi S 30 Voicu S 31 Punga S 32 Gona S 33 Tociuc S 34

Nivelurile mediu 62 60

nalt

64 42 59 62 54 55 51 55 58 51 65 53 62 53 60 64 54 64 72 81 72 68 40 64 50 61 77 55 56 50 72 37

Responsabilitatea parental
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 nivel nalt nivel mediu nivel sczut

Dup cum arat tabela datelor brute i respectiv diagrama 3 prini din 34 au nivel mediu de responsabilitate,11 nivel nalt i restul se situiaz la linia medie.

Testul de determinare a atitudinilor printeti (A. Varga, V. Stolin) Testul de determinare a atitudinilor printeti (A. Varga, V. Stolin) reprezint un chestionar orientat spre studierea atitudinii printelui fa de copilul su. Conine 61 itemi i permite msurarea cantitativ i calitativ a urmtorilor parametri ai atitudinilor parentale: acceptareneacceptare/respingere, cooperare, simbioz, hipersocializare autoritar, infantilizare/invalidizare. La interpretarea rezultatelor se iau n consideraie doar rspunsurile afirmative. Primul parametru caracterizeaz atitudinea emoional integratorie a printelui fa de copilul su i n special, nivelul de acceptare a copilului de ctre el. Coninutul unei extreme a parametrului dat relev acceptarea i respectarea individualitii copilului de ctre printele su, tendinele de simpatizare i interes continuu pentru el. Cealalt extrem denot respingerea emoional a copilului, cu lipsa preocuprii pentru el, o atitudine ostil i lips de ncredere n viitorul copilului. Cooperarea reflect imaginea social dorit a atitudinii parentale. Calitativ ea se descrie prin ncredere i interes pentru problemele i proiectele de viitor ale copilului, aprecierea abilitilor intelectuale i creative ale lui, stimularea independenei, iniiaitvei, tratarea copilului de la egal la egal. Simbioza reflect distana interpersonal n comunicarea cu copilul. n cazul acumulrii unui punctaj maxim la aceast scal se poate conchide c printele manifest tendina sp re o relaie simbiotic cu copilul su. El se simte un tot ntreg cu cel de care are grij, ncercnd s -i satisfac toate nevoile, dorinele, s-l ocroteasc prin toate modalitile de greutile vieii. Copilul este perceput ca fiind mic i lipsit de aprare, din care cauz nu i se poate oferi posibilitatea de a-i manifesta independena. Hipersocializarea autoritar caracterizeaz forma i direcionarea controlului asupra comportamentului copilului. n cazul unui punctaj nalt pentru aceast scal se p oate vorbi despre o manifestare clar a autoritarismului n atitudinea parental. Acest printe pretinde copilului o ascultare i disciplin necondiionat, cutnd s-i impun prerea sa i s nu dea valoare celei a copilului. Pentru orice manifestare de independen i nesupunere copilul este pedepsit drastic. Infantilizarea sau invalidizarea este parametrul ce reflect particularitile perceperii i nelegerii copilului de ctre printe. n cazul unor valori semnificative la aceast scal se poate vorbi despre existena n atitudinea printelui a tendinei de a -i infantiliza copilul i de a-i atribui o insolvabilitate personal i social. Copilul este tratat ca unul mai mic ca vrst, iar toate interesele, convingerile, sentimentele lui par infantile, lipsite de seriozitate. Din aceast cauz printele este tentat s nu se bazeze pe copil i s in sub control minuios toate aciunile lui.

Chestionar pentru prini Instruciune:

Stimai prini, ateniei dvs. se propun cteva enunuri cu care putei fi sau nu de acord. Dac suntei de acord cu afirmaia respectiv, punei + la rubrica Acord. Dac nu suntei de acord, punei + la rubrica Dezacord. Rspundei fr a ezita, aa cum simii la momentul n care scriei. Succes!

Nr. de ord. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Afirmaie

Acord

Dezacord

ntotdeauna sunt binevoitor(are) cu copilul meu. Consider de datoria mea s tiu tot ce gndete copilul meu. mi respect copilul. Mi se pare c comportamentul copilului meu deviaz considerabil de la norm. Copilul trebuie protejat de problemele vieii, dac ele sunt traumatizante pentru el. Nutresc un sentiment de simpatie fa de copilul meu. Nite prini buni i protejeaz copilul de problemele vieii. Adesea copilul meu mi este antipatic. Caut ntotdeauna s-mi ajut copilul. n unele cazuri atitudinea batjocoritoare fa de copil i este de folos. Uneori mi este ciud pe copilul meu. Copilul meu nu va reui nimic n via. Mi se pare c copiii fac haz pe seama copilului meu. Copilul meu svrete adesea fapte ce pot fi doar dispreuite. Copilul meu este un pic infantil ( necopt) pentru vrsta sa. Copilul meu se comport urt ca s m supere cu tot dinadinsul. Copilul meu absoarbe ca buretele tot ce este ru.

18 19 20 21 22 23 24

Orict mi-a da osteneala, mi-e destul de greu s-mi nv copilul s fie manierat. Copilul trebuie tratat cu severitate pentru ca s creasc un om cum se cade. mi place cnd prietenii copilului meu ne viziteaz. Particip activ n viaa copilului meu. Toate relele se lipesc de copilul meu, Copilul meu nu va avea succes n via. Cnd ntr-un grup se discut despre copii, mi-e cam jen de faptul c copilul nu este att de detept i capabil cum mi-a dori. Eu mi comptimesc copilul. Cnd mi compar copilul cu semenii lui, acetia mi par mai maturi i-n comportament, i-n judecat. Eu mi petrec cu plcere tot timpul liber cu copilul. Adesea regret c copilul meu crete, se maturizeaz; mi aduc aminte cu tandree de perioada cnd era mic. Adesea m prind la faptul c am o atitudine ostil fa de copilul meu. Visez ca copilul meu s realizeze tot ceea ce nu am reuit eu. Prinii trebuie s se conformeze i ei copilului, nu doar s-o cear de la el. ncerc s ndeplinesc toate rugminile copilului. Cnd se ia o decizie n familie, neaprat trebuie s se ia n consideraie i prerea copilului. M intereseaz mult viaa copilului meu. ntr-un conflict cu copilul meu adesea pot da dreptate copilul meu. Copiii neleg de timpuriu c prinii lor pot grei. ntotdeauna in cont de prerea copilului. Nutresc sentimente de prietenie fa de copilul meu. Cauza principal a capriciilor copilului meu sunt egoismul, lenea i ncpnarea. E cu neputin s te odihneti n cadrul concediului mpreun cu copilul. Important e s-i asigurm copilului o copilrie linitit i fr de griji, restul va veni de la sine. Uneori mi se pare c copilul meu nu e bun la nimic.

25 26

27 28

29 30 31 32 33

34 35 36 37 38 39 40 41

42

43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54

mprtesc pasiunile copilului meu. Copilul meu este n stare s-l scoat din srite pe oriicine. neleg suprrile copilului meu. Adesea copilul m irit. Educaia unui copil este o mare btaie de cap. Disciplina strict n copilrie favorizeaz formarea unei personaliti puternice. Eu nu am ncredere n copilul meu. Mai trziu copiii ajung s fie recunosctori pentru exigena n educaie a prinilor. Uneori mi se pare c-mi ursc copilul. Copilul meu are mai multe cusururi ( neajunsuri ) dect virtui ( caliti bune). mprtesc interesele copilului meu. Copilul meu nu este apt de a realiza ceva de sine stttor; chiar dac i ncearc, neaprat greete. Copilul meu va crete un inadaptat. mi iubesc copilul aa cum este. Urmresc cu atenie starea de sntate a copilului meu. Adesea sunt ncntat() de copilul meu. Copilul nu trebuie s aib secrete fa de prinii si. Nu pun mare pre pe capacitile copilului meu i nici nu ascund acest lucru de el. Este de preferat cnd copilul prietenete cu acei copii care plac prinilor lui.

