Sunteți pe pagina 1din 6

RAPORT DE PRACTICA

Cabinetul de psihologie unde am efectuat stagiul de practica se numeste _________________, cu sediul in Bucuresti, _____________________, # ector !" Aceasta

este o societate ci$ila atestata si acreditata de catre Colegiul Psihologilor din Romania, acordand ser$icii de testare si e$aluare psihologica, consiliere psihologica calificata, ser$icii de psihologie %n domeniul transporturilor, a psihologiei muncii si organi&ationale, ser$icii de psihologie clinica si alte ser$icii medicale si profesionale" In cadrul ser$iciilor de psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, societatea acorda $ariate modalitati de terapie' indi$iduala, de cuplu, de familie si terapie de grup" ocietatea ____________ a fost infiintata la initiati$a a patru asociati, cu totii fiind psihologi atestati cu libera practica" Competentele detinute de catre cei patru psihologi, membrii fondatori, acopera urmatoarele specialitati' psihologia muncii si organi&ationala, psihologia transporturilor, psihologie clinica si psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale" In acest stagiu de practica, efectuat intre () octombrie (**+ , #! ianuarie (*#*, sub indrumarea doamnei psiholog _________________, am a$ut oca&ia sa interactione& cu modalitatile de lucru dintr,un cabinet de psihologie, sa complete& teste si sa in$at sa le interprete&- de asemenea, am aflat informatii despre modalitatile de e$aluare din psihologia clinica si medicina muncii, cat si care sunt datele pe care trebuie sa le cuprinda un registru de e.aminare" Pentru efectuarea unei e$aluari standard intr,un cabinet psihologic, persoana e.aminata trebuie sa semne&e un contract de prestari ser$icii psihologice, caruia i se acorda un numar alocat" Declaratia cuprinsa in fisa de e$aluare psihologica trebuie sa ateste ca persoana nu a consumat bauturi alcoolice, ca nu a trecut recent prin e.periente traumatice care sa afecte&e e.aminarea si ca a luat la cunostiinta care sunt procedurile" Probele efectutate sunt de tip creion,hartie si pe calculator, acestea rele$and aspecte ce tin de aptitudini, de performanta, de personalitate sau proiecti$e" Informatiile astfel obtinute sunt obiecti$e si cuantificabile si, de asemenea, usor de obtinut, intr,un timp relati$ scurt" Alte proceduri folosite sunt inter$iul si obser$atia subiectului in timpul e.aminarii" Apoi se reali&ea&a anamne&a finala si re&ultatele testarii, acestea fiind confidentiale" Cel mai adesea, e$aluarea psihologica se reali&ea&a in $ederea eliberarii de a$i&e pentru pentru obtinerea permisului de conducere auto, pentru anga/area0confirmarea pe di$erse posturi, pentru obtinerea permisului de port,arma, cat si rapoarte si profiluri psihologice pentru alte e.amene psihologice obligatorii" In ceea ce pri$este domeniul clinic, o persoana poate sa $ina direct sau la trimiterea medicului psihiatru, de familie sau la trimiterea altor specialitati medicale" Daca este trimisa de un medic psihiatru si are contract cu psihologul sau indi$idual cu casa de asigurari, atunci ser$iciul medical este acoperit financiar de casa de asigurari" (

In domeniul medicinii muncii, medicul intra in colaborare cu psihologul si face e$aluare de munca" Aceasta se aplica si in transporturi si securitate nationala" 1a momentul e.aminarii psihologice, persoana trebuie sa ia la cunostiinta legea 2#+ si hotararea de gu$ern" De asemenea, psihologul are o norma ma.ima de opt testari pe &i, deoarece astfel sporeste calitatea e.aminarii, diminuand probabilitatea ca aceasta sa fi fost reali&ata superficial, in graba" De cele mai multe ori, intre probele colecti$e 3creion,hartie4 si probele pe aparate se ia o pau&a, apoi se continua cu proba finala, anamne&a" 5n registru reali&at dupa e.aminarea propriu,&isa cuprinde' un numar de ordine, numele si prenumele subiectului, C"6"P",ul acestuia, scopul0moti$ul e.aminarii, unitatea sau medicul care a facut trimiterea, re&ultatele e.aminarii, data cand aceasta a a$ut loc, numele e.aminatorului si obser$atii 3aici sunt mentionate detalii cum ar fi daca a fost eliberata chitanta sau factura, daca a$i&ul a fost inmanat personal etc4" Am a$ut de asemenea oca&ia sa complete& si sa aflu cum se interpretea&a anumite chestionare si sa particip la cate$a probe pe calculator" 5nul dintre testele despre care am in$atat este Chestionarul P"A", reali&at de chmieschec7 pentru a depista tendintele accentuate de personalitate, din punct de $edre clinic" Din itemi reies anumite comportamente, care corespund unor tendinte specifice" Tendinta accentuata este o trasatura de personalitate care este atat de puternica, incat diferentia&a clar subiectul fata de ceilalti si il indi$iduali&ea&a prin comportamente mai mult sau mai putin adaptati$e" 8aliditatea testului se face numai dupa criteriul continutului intern si are 99 de itemi, putand fi aplicat numai pe subiecti cu $arste incepand de la #) ani" Testul are &ece scale, si anume' demonstrati$itate, hipere.actitate, hiperperse$erenta, nestapanire, hipertimie 3optimism4, distimie 3depresie4, ciclotimie 3schimbari de dispo&itie4, e.altat, an.ios, emoti$ 3labil emotional4" corul se calculea&a luand fiecare item in parte, fiind semnificati$e raspunsurile cu :6u; la itemii' <, #(, (<, 2#, 2!, !), <#, <2, <+ si )<" In rest, sunt considerate semnificati$e raspunsurile cu :Da;, pentru care se acorda cate un punct" e $or lua in considerare scorurile care depasesc #9 puncte 3limita dintre normal si patologic4" Astfel, scorurile mai mici de #( sunt interpretate ca indicatori ai tendintei spre accentuarea respecti$elor trasaturi in comportament, in timp ce scorurile mai mari de #9 scot la i$eala tendinte se$ere pre&ente in comportament" 6u e.ista o normare propriu,&isa a testului, dar prin ponderare, cota ma.ima cu semnificatia de accentuare a respecti$ului aspect este aceeasi 3(!4 in ordine descendenta" 8aloarea #( repre&inta limita de la care putem diagnostica o tendinta in comportament" Alte teste creion,hatie despre care am a$ut oca&ia sa in$at sunt' chestionarul 1a&arus, in$entarul de depresie Bec7, testul Cattel, proba de calcul =raepelin, testul :semnale; 3A"D" " 2