55 56 57 58 59 60 61

Date brute la testul Atitudine parental Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28 29 30. 31. 32. 33. 34. Numele pronumele Buzu S 1 Nica S 2 Velov S 3 Cola S 4 Chitic S 5 Covcaliuc S 6 urcan S 7 Ceban S 8 Mahu S 9 Cazacu S 10 Srpmeatnicov S 11 Butnaru S 12 Ciobanu S 13 Mardari S 14 Zaicov S 15 Buzduganu S 16 Buzduganu S 17 Buzduganu S 18 Iustin S 19 urcan S 20 Bulicanu S 21 Caseanciuc S 22 Josan S 23 Danilov S 24 Pistrui S 25 aranu S 26 Gumenco S 27 Cepoi S 28 Josanu S 29 Agachi S 30 Voicu S 31 Punga S 32 Gona S 33 Tociuc S 34 1 77,21 68,35 84,17 31,01 77,21 31,61 95,50 92,40 84,17 53,79 53,79 31,01 90,50 31,01 77,21 77,21 31,01 84,17 77,21 68,35 84,17 53,69 68,95 53,79 92,40 84,17 77,21 84,17 53,79 88,60 84,17 88,60 53,79 3,79 2 80,93 48,82 31,19 31,19 80,93 13,19 31,19 80,93 48,82 80,93 80,93 48,82 80,93 48,82 42,82 80,93 31,19 80,93 48,82 80,93 31,19 12,29 48,82 42,82 48,82 80,93 12,29 80,93 31,19 19,22 48,82 80,93 31,19 19,22 3 96,65 92,93 74,98 92,93 96,65 86,69 92,93 92,93 96,65 92,93 96,65 92,93 96,65 74,97 86,73 96,65 86,63 96,65 97,96 92,93 96,65 92,93 92,93 96,65 86,63 92,93 86,63 92,93 96,65 92,93 92,93 86,63 57,96 39,06 4 53,87 53,87 53,87 53,87 83,79 53,87 95,7 53,87 83,79 53,87 53,87 83,79 32,13 13,86 4,41 83,79 53,87 32,13 69,30 83,79 95,7 69,30 83,79 69,30 69,30 83,79 95,7 83,79 69,30 69,30 69,30 32,13 32,13 69,30 5 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 70,25 14,55 45,57 14,55 14,55 45,58 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 45,57 14,55 14,55 45,57 45,57 45,57 14,55 14,55 14,55 14,55 45,57 14,55 14,55

Atitudine parental
120 100 80 60 40 20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 acceptarea cooperarea simbioz hipersocializarea autoritar infantilizarea

Dup cum observm n tabela datelor brute i n diagram la 24 din respondeni predomin nivelul simbioz ceia ce nseamn distana interpersonal n comunicarea cu copilul. Printele manifest tendina spre o relaie simbiotic cu copilul su .El se simte un tot ntreg cu cel care are grij,ncercnd s-i satisfac toate nevoile, darinele, s-l ocroteasc prin toate modalitile de grijile vieii. Copilul este perceput ca fiind mic i lipsit de aprare, din care cauz nu i se poate oferi posibilitatea de a-i manifesta independena.

Testul Prtage
Testul Portage face parte din Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si Evaluarea Copiilor/Elevilor in Vederea Orientarii Scolare, aprobat prin hotararea Guvernului nr 218 din 7 martie 2002. Prin testul Portage putem evalua motricitatea si psihomotricitatea copiilor mici (cu varste de pana la 6 ani) si poate fi de ajutor in doua mari directii : a) are avantajul ca prin intrebari ne poate crea o idee asupra aptitudinilor si stadiului la care ar trebui sa se afle copilul la o anumita varsta si unde anume este copilul in mod real in momentul evaluarii; b) o a doua directie este evaluarea efectiva a copilului la o anumita varsta, ceea ce ne poate da o imagine destul de exacta asupra zonelor pe care copilul nu le acopera si unde acesta are nevoie de ajutor. Aceasta evaluare ne va crea un mare avantaj in timp astfel incat, daca ii vom face o evaluare la fiecare 2-3 luni, vom avea o imagine mult mai exacta despre evolutia copilului. De cele mai multe ori un parinte are tendinta sa spuna copilul meu evolueaza problema apare atunci cand parintele este intrebat: cat/cum a evoluat ? Exista doua concepte pe care orice test de evaluare, inclusiv testul Portage, le ia in considerare : varsta cronologica a copilului, care reprezinta varsta biologica, si, cel de al doilea concept, varsta mentala a copilului sau varsta la care este copilul din punct de vedere al dezvoltarii in momentul evaluarii. In general, toti copiii au anumite cunostinte si o anumita dezvoltare in cateva zone, proprii fiecarei varste. De aici pleaca conceptul de varsta mentala, care reprezinta in fapt un

cumul al tutor cunostintelor / aptitudinilor / comportamentelor / limbajului pe care un copil le are la o anumita varsta. Modul de completare: In testul Portage (ca la marea majoritate a testelor de evaluare ) exista 5 sectiuni care cuprind intrebari in functie de stadiul normal de dezvoltare al unui copil . Acestea sunt: - SOCIALIZARE - LIMBAJ - AUTOSERVIRE - COGNITIV - MOTOR Fiecare sectiune are un numar de intrebari la care trebuie raspuns, intrebari impartite pe paliere de varsta de la 0 1 an; 1 - 2 ani; 2 - 3 ani; 3 - 4 ani; 4 -5 ani; 5 - 6 ani. In grila de evaluare trebuie raspuns incepand cu intrebarea numarul 1 de la fiecare sectiune (chiar si cand copilul are 4 ani si intrebarea 1 se refera la o varsta de 0 1 an). Raspunsul afirmativ se traduce prin incercuirea numarului intrebarii pe grila de evaluare, iar raspunsul negativ se traduce prin lasarea neincercuita a intrebarii respective. Toate intrebarile din test sunt intrebari de genul : face copilul dvs asta ? raspunsul nu poate fi decat da sau nu. In conditiile in care nu exista siguranta ca executa in mod uzual o sarcina, se face o proba cu copilul si apoi se incercuieste sau nu raspunsul la intrebarea respectiva. De asemenea, daca o face doar din cand in cand, atunci cand vrea el si in marea majoritate a timpului nu o face, cel mai corect este sa se dea un raspuns negativ la intrebarea respectiva. Acest test trebuie completat intr-un mod cat mai obiectiv pentru ca se doreste o evaluare cat mai apropiata de adevar. Mergand mai departe cu evaluarea, se va raspunde la fiecare intrebare incepand cu intrebarea nr. 1 de la fiecare sectiune. Atunci cand raspunsurile sunt pozitive la un palier de varsta in proportie de 90% din intrebari, se trece la urmatorul palier de varsta; in momentul in care se ajunge la un palier de varsta la care raspunsurile pozitive sunt sub 50% 60% din intrebari se intrerupe testarea pentru ca exista doua variante: - a) trecand la palierul de varsta imediat superior, observatia este ca totusi copilul executa cam 30-50 % din cerintele de acolo in acest caz se considera ca varsta mentala a copilului la sectiunea respectiva este intreaga la palierul de varsta unde nu executa decat 50% din cerinte (de exemplu: s-a remarcat ca raspunde pozitiv la 90% din intrebari pe fiecare palier de varsta la sectiunea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani si ca aici nu poate executa decat 50- 60% din cerinte, dar poate executa si 30% din palierul 4-5 ani in acest caz se va trece ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de 4 ani); - b) a 2-a varianta este cea in care copilul nu executa decat 2-3 cerinte de la palierul de varsta superior si atunci trebuie sa se considere palierul de varsta unde el nu reuseste decat 50% ca fiind palierul maxim pentru el in acest moment si se va considera evaluarea pe acea sectiune ca fiind diviziune la palierul respectiv (de exemplu: s-a remarcat ca poate raspunde pozitiv la 90% din intrebari pe fiecare palier de varsta la sectiunea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani si ca aici nu poate executa decat 50- 60% din cerinte si nu poate executa decat cateva cerinte din palierul 4-5 ani in acest caz, se va trece ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de 3,5 ani ). La sfarsit vom avea o situatie care va arata cam asa (sa presupunem ca varsta cronologica a copilul este de 5 ani si 3 luni = 5,25 ani): Socializare 3,5 ani Limbaj 1,8 ani Autoservire 3 ani Cognitiv 2,5 ani Motor 4,5 ani Varsta mentala a copilului va fi media aritmetica intre cele cinci sectiuni , respectiv 3,5 + 1,8 +3 + 2,5 + 4,5 = 15,3 care trebuie impartita la 5 si vom avea o varsta mentala de 3,06 ani. Scorul (sau IQ) pe care il vom calcula va fi varsta mentala de impartit la varsta cronologica X 100 adica (3,06 ani / 5,25 ani) x100 = 0,58 X 100 = 58 pct.

Interpretare: Utilitatea principala a testului o reprezinta faptul ca, avand evaluarea pe sectiuni, se poate structura programul de lucru al copilului cu accent pe directiile in care scorul este mai mic. Evaluarile succesive vor arata evolutia per ansamblu si pe sectiuni. Scorurile intre care se poate inscrie un anumit nivel de dezvoltare sunt: 130 + Exceptional 120 - 129 Foarte bun 110 - 119 Mediu - Superior 90 - 109 Mediu 80 - 89 Mediu - lnferior 70 - 79 Zona de granita 55 - 69 Retard usor 40 - 54 Retard moderat 30 - 39 Retard sever Sub 30 - Retard profund

Test Portage

Portage este un test de evaluare a copiilor mici (cu varste de pana la 6 ani) care poate fi de ajutor in doua mari directii :a) testul Portage are avantajul ca prin intrebari ne poate crea o idee asupra aptitudinilor si stadiului la care ar trebui sa se afle copilul la o anumita varsta si unde anume este copilul in mod real in momentul evaluarii; b) o a doua directie este evaluarea efectiva a copilului la o anumita varsta, ceea ce ne poate da o imagine destul de exacta asupra zonelor pe care copilul nu le acopera si unde acesta are nevoie de ajutor Aceasta evaluare ne va crea un mare avantaj in timp astfel incat, daca ii vom face o evaluare la fiecare 2-3 luni, vom avea o imagine mult mai exacta despre evolutia copilului. De cele mai multe ori un parinte are tendinta sa spuna "copilul meu evolueaza". Problema apare atunci cand parintele este intrebat : cat/cum a evoluat ? Exista doua concepte pe care orice test de evaluare, inclusiv testul Portage, le ia in considerare : varsta cronologica a copilului, care reprezinta varsta biologica, si, cel de al doilea concept, varsta mentala a copilului sau varsta la care este copilul din punct de vedere al dezvoltarii in momentul evaluarii. In general, toti copiii au anumite cunostinte si o anumita dezvoltare in cateva zone, proprii fiecarei varste. De aici pleaca conceptul de "varsta mentala", care reprezinta in fapt un cumul al tutor cunostintelor / aptitudinilor / comportamentelor / limbajului pe care un copil le are la o anumita varsta. Toate intrebarile din test sunt intrebari de genul : "face copilul dvs asta ?" Raspunsul nu poate fi decat da sau nu . In conditiile in care nu sunteti sigur ca executa in mod uzual o sarcina, faceti o proba cu copilul si apoi incercuiti sau nu raspunsul la intrebarea respectiva. De asemenea, daca o face doar din cand in cand, atunci cand vrea el si in marea majoritate a timpului nu o face, cel mai corect este sa dati un raspuns negativ la intrebarea respectiva. Acest test nu urmareste ca dvs sa va impacati cu gandul ca micutul are o problema, astfel incat, desi cateodata este foarte greu, va trebui sa fiti cat mai obiectivi in momentul in care il completati .

FISA
de dezvoltare psihomotrica Portage
V.M. 0-6 ani

LIMBAJ

1. Repeta sunetele facute de alte persoane 2. Repeta aceeiasi silaba de 2-3 ori. 3. Raspunde la gesturi cu gesturi. 4.Indeplineste comenzi simple insotite de gesturi. 5. Inceteaza activitatea 75% din cazuri cind i se spune : NU! 6. Raspunde prin gesturi la intrebari simple. 7. Combine doua silabe diferite in jocul vocal. 8. Imita intonatia vocii altuia. 9. Foloseste un cuvant cu sens ca sa denumeasca o persoana sau un obiect. 10. Vocalizeaza ca raspuns la vorbirea altei persoane. 11. Spune cinci cuvinte diferite (poate folosii acelasi cuvant pentru obiecte diferite). 12.Poate cere "mai mult" . 13. Spune:"Gata/Nu e". 14. Executa comenzi simple fara a i se da indicatii prin gesturi. 15. Poate da sau arata la cerere (cind i se spune: da-mi sau arata-mi). 16.Arata 12 obiecte familiare cind sint numite. 17. Indica 3-5 imagini dintr-o carte, cind acestera sint denumite. 18. Arata 3 parti ale propriului corp. 19. Isi spune la cerere numele sau porecla (diminutivul). 20. Raspunde la intrebarea: "Ce e asta?"-denumund obiectul. 21. Combina cuvintele si gesturile pentru a-si face cunoscute dorintele. 1-2 ani 22. Numeste altiu membri din familie, inclusiv animalele preferate. 23. Numeste 4 jucarii. 26. Pune intrebari folosind o intonatie urcatoare la sfarsitul cuvantului sau a propozitiei. 27. Numeste 3 parti la o papusa sau o alta persoana. 28. Raspunde afirmativ sau negativ la intrebari care cer raspunsuri tip DA/NU 2-3 ani 29. Alatura un substantiv si un adjectiv sau doua substantive in propozitie de 2 cuvinte (mingea mea, mingea, masa) 30.alatura un substantiv si un verb in propozitia de doua cuvinte (tata pleaca). 31. Foloseste un cuvant anumit pentru nevoia de a merge la toaleta. 32. Alatura un verb cu un substantiv cu acolo sau aici in propozitia de doua cuvinte:Scaunul aici. 33. Alatura doua substantive ca sa exprime posesia (masina tatalui). 34. Foloseste NU in vorbirea spontana. 35. Raspunde la intrebarea: ce face? Pentru activitati spontane. 36. Raspunde la intrebarea: unde este?. 37. Numeste sursa unor sunete familiare din mediu. 38. Da cel mult un obiect cand i se cere folosind pluralul (cuburi). 39. In vorbire se refera la sine prin numele proprii. 40. Indica imaginea unui obiect uzual descris prin imaginatia lui. 41. Arata pe degete cati ani are. 42. Isi spune sexul cind este intrebat (baiat-fata). 43. Indepline4ste doua comenzi legate intre ele. 44. Foloseste forma continua (limba romana). 45. Foloseste forma obijnuita apluralului (cub-cuburi). 46. Foloseste cateva verbe neregulate la trecut (a fost; aplecat; a facut). 47. Pune intrebarea: ce e asta?. 48. Isi controleaza volumul vocii 90% din timp. 49. Foloseste Asta si Aia in vorbire.