> atentie distributi$a4, chestionarul R"D"E" pentru reacti$itate si dinamica emotionala" Acesta din urma contine ?< de intrebari la care subiectul trebuie sa raspunda cu :Da; sau cu :6u;" @rila de corectie a chestionarului R"D"E" cuprinde cinci scale' Ainciuna 3A4, Energie ner$oasa 3Eg4, Aobilitate ner$oasa 3An4, Borta inhibitiei 3Bi4, Reacti$itate si dinamica emotionala 3RDE4" Daca puncta/ul obtinut pentru A" depaseste scorul de #), acesta rele$a o tendinta puternica spre minciuna si disimulare, iar un scor peste #( pentru Eg" denota forta crescuta a e.citatiei" corul de peste #( la An este unul ridicat, insemnand mobilitate ner$oasa buna, in timp ce un scor peste ## denota forta crescuta a inhibitiei" 5n puncta/ de peste (! pentru RDE poate insemna emoti$itate sca&uta, re&istenta crescuta la stress si un echilibru emotional bun" Interpretarea acestui chestionar se face prin raportarea la medie si abatere standard, pentru cele cinci scale" Astfel, pentru A, norma medie este ? , #2- un scor mai mare de #2 poate indica tendinta accentuata spre minciuna, ceea ce face ca chestionarul sa de$ina irele$ant, insa daca puncta/ul este mai mic de ?, acesta are rele$anta semnificati$a" Pentru Eg", norma medie este ? , #*- un scor mai mare de #* poate rele$a forta crescuta a e.citatiei, in timp ce mai putin de ? puncte pot indica slabiciune ner$oasa, re&istenta sca&uta la solicitari intense si de lunga durata, la situatii stresante si predispo&itie spre neurastenie" Pentru scala An, norma medie este de <,< > 9,<, un scor mai mare de + putand sa arate instabilitate ideati$a, motorie si emotionala, capacitate de concentrare in timp redusa si tendinta spre superficialitate, iar un scor sub < semnifica reacti$itate sca&uta, grad de inhibitie crescut si initiati$a si promptitudine redusa" 6orma medie pentru scala Bi este 9 , ##- un scor mai mare de ## poate insemna ca subiectul este hiperprudent, a$and astfel reactii e.cesi$ de intar&iate 3promptitudine redusa4, praguri sen&oriale crescute, indiferenta sau aplati&are emotionala, in timp ce un scor mai mic de 9 poate indica o impulsi$itate e.agerata, mecanisme de autocontrol mai slabe si dificultati de echilibrare in situatii tensionate, afectogene" Pentru RDE, ultima scala masurata, insa si una dintre cele mai importante, norma medie se incadrea&a intre #*,< , #<,<" 5n scor peste #) este un indicator pentru emoti$itate sca&uta, re&istenta rescuta la stress si un echilibru emotional bun, in schimb un scor mai mic de #* poate fi semn al unui echilibru emotional fragil, denota instabilitate- astfel predomina efectul astenic, de&organi&ator al emotiilor asupra comportamentului si trairilor, tensiune emotionala si an.ietate crescuta, predispo&itie la tulburari ne$rotice si psihotice, cat si sensibilitate emotionala" ,a constatat ca $aloriile medii pentru lotul de subiecti cu tulburari ne$rotice diagnosticate sunt urmatoarele' A C +- Eg C !- An C <,<- Bi C !,?- RDE C ?" In urma autoaplicarii chestionarului R"D"E" pentru reacti$itate si dinamica emotionala, am obtinut urmatoarele scoruri' A C <- Eg C )- An C +- Bi C #*- RDE C #(" De aici reiese ca !