50. Foloseste este si e in afirmatia: asta e mingea. 51. Foloseste mai mult eu: sau al meu decat numele propriu. 52. Indica un obiect care nu este: nu este o minge. 53. Raspunde la intrebari cu : cine? indicand numele. 54. Foloseste forma de posesiv: a lui tata. 55. Foloseste articolul hotarat si nehotarat in vorbire pentru masculin si feminin. 56. Foloseste cateva substantive care desemneaza categorii (animale, mancare, jucarii). 57. Foloseste uneori Pot si forme de viitor. 58. Poate descrie lucruri ca fiind inchis sau deschis. 62. Isi spune numele intreg cind I se cere. 63. Raspunde la intrebari simple de tip cum, cand. 64. Foloseste trecutul verbului. 65. Povesteste despre lucruri care i s-au intamplat recent. 66. Spune la ce folosesc obiectele uzuale. 67. Exprima ce se va intampla folosind formula Vreau , doresc sa. 68. Schimba ordinea cuvintelor in modul adecvat pentru a pune intrebari:Pot sa merg la?. 69. Foloseste cateva substantive. 70. Relateaza doua evenimente in ordinea intamplarii lor. 4-5 ani 71. Indeplineste o serie de comenzi legate intre ele. 72. Demonstreaza intelegerea propozitiilor:Iata ca a fost lovita de baiat. 73. Poate alege o pereche de obiecte sau imagini la cerere. 74. Foloseste verbe la optiune (conditional-operativ: As dori, etc). 75. Foloseste fraze: Am lovit mingea si a sarit in strada 76. Poate gasi partea de jos si de sus a diferitelor obiecte. 77. Poate sa sesizeze si sa indice absurditatile din imagini. 78. 79.Foloseste cuvinte: sora, frate,bunic,bunica. 80. Spune cuvintele corespunzatoare care lipsesc:fratele baiat,sora este? 81. Poate spune o poveste familiara fara ajutorul imaginilor. 82. Numeste o imagine care nu se incadreaza intr-o anumita categorie. 83. Spune daca doua cuvinte rimeaza sau nu. 84.Foloseste propozitii complexe: ea vrea ca eu sa intru pentru ca 5-6 ani 85. Poate sa spuna daca un sunet este tare sau incet. 86. Poate indica unde sint cateva, multe, sau mai multe obiecte. 87. Isi spune adresa. 88. Isi spune numarul de telefon. 89. Spune glume simple. 90. Poate sa-ti indice unde sint putine, mai multe sau cateva obiecte. 91. Poate sa relateze intimplari din experienta sa zilnica. 92. Descrie pozitia sau miscarea folosind propozitii: Prin, de la, catre, peste, departe. 93. Raspunde la intrebarea :de ce? cu o explicatie. 94. Aseaza in ordine 3-5 imagini reprezentand o poveste si poate spune povestea. 95. Defineste cuvinte.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE

V.M. 0-6 ani SOCIALIZARE 1. Urmareste persoane care se misca in fata sa. 2. Zambeste ca un raspuns la atentia acordata. 3. Vocalizeaza ca un raspuns la atentia acordata. 4. Priveste la propriile maini ,zambeste si vocalizeaza.

5. In cercul familiei, zambeste, vocalizeaza si inceteaza plansul. 6. Zambeste si vocalizeaza la imaginea din oglinda. 7. Zambeste la expresia faciala de adult 8. Bate si trage (par, nas, ochelari) cand este in brate. 9. Ajunge la obiectele oferite. 10.Ajunge la persoanele cunoscute. 11.Ajunge sau bate in oglinda cind vede imaginea unui copil. 12.Tine si examineaza obiecte primite (1 minut). 13.Scutura obiectele din mana facand zgomot neintentionat. 14.Se joaca nesupravegheat 10 minute. 15.Cauta contactul ochilor 2-3 minute. 16.Se joaca linistit langa adult timp de 15-20 minute. 17.Vocalizeaza cand i se da atentie. 18.Imita jocul Bau-Bau. 19.Bate din palme imitatie. 20.Face din mana pa-pa imitatie. 21.Ridica mainile asa mare imitatie 22.Ofera jucarii, obiecte, hrana, dar nu intodeauna le elibereaza. 23.Imbratisaza, saruta persoane cunoscute. 24.Raspunde la propriul nume privind sau intinzand mainile. 25.Scutura obiecte pentru a face zgomot. 26.Manipuleaza jucarii sau obiecte. 27.Ofera jucarii la adulti si le elibereaza. 28.Imita miscarile unui copil in joc. 1-2 ani 29. Imita daultul in si9mple obiceiuri (scuturarea hainelor). 30. Se joaca cu alt copil fiecare facind o activitate separata. 31. I-a parte la jocuri, impinge o masina, arunca o minge la alt copil (2-5 minute). 32. Accepta absenta parintilor continuindu-si jocul. 33. Activ, vrea sa cunoasca imprejurarile. 34. I-a parte la jocuri de manipulare impinge, intoarce mainile cu alte persoane. 35. Imbratisaza sau cere papusi sau jucarii noi. 36. Repeta actiuni care produc ris si atentie. 37. Tine cartea adultului sa o citeasca sau trage de el. 38. Trage de o persoana pentr a-i arata o actiune sau un obiect. 39. Retrage mana, spune :nu: cand este langa un obiect interzis. 40. Asteapta sa fie luat de pe un scaun in altul. 41. Se joaca cu 2-3 copii. 42. Imparte obiecte sau hrana cand I se cere. 43. Saluta egalii, sau adultii familiari cind sint cunostinte. 44. Coopereaza cu parintii 50% din timp. 2-3 ani 45. Poate aduce sau lua obiecte sau gasi persoana din alta camera. 46. Asculta muzica sau povesti 5-10 minute. 47. Spune te rog multumeste cand i se aminteste, i se cere. 48. Incearca sa ajute parintii cu sarcini, facand o parte din munca. 49. Se joaca de-a imbracatul cu hainele adultului. 50. Face o alegere cind e intrebat: Pe cine iubesti?. 51. Intelege sentimentele prin verbalizare : dragoste, tristete, ris. 3-4 ani 52. Respecta reguli de joc imitand actiunile altor copii. 53. Saluta adulti din familie fara a i se aduce aminte.

54. Respecta reguli din joc condus de adulti. 55.Cere voie sa foloseasca o jucarie cu care se joaca alt copil. 56. Spune te rog si multumesc fara sa i se aminteasca in 50% din cazuri. 57. Raspunde la telefon, cheama adultul sau o persoana cunoscuta. 58. Asteapta sa-i vina randul. 59. Respecta reguli de joc in grup condus de un copil mai mare. 60. Indeplineste cerintele formulate de adulti in 75% din cazuri. 61. Sta in zone delimitate de curtea spitalului, cresei, casei. 62. Se joaca alaturi si vorbeste cu alti copii timp de 30 minute. 4-5 ani 63. Cere ajutor cand intimpina greutati. 64. Contribuie la conversatia parintilor. 65. Repeta versuri, cantece sau danseaza pentru altii. 66. Lucreaza independent la o sarcina de rutina timp de 20 minute. 67. Isi cere scuze fara a i se aduce aminte in 75% din cazuri. 68. Isi asteapta randul intr-o activitate de grup de 8-9 copii. 69. Se joaca pe rand cu 2-3 copii timp de 20 minute. 70. Foloseste comportamente asociale d.p.d.v. social cand e de fata public. 71. Cere voie sa foloseasca obiecte care apartin altora in 70% din cazuri. 5-6 ani 72. Numeste sentimente pe care le incearca: suparare, furie, fericire, dragoste. 73. Se joaca cu 4-5 copii cooperand intr-o activitate fara sa fie supravegheat. 74. Explica altora regulile unui joc, ale unei activitati. 75. Imita roluri de adult. 76. Participa la conversatii in timpul mesei. 77. Isi consoleaza prietenii de joc cand acestia sint suparati. 78. Isi alege singur prietenii. 79. Proiecteaza si construieste folosind obiecte simple: plan inclinat. 80. Isi fixeaza singur obiectivele si le duce la bun sfarsit. FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE PORTAGE V.M. 0-6 ANI AUTOSERVIRE 0-1an 1. Suge si inghite lichide 2. Mananca alimente l;ichefiate (fulgi pentru copii, etc) 3. Vara si apuca biberonul. 4. Mananca alimente strecurate. 5. Tine biberonul fara ajutor timp de 1 minut. 6. Controleaza miscarea biberonului-il apropie sau il departeaza de la gura. 7. Mananca alimente facute piure gata de parinti. 8. Bea din ceasca tinuta de parinti. 9. Mananca alimente semi-solide date de parinti. 10. Se hraneste singur cu degetele. 11. Bea lichide din ceasca tinind-o cu ambele maini. 12. Duce ajutat la gura lingura umpluta cu mancare. 13. Intinde mainile si picioarele atunci cind il imbracam. 1-2 ani 14. Mananca independent la masa , folosind lingura. 15. Tine ceasca cu mana si bea din ea. 16. Introduce mainile in apa si isi pune mainile ude pe fata in semn de spalare imitatie. 17. Sta pe olita sau pe scaun de toaleta timp de 5 minute. 18. Pune palariuta sau caciulita pe cap si si-o scoate.

19. Isi scoate sosetele. 20. Introduce mainile in maneci si picioarele in pantaloni. 21. Isi scoate pantofii cind sireturile sint dezlegate, slabite. 22. Isi scoate haina cind este descheiata. 23. Isi scoate pantalonii cand sint descheiati. 24. Inchide si deschide fermoare mari fara sa actioneze inchizatorul. 25. Foloseste vorbe sau gesturi prin care indica nevoia de a merge la baie. 26. Se hraneste singur folosind lingura sau ceasca (varsa putin continutul). 2-3 ani 27. Ia prosopul de la parinti, isi sterge mainile si fata. 28. Suge, inghite din pahar sau ceasca. 29. Foloseste furculita. 30. Mesteca si inghite numai substante comestibile. 31. Isi sterge mainile fara ajutor cind i se da prosopul. 32. Cere sa mearga la toaleta chiar daca este tarziu pentru a evita accidentele. 33. Isi controleaza scurgerea salivei din gura. 34. Urineaza sau are scaun la olita, de 3 ori pe saptamana atunci cand e asezat pe ea. 35. Isi pune pantalonii, se incalta. 36. Se spala pe dinti imitand adultul. 37. Isi scoate hainele simple care au fost descheiate. 38. Foloseste toaleta pentru scaun, un singur accident pe saptamana. 39. Ia apa de la robinet fara ajutor, atunci cind este pus la dispozitie un scaun sau o treapta. 40. Se spala pe maini si pe fata folosind sapunul, cand adultul ii potriveste temperatura apei. 41. Cere sa mearga la baie in timpul zilei pentru a evita accidentele. 42. Isi aseaza haina intr-un cuier pus la inaltimea sa. 43. Mananca incet in timpul somnului de dupa-amiaza. 44. Evita pericolul, cum ar fi colturile de mobilier intilnite, scarile deschise 45. Foloseste servetelul atuncicand i se aminteste. 46. Infige furculita in alimente si le duce la gura. 47. Toerna dintr-un ibric intr-un pahar fara ajutor. 48. Desface capsa de la imbracaminte fara ajutor. 49. Se spala singur pe maini si pe picioare atunci cand este imbaiat. 50. Isi pune sosetele. 51. Se imbraca cu haine, jachete, camasa. 3-4 ani 52. Mananca singur inteaga masa. 53. Se imbraca ajutat, cu pulover peste cap si se incheie singur. 54. Isi sterge nasul cind i se aminteste. 55. Din sapte dimineti se trezeste uscat doua dimineti. 56. Baietii urineaza la toaleta stand in picioare. 57. Incepe si termina imbracatul cu exceptia inchizatorilor in 75% din cazuri. 58. Incheie haina cu capse si copci, isi sufla nasul. 59. Evita pericolele comune (sticla sparta) isi pune hainele pe umeras si umerasul, pe o bara joasa la indicatia adultului. 60. Se spala pe dinti cand i se dau indicatii verbale. 61. Isi pune manusi cu un deget, deschide nasturii mari la jacheta pusa pe o platforma pentru invatare. 62. Isi incalta ghetele cu ajutor. 63. Isi incalta ghetele fara ajutor. 4-5 ani 64. Curata locul unde a varsat ceva, luandu-si singur carpa, evita otravurile si substantele periculoase.

65. Isi descheie hainele singur. 66. Isi incheie singur hainele. 67. Curata locul la masa si poate inchide un fermoar, se spala pe maini si fata. 68. Foloseste tacamurile pentru a manca. 69. Se trezeste din somn noaptea pentru a folosi toaleta. 70. Isi sterge si isi sufla nasul in 70% din cazuri fara sa i se aduca aminte, se spala singur cand face baie cu exceptia gatului si a spatelui. 71. Foloseste cutitul pentru a unge unt sau gem pe paine, inchide si deschide catarama la haine. 72. Se imbraca singur complet, se serveste la masa din castron cu polonic (castronul tinut de adult). 73. Ajuta la pusul mesei folosind corect farfuriile, servetelele.Se spala pe dinti, merge la toaleta la vreme, se dezbraca, se sterge si se imbraca fara ajutor. 74. Se piaptana sau se perie daca are parul lung. 75. Poate merge in vecinatatea casei fara sa fie supravegheat permanent. 76. Insira sireturile la pantofi si ii leaga. 5-6 ani 77. Este responsabil pentru o sarcina gospodareasca, una pe saptamana si o indeplineste la cerere. 78. Isi alege imbracamintea potrivita in functie de timp si ocazie. 79. Se opreste la colt, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara indicatii verbale. 80. Se serveste la masa si da mai departe platoul. 81. Isi prepara singur mancarea simpla (Fulgi de ovaz cu lapte, etc). 82. Este responsabil pentru sarcina gospodareasca zilnica (dusul gunoiului din casa sau alta sarcina). 83. Isi poate potrivi temperatura apei pentru baie sau dus si isi poate pregati singur o tartina. 84. Merge la scoala, gradinita sau magazin la distanta de cel mult 2 strazi. 85. Incearca sa taie alimente mari cu cutitul (banane, cartofi fierti), gaseste toaleta potrivita cu sexul in locuri publice. 86. Deschide o sticla cu lapte. 87. Poate lua, duce si aseza cu putin ajutor tava, in cantina cu autoservire. 88. Isi poate incheia sireturile la gluga si-si poate incheia centura de siguranta la masina.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE

V.M. 0-6 ANI

Comportament cognitiv (108 items)

0-1an
1. Isi indeparteaza de pe fata o panza care-I acopera vederea. 2. Cauta un obiect care a fost indepartat de linia directa avederii. 3. Poate indeparta un obiect dintr-un container deschis. 4. Plaseaza un obiect intr-un container deschis. 5. Plaseaza un obiect intr-un container la comanda verbala. 6. Scutura o jucarie sunatoare agatata pe o sfoara 7. Poate pune trei obiecte intr-un container. 8. Poate transfera un obiect dintr-o mana-n alta. 9. Lasa sa cada o jucarie si o ridica. 10.Gaseste un obiect ascuns intr-un container. 11.Face un tren din trei cuburi si apoi il impinge. 12.Se poate juca cu un cerc pe o ata. 13.Poate pune o piesa cilindrica in planseta cu orificii. 14.Executa gesturi simple la cerere bate din palme. 1-2 ani 15.Scoate unul cate unul sase obiecte dintr-un container.

16.Poate indica o parte a corpului. 17.Suprapune trei cuburi la cerere. 18.Asociaza obiecte asemanatoare. 19.Mazgaleste cu creionul. 20.Arata spre sine cind este intrebat. 21.Pune cinci obiecte cilindrice in planseta cu orificii. 22.Asociaza obiectele cu imaginea lor. 23.Indica o imagine numita. 24.Indica paginile din carte 2-3 odata. 2-3 ani 25.Gaseste o anumita carte de copii la cerere. 26.Completeaza un incastru de trei figuri. 27.Numeste imagini ale unor obiecte asemanatoare pana la patru. 28.Deseneaza o linie verticala imitativ. 29.Deseneaza o linie orizontala imitativ. 30.Copiaza un cerc. 31.Asociaza materiale dupa textura. 32.Indica obiecte mari si mici la cerere. 33.Deseneaza o cruce imitativ. 34.Asociaza trei culori. 35.Plaseaza obiecte in, pe, sub, la cerere. 36.Numeste obiecte ce produc sunete. 37.Pune cuburi unu intr-altul, dupa marime. 38.Numeste actiunea din imagine. 39.Asociaza forme geometrice cu imagini ale formelor. 40.Aseaza pe un baston inele sau discuri in ordinea marimii. 3-4 ani 41.Numeste obiecte mari si mici in numar mare. 42.Indeca zece parti ale corpului la comanda verbala. 43.Indica un baiat si o fata la comanda verbala. 44.Poate spune de un obiect ca e mai usor sau mai greu. 45.Alatura doua parti ale unei forme pentru a face un intreg. 46.Numeste doua evenimente sau doua personaje familiare din povesti. 47.Repeta jocuri cu degete saucu mainile, cu cuvinte sau actiuni. 48.Asociaza cate una, pana la trei sau mai multe obiecte. 49.Indica obiecte lungi sau scurte. 50.Spune care obiecte sau categorii de obiecte se potrivesc. 51.Numara pana la trei imitativ. 52.Arenjeaza obiecte pe categorii. 53.Deseneaza o linie diagonala de la un colt la altul al unui patrat cu latura de 10 cm. 54.Deseneaza o linie in forma de v imitativ. 55.Numara zece obiecte imitativ. 56.Construieste un pod din trei cuburi (imitativ). 57.Realizeaza un sir de culori sau margele, respectand o secventa. 58.Poate sa copieze o serie de linii frante unite.(vvvvv) 59.Adauga un picior sau o mana la un desen incomplet. 60.Completeaza un joc din sase culori fara incercari sau erori. 61.Numeste obiecte care sint lafel si diferite. 62.Deseneaza un patrat imitativ. 63.Numeste trei culori la cerere. 64.Numeste trei forme geometrice (cerc, patrat, triunghi). 4-5 ani