acest chestionar are o rele$anta semnificati$a 3 A mai mic de ?4 si poate continua interpretarea sa" Energia ner$oasa este usor sub medie, putand fi semn al unei slabiciuni ner$oase, cat si al re&istentei mai sca&ute la situatii stresante" corul pentru mobilitatea ner$oasa este peste medie, ceea ce poate fi indicator al unei capacitati de concentrare in timp redusa si al unei tendinte catre superficialitate" Puncta/ele pentru forta inhibitiei si RDE se incadrea&a in medie, ceea ce poate insemna, pe de,o parte, lipsa de impulsi$itate, autocontrol bun, reactii emotionale normale si echilibru emotional" Am a$ut de asemenea tema sa interpretam raspunsurile unei fetite de 9 ani, dupa modelul fabulelor Duss si Blac7D, enunturile fiind urmatoarele' #" se duce unul la mama si unul la tata si cheama pe amandoi 3si pe A si pe T4 intr,un alt copac" (" pentru ca nu,i place sa stea la munti" 2" a plecat de acasa pt ca s,a suparat pe A lui pt ca nu,i mai dadea lapte" !" o cartita" <" un copil mai mare" )" sora mai mica s,a /ucat cu el si l,a stricat" ?" o sa i,l dea" 9" pt ca si,a adus aminte ca are ce$a de facut 3T4" +" sa se spele pe maini" #*" ca l,a mancat un monstru" Din raspunsurile fetitei, reiese ca aceasta este atasata de ambii parinti si ca nu este geloasa pe relatia dintre parintii ei" Ea nu are comple.ul intarcarii, insa are un usor comple. de ri$alitate fraterna, dar nu se incadrea&a in patologic" 1a intrebarea numarul !, raspunsul este usor ambiguu, deoarece copilul a denumit un animal, ceea ce poate insemna ca acesta refu&a sa accepte moartea unui om, poate a unei persoane dragi si prefera sa o transpuna in lumea animala" Apoi reiese o posibila teama de autoritate, insa nu denota angoasa sau tendinta catre autopedepsire si nici nu da do$ada de comple.ul castrarii" Copilul nu are un caracter posesi$ sau obsesi$, dand do$ada posibil de respectare a autoritatii 3in ca&ul acesta, a autoritatii mamei4 si0sau fire generoasa" 6u reiese pre&enta comple.ului lui Oedip, fetita oferind un raspuns caracteri&ant pentru o familie normala" 1a intrebarea numarul +, copilul a oferit un raspuns banal, o situatie obisnuita de $iata, si cu toate ca se incadrea&a in limitele normalului, nici nu reies temerile sau dorintele sale, asadar nu se atinge scopul acestei fabule" 5ltimul raspuns are scopul de a le controla pe celelalte si intr,ade$ar, reiese din nou ca fetita nu sufera de comple.e se$ere si ca nu are probleme in stadiul sau de de&$oltare" <

Am a$ut de asemenea oca&ia sa efectue& testul 1uscher pe calculator" Acesta se mai numeste si :testul culorilor; si este de tip proiecti$" Teoria doctorului Aa. 1uscher, cel ce a creat testul, este ca semnificatiile culorilor sunt adanc inradacinate in psihicul uman, si acestea pro$in din timpuri stra$echi" 1umina &ilei, perceputa printr,un galben deschis, semnifica un nou inceput, spre deosebire de albastrul inchis sau negrul noptii, ce aducea cu ea teama de necunoscut" De aceea, dupa dr" 1uscher, albastrul inchis este culoarea Elinistii si a pasi$itatiiE iar galbenul deschis culoarea Esperantei si acti$itatiiE" Rosul, in special tonul mai inchis, spre maro, era asociat cu culoarea sangelui si de aceea a$ea legatura cu $anatoarea si agresiunea" 8erdele specific $egetatiei repre&enta asigurarea hranei, precum si di$ersele medicamente naturiste" De aceea era asociat cu apararea si gri/a de sine, fiind culoarea complementara rosului" Aceste patru culori, albastru, galben, rosu si $erde, sunt culorile de ba&a in testul 1uscher" Testul 1uscher al culorilor are doua $ersiuni, cea completa si cea rapida" Cea e.tinsa contine ?2 de culori a$and (< de nuante, necesitand !2 de alegeri" 8arianta scurta a testului foloseste doar 9 culori, dar cu toate acestea poate arata cu o buna preci&ie &onele de stres si aspectele unice ale unei personalitati indi$iduale" In afara culorilor de ba&a, celelalte culori au.iliare sunt $iolet, maro, gri si negru" In conclu&ie, aceasta e.perienta a fost foarte utila pentru e$olutia mea ca psiholog, deoarece am putut sa interactione& direct cu modalitatile si cu stilul de lucru dintr,un cabinet psihologic" De asemenea, am a$ut oca&ia sa aflu mai multe detalii despre acti$itatea generala a unui psiholog, despre indatoririle sale si demersurile pe care acesta trebuie sa le initie&e pentru a obtine atestatul de libera practica"