65.Ia un numar specificat inainte la cerere. 66.Numeste tipuri de texte. 67.Copiaza un triunghi la cerere. 68.Isi aminteste patru obiecte dintr-o imagine. 69.Numeste timpul de zi asociat cu anumite activitati. 70.Repeta rime familiare. 71.Spune ca un obiect este mai greu sau mai usor cu diferenta de 500 grame. 72.Spune ce lipseste cind se indeparteaza un obiec dintr-un grup de trei. 73.Numeste opt culori. 74.Numeste trei monede diferite: 1 leu, 5 lei, 10 lei. 75.Asociaza simboluri, litere si numere. 76.Spune culoarea obiectelor denumite. 77.Reda 5 fapte importante dintr-o poveste auzita de 3 ori. 78.Deseneaza un om: un cap, un trunchi si 4 membre. 79.Canta cinci versuri dintr-un cantec. 80.Construieste o piramida din 10 cuburi. 81.Numeste obiecte lungi si scurte. 82.Plaseaza obiecte in spate, langa si dupa. 83.Asociaza seturi egale de la 1 la 10 obiecte. 84.Numeste sau arata o parte, lipsa imaginii unui obiect. 85.Numara de la 1 la 20. 86.Numeste propozitiile: prima, cea de la mijloc si ultima. 5-6 ani 87.Numara pana la 20 obiecte si spune cite sint. 88.Numeste 10 numere scrise. 89.Numeste stanga si dreapta raportat la propriul corp. 90.Spune literele alfabetului in ordine. 91.Isi scrie numele cu litere de tipar. 92.Numeste 5 litere ale alfabetului scrise. 93.Aranjaza obiecte in secventa dupa latime si lungime. 94.Numeste litere mari ale alfabetului. 95.Pune numere de la 1 la 10 in secventa adecvata. 96.Numeste pozitiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea. 97.Numeste literele mici ale alfabetului. 98.Asociaza literele mari cu literele mici ale alfabetului. 99.Arata numere numite de la 1 la 25. 100. Copiaza un romb. 101. Completeaza un labirint simplu. 102. Numeste zilnic adunari si scaderi. 103. Poate face adunari si scaderi cu numere pana la 3. 104. Isi poate spune ziua si data nasterii. 105. Recunoaste 10 cuvinte scrise. 106. Poate face unele prevederi,inlegatura cu ce se va intimpla. 107. Arata obiecte intregi si jumatati. 108. Poate numara de la 1 la 100.

FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORICA PORTAGE

V.M. 0-6 ANI

COMPORTAMENT MOTOR
0-1 an
1. Intinde mana dupa un obiect la 15-20 cm. 2. Apuca un obiect suspendat in fata sa la 7-8 cm.

3. Se intinde dupa obiecte suspendate in fata sa si le apuca. 4. Intinde mana dupa un obiect preferat. 5. Introduce un obiect in gura. 6. Se sprijina pe brate in timp ce sta pe abdomen. 7. Sustine capul si pieptul sus cu sprijin pe un brat. 8. Pipaie si cerceteaza obiectul cu gura. 9. Se intoarce pe abdomen pe o parte si isi mentine aceasta pozitie 50% din timp. 10.Se rostogoleste de pe burta pe spate. 11.Inainteaza pe burta pe o distanta egala cu lungimea corpului. 12.Se rostogoleste de pe spate pe o parte. 13.Se intoarce de pe spate pe burta. 14.Sta in pozitie sezanda cind apuca degetele adultului. 15.Intoarce capul nestingherit cind corpul este sprijinit. 16.Isi mentine 2 minute pozitia sezanda. 17.Da jos din mana un obiect pentru a se intinde dupa altul. 18.Ridica si lasa sa cada un obiect intentionat. 19.Se tine pe picioare cu sprijin maxim. 20.Salta in sus si-n jos fiind sprijinit sa stea in picioare. 21.Merge deabusilea pentru a lua obiecte de la o distanta egala cu lungimea lui. 22.Sta singur sprijinit. 23.Din pozitia sezanda se intoarce in pozitia de mers de-a busilea. 24.Se ridica de pe burta. 25.Sade fara sa se sprijine cu mainile. 26.Arunca obiecte la intimplare. 27.Sprijinit pe genunchi si coate se leagana inainte si inapoi. 28.Transfera un obiect dintr-o mana-n alta fiind in pozitia sezand. 29.Retine doua cuburi cu latura de 2,5 cm intr-o mana. 30.Se ridica singur in pozitia pe genunchi. 31.Se ridica singur in picioare. 32.Foloseste penseta pentru a lua un obiect. 33.Se taraste. 34.Apuca cu o mana din pozitia titire. 35.Sta in picioare cu minimum de sprijin. 36.Isi linge mancarea din jurul gurii, cand se murdareste. 37.Sta singur in picioare un minut. 38.Indeparteaza un obiect dintr-un container. 39.Intoarce paginile unei carti mai multe odata. 40.Incearca sa ia mancare singur cu lingurita. 41.Pune obiecte mici intr-un container. 42.Se coboara singur din pozitia in picioare in pozitia sezanda. 43.Bate din palme. 44.Merge cu minimun de ajutor. 45.Face cativa pasi fara ajutor. 1-2 ani 46.Urca scarile deabuselea. 47.Se ridica singur in picioare din sezand. 48.Rostogoleste o minge imitand adultul. 49.Se urca singur pe un scaun de adult si incearca sa se aseze pe el. 50.Poate pune inele pe un suport metalic. 51.Scoate piese cilindrice cu 2,5 cm din planseta cu orificiu. 52. Pune piese cilindrice cu 2,5 cm in planseta cu orificii. 53.Face un turn din trei cuburi.

54.Face semne cu creionul. 55.Merge independent. 56.Coboara scarile deabuselea cu picioarele inainte. 57.Se aseaza singur intr-un scaun de copil. 58.Se aseaza pe vine si se ridica din aceasta pozitie in picioare. 59.Impinge si trage o jucarie in timp ce merge. 60.Se da intr-un balansor. 61.Urca scarile cu ajutor. 62.Se apleaca de la mijloc ca sa ridice obiecte fara sa cada. 63.Imita o miscare circulara. 2-3 ani 64.Insira patru margele mari in 2 minute 65.Rasuceste butoane, apasa pe clanta. 66.Sare pe loc cu ambele picioare odata. 67.Merge cu spatele. 68.Coboara treptele cu ajutor. 69.Arunca o minge adultului la o distanta de 1,5 m. 70.Construieste un turn din 5-6 cuburi. 71.Intoarce paginile una cite una. 72.Despacheteaza un obiect mic. 73.Indoaie o jumatate de hartie in scop imitator. 74.Desface si imbina jucarii. 75.Monteaza si demonteaza jucarii ce intra una in alta. 76.Da cu picioarele intr-o minge ce sta pe loc. 77.Face bilute din plastelina. 78.Apuca creionul intre degetul mare si aratator,sprijinind-ul pe degetul mijlociu. 79.Poate face tumba inainte cu ajutor. 80.Loveste cu ciocanul 5 cuie din 5. 3-4 ani 81.Taie cu foarfeca. 82.Poate pune doua papusi fata in fata sa se sarute. 83.Sare la o inaltime de 20 cm. 84.Da cu piciorul intr-o minge care vine inspre el. 85.Merge pe varfuri. 86.Alearga 10 pasi cu miscari coordonate alternand bratele. 87.Pedaleaza pe tricicleta. 88.Se da in leagan daca este balansat initial de adult. 89.Se urca si isi da drumul pe topogan. 90.Se da tumba inainte fara ajutor. 91.Urca scarile alternand picioarele. 92.Merge in pas de mars la comanda. 93.Prinde o minge cu ambele maini. 94.Traseaza dupa sabloane. 95. Taie dealungul unei linii drepte lunga de 20 cm cu abatere de 6 mm in medie. 4-5 ani 96.Sta intr-un picior 4-5 secunde. 97.Alearga schimband directia. 98.Merge in echilibru pe o scandura lata. 99.Sare intruna de 10 ori. 100.Sare peste o sfoara ridicata la 5 cm inaltime. 101.Sare inapoi de sase ori. 102.Loveste si prinde o minge mare.

103.Face forme de plastelina si le pune impreuna cate 2-3. 104.Taie de-a lungul unei linii curbe. 105.Poate sa insurubeze un obiect fixat pe un filet. 106.Coboara scarile alternind picioarele. 107.Pedaleaza pe tricicleta si face intoarcere la colt. 108.Sare intr-un picior de 5 ori. 109.Decupeaza un cerc cu diametrul de 5 cm. 110.Deseneaza masini, case, pomi. 111.Decupeaza si lipeste imagini simple. 5-6 ani 112.Poate scrie litere de tipar mari separate pe hartie. 113.Merge pe o scindurica lata inainte, inapoi, lateral. 114.Poate sa faca diferite sarituri. 115.Se da in leagan imitand si mentinind miscarea. 116.Desface degetele si isi atinge fiecare deget cu degetul mare. 117.Poate sa scrie litere mici. 118.Urca scari cu trepte sau treptele unui topogan, inalt de 3 metri. 119.Bate un cui cu ciocanul. 120.Dribleaza migea cu directie. 121.Coloreaza in interiorul unui contur (forme), 90% din desen. 122.Poate decupe poze din reviste la 0.5 cm de contur. 123.Foloseste ascutitoarea de creioane. 124.Poate face unele desene mai complicate. 125.Rupe din ziare figuri simple. 126.Impatureste ziarul de 2 ori pe diagonala pentru a face un patrat. 127.Prinde o minge cu o mana. 128.Poate sari coarda. 129.Loveste mingea cu o paleta sau un bat. 130.In timp ce alearga ridica de jos obiecte. 131.Poate sa patineze 3-4 m. 132.Merge pe tricicleta. 133.Se da pe gheata (derdelus) cu sania. 134.Merge sau se joaca in bazinul de inot inalt pina la talie. 135.Conduce un carucior avansand cu un picior. 136.Sare si se invarte intr-un picior. 137.Isi poate scrie numele pe o hartie gata liniata. 138.Sare de la inaltime de 20 cm si aterizeaza fara sa cada. 139.Sta intr-un picior fara ajutor cu ochii inchisi 10 secunde. 140.Se tine de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si greutatea pe un brat.

Tabela datelor brute la testul Portege

Nr

Numele, pronumele

Vrsta

Limbajul

Socializarea

Nivelurile Autoservirea

Comportamentul cognitiv

Comportamentul motor

1.

Buzu S 1

1,3

80

90

90

110

120

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

Nica S 2 Velov S 3 Cola S 4 Chitic S 5 Covcaliuc S 6 urcan S 7 Ceban S 8 Mahu S 9 Cazacu S 10 Srpmeatnicov S 11 Btnaru S 12 Ciobanu S 13 Mardari S 14 Zaicov S 15 Buzduganu S 16 Buzduganu S 17 Buzduganu S 18 Iustin S 19 urcan S 20 Bulicanu S 21 Caseanciuc S 22 Josan S 23 Danilov S 24 Pistrui S 25 aranu S 26 Gumenco S 27 Cepoi S 28 Josanu S 29 Agachi S 30 Voicu S 31 Punga S 32 Gona S 33 Tociuc S 34

1,5 1,6 1,6 1,7 1,9 1,9 1,11 1,11 1,11 2 2,5 3 3 3 4 4 4 5 5 5 5 5 5,6 5 5,10 5 5,4 6 6 6 6 3.5 5,6

81 90 80 81 80 80 81 80 80 81 90 90 90 90 90 90 91 90 112 112 100 109 110 80 111 90 100 110 90 90 90 110 80

92 120 90 90 82 80 82 80 90 90 80 110 90 91 92 90 90 90 114 111 110 109 110 80 112 80 100 110 89 90 90 110 80

111 111 110 92 111 110 111 110 110 91 90 111 110 110 112 90 91 110 120 120 100 112 100 82 120 110 101 120 90 95 110 120 81

111 112 110 91 112 112 112 90 90 91 110 110 110 91 112 112 110 112 120 120 120 110 110 84 120 110 110 120 92 110 110 120 81

115 100 120 111 110 120 111 120 121 110 111 120 120 110 110 110 112 111 120 120 120 120 120 82 120 110 110 120 95 110 110 120 80

Testul Portage
140 120 100 80 60 40 20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 limbaj socializarea autoservirea comportament cognitiv comportament motor

Dup cum putem s urmarim rezultatele tesului Potage numai 10 copii din cei testai au un nivel Foarte bun de socializare.Cea ce ne pune pe gndul c restul copiilor le va fi greu s se integreze n societate.

Tabela datelor brute: Responsabilitatea parental retestarea

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

Numele , pronumele sczut Buzu S 1 Nica S 2 Velov S 3 Cola S 4 Chitic S 5 Covcaliuc S 6 urcan S 7 Ceban S 8 Mahu S 9 Cazacu S 10 Srpmeatnicov S 11 Butnaru S 12 Ciobanu S 13 Mardari S 14 Zaicov S 15 Buzduganu S 16 Buzduganu S 17 Buzduganu S 18 Iustin S 19 urcan S 20 Bulicanu S 21 Caseanciuc S 22 Josan S 23 Danilov S 24 Pistrui S 25 aranu S 26 Gumenco S 27 Cepoi S 28 Josanu S 29 Agachi S 30 Voicu S 31 Punga S 32 Gona S 33 Tociuc S 34

Nivelurile mediu

nalt 64 64 64

62 62 64 62 62 61 61 58 62 65 65 62 65 60 64 65 64 72 81 72 68 62 64 64 68 77 55 56 50 72 62

Responsabilitatea parental retestarea

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 4 sczut mediu nalt

Dup cum ne arat diagrama edinele de tip training au adus rezultate i anume nivelul sczut al testului Responsabilitatea parental nu se observ.Ceia ce ne duce la ideia c informnd i antrennd prinii despre dezvoltarea copiilor poate schimba responsabilitatea fa de el.

Date brute la testul Atitudine parental retestarea Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Numele pronumele Buzu S 1 Nica S 2 Velov S 3 Cola S 4 Chitic S 5 Covcaliuc S 6 urcan S 7 Ceban S 8 Mahu S 9 Cazacu S 10 Srpmeatnicov S 11 Butnaru S 12 1 77,21 68,35 84,17 96,65 77,21 96,65 95,50 92,40 84,17 84,14 53,79 53,79 2 96,56 92,83 92,93 92,93 80,93 86,69 92,93 80,93 92,93 80,93 80,93 80,93 3 80,93 80,93 31,19 31,19 96,65 31,61 31,19 92,93 96,65 92,93 96,65 92,93 4 53,87 53,87 53,87 53,87 83,79 53,87 53,87 53,87 83,79 53,87 53,87 83,79 5 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 70,25 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55

13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28 29 30. 31. 32. 33. 34.

Ciobanu S 13 Mardari S 14 Zaicov S 15 Buzduganu S 16 Buzduganu S 17 Buzduganu S 18 Iustin S 19 urcan S 20 Bulicanu S 21 Caseanciuc S 22 Josan S 23 Danilov S 24 Pistrui S 25 aranu S 26 Gumenco S 27 Cepoi S 28 Josanu S 29 Agachi S 30 Voicu S 31 Punga S 32 Gona S 33 Tociuc S 34

90,50 31,01 77,21 77,21 77,21 84,17 77,21 68,35 84,17 53,69 68,95 53,79 92,40 84,17 77,21 84,17 53,79 88,60 84,17 88,60 53,79 53,79

80,93 48,82 96,19 80,93 80,93 80,93 80,93 80,93 31,19 92,93 48,82 42,82 48,82 80,93 80,93 80,93 31,19 31,19 48,82 80,93 31,19 80,93

96,65 74,97 86,73 96,65 86,63 96,65 97,96 92,93 96,65 86,65 92,93 96,65 86,63 92,93 86,63 92,93 96,65 92,93 92,93 86,63 57,96 39,06

32,13 13,86 13,86 83,79 53,87 32,13 69,30 83,79 95,7 69,30 83,79 69,30 69,30 83,79 32,13 83,79 69,30 32,13 69,30 32,13 32,13 69,30

14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 45,57 14,55 14,55 45,57 45,57 14,55 14,55 14,55 14,55 14,55 45,57 14,55 14,55

Atitudinea parental retestarea

120 100 80 60 40 20 0 1 2 3 4 5

Aici de asemenea s-a cobservat careva schimbri n rezulatele retestrii.La fel dup edinele de training i informaiile pe care l-au primit prinii n atitudinile parentale au parvenit careva schimbri i anume s-a observat creterea nivelului de cooperare,calitativ ea se descrie prin ncrederea i interes pentru problemele i proiectele de viitor ale copilului,aprecierea abilitilor intelectuale i creative ale lui,stimuleaz independena,iniiativa,tratarea copilului de la egal la egal.

Tabela datelor brute la testul Portege retestare

Nr

Numele, pronumele

Vrsta

Limbajul

Socializarea

Nivelurile Autoservirea

Comportamentul cognitiv

Comportamentul motor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Buzu S 1 Nica S 2 Velov S 3 Cola S 4 Chitic S 5 Covcaliuc S 6 urcan S 7 Ceban S 8

1,3 1,5 1,6 1,6 1,7 1,9 1,9 1,11

90 92 92 90 90 92 90 90

100 100 120 90 90 90 90 120

100 120 111 110 100 111 120 111

120 120 112 110 100 112 112 120

120 120 120 120 111 110 120 111

9 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

Mahu S 9 Cazacu S 10 Srpmeatnicov S 11 Btnaru S 12 Ciobanu S 13 Mardari S 14 Zaicov S 15 Buzduganu S 16 Buzduganu S 17 Buzduganu S 18 Iustin S 19 urcan S 20 Bulicanu S 21 Caseanciuc S 22 Josan S 23 Danilov S 24 Pistrui S 25 aranu S 26 Gumenco S 27 Cepoi S 28 Josanu S 29 Agachi S 30 Voicu S 31 Punga S 32 Gona S 33 Tociuc S 34

1,11 1,11 2 2,5 3 3 3 4 4 4 5 5 5 5 5 5,6 5 5,10 5 5,4 6 6 6 6 3.5 5,6

92 90 82 100 100 100 92 100 100 100 100 120 112 100 109 110 100 111 100 100 120 100 120 100 110 80

90 100 90 90 110 100 98 100 100 100 90 120 120 110 120 110 90 120 90 100 110 89 90 90 110 80

110 100 100 100 111 110 110 100 100 1200 110 120 120 100 112 100 120 120 110 101 120 100 120 110 120 120

100 100 100 110 110 110 100 112 112 120 120 120 120 120 120 120 120 120 110 110 120 100 110 110 120 100

120 121 120 111 120 120 110 110 110 112 120 120 120 120 120 120 120 120 110 110 120 120 110 110 120 120

Portage retestarea
140 120 100 80 60 40 20 0 limbajul socializarea autoservirea comp.cognitiv comp.motor

Dup cum se observ n diagrama dat nivelul de socializare s-a mrit considerabil ceia ce ne aduce la concluzia c lucrnd cu prinii i informndule despre dezvoltarea copiilor,despre antrenarea n viaa lor. Dup cum susine Malinovski (1944) educaia parental este una dintre nevoile fundamentale, alturi de nevoia de subzisten, nrudire, adpost, protecie, activitate, igiena fiinei umane de pretutindeni i dintotdeauna; familia (nuclear) reprezentnd rspunsul cultural imediat la aceste nevoi. n primii ani de via, n care sunt aezate bazele personalitii umane, familia reprezint prima coal de socializarea a copilului.

TABELA datelor finale

1. 2. 3. 4. 5. II. III.

Testul I. Portage Limbajul Socializarea Autoservirea Comportament cognitiv Comportament motor Responsabilitatea parental Atitudinea

Grupa de formare Testarea Retestarea diferena 85,07 88,71 3,64 85,21 99,92 14,71 103,28 109,35 6.07 102,5 109,57 7,07 108,64 116,64 8 50 57,35 7,35

Grupa de control Testarea Retestarea diferena 95,9 102,1 6,2 101,5 101,9 0,4 105,8 110,8 5 110,5 114,3 3,8 112,65 114,9 2,25 59,3 63,75 4,45

parental Acceptarea Cooperarea Simbioz Hipersocializarea autoritar 5. infantilizarea 1. 2. 3. 4.

65,99 48,68 81,71 66,25 29,60

78,04 75,36 78,52 56,07 21,92

12,05 26,68 -3,19 -10,18 -7,68

71,23 53,04 90,83 60,79 17,65

73,77 71,98 84,19 57,80 18,37

2,54 18,94 -6,64 -2,99 0,72

Socializarea
105 100

95

90

85

80

75 testarea grupa de formare testarea grupa de control

Educaia adulilor, cu excepia unor programe de promovare profesional, nu poate deveni obligatorie; ea trebuie s se adapteze nevoilor diferitelor categorii de aduli i s acorde celor ce studiaz condiii mai liberale de autoeducaie i autoevaluare, de alegere a coninuturilor i metodelor, a locului i timpului de nvare. n acest context, prinii, dar i viitorii prini, ca grupuri int, vor necesita ct mai mult flexibilitate, dinamism i adaptabilitate din partea sistemului de educaie, care va trebui s se plieze pe cerinele i nevoile acestora. n ultimele decenii, statutul i rolul de printe, cuprinznd atribuii de natur fizic, psihic, social, cultural i economic, au evoluat rapid, sub influena dezvoltrii tehnologice i informaionale a ntregii lumi i a diversificrii modelelor familiale i educaionale, adugnd mereu, noi competene i abiliti. Cert este c arta de a fi printe se nva. De aceea, una dintre definiiile date educaiei parentale n literatura de specialitate arat c aceasta este o tentativ formal de cretere a contiinei parentale i de utilizare a practicilor parentale n vederea educaiei copiilor. David Chamberlain menioneaz parentalitatea ca o calitate a interaciunilor ntre prini i copil.

Familia are rolul de a asigura copilului mediul potrivit de via, afeciune, dragoste, ocrotire, s reprezinte modelul de via pe care copilul, nc de la natere ncepe s i-l nsueasc. Prinii sunt modele importante pentru copiii lor i au rol deosebit n dezvoltarea social, etic i emoional a acestora. Cine ar dori mai mult i din toat inima, binele i fericirea copilului i cine ar putea iubi mai mult, mai sincer, mai generos dect prinii. Misiunea de a fi printe este deosebit de grea i ntotdeauna exist teama de a nu face greeli. Pregtirea copiilor pentru cptarea independenei i pentru integrarea social presupune participarea la activitile familiale i asumarea unor responsabiliti prin care fiecare i ndeplinete statutul i rolul n familia sa. Activitile la care particip mai frecvent copiii mpreun cu prinii se desfoar cotidian, altele sunt periodice sau ocazionale. Prin aceasta se constat indirect i timpul pe care l petrec copiii n mod activ, mpreun cu prinii, cu familia lor i situaiile mai frecvente de cooperare n familie. Apar astfel moduri i modele comune de via i de educaie n familie care conduc la distingerea unor indicatori ce pot caracteriza stilul de via i stilul de educaie n familie. Menionm nc o dat c educaia n familie este una din principalele manifestri ale educaiei informale care se realizeaz implicit, permanent, cu sau fr intenie contientizat, prin utilizarea cotidian a resurselor obinuite, cu ndeplinirea funciilor normale ale vieii de familie.