8 e 7410 D 6

Mircea Miclea
Amalia Maria Ciuca

Liviu George Crișan
Paul Cotârlea
DEPRETER. TERAPIA ȘI MONITORIZAREA

ONLINE A DEPRESIEI
Editura ASCR
Cluj-Napoca | 2018
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
DEPRETER : terapia şi monitorizarea online a depresiei / Mircea Miclea, Amalia Maria Ciuca,
Liviu George Crişan, Paul Cotârlea.
Cluj-Napoca : Editura A.S.C.R., 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-977-026-9
I. Miclea, Mircea
II. Ciuca, Amalia
III. Crişan, Liviu George
IV. Cotârlea, Paul
159.9
Această carte este editată şi publicată în cadrul unui grant al Unității Executive pentru Finanțarea
Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), proiect PN-III-P2-2.1-PED-
2016-0281, cu numele "DEPRETER. Terapia și monitorizarea online a depresiei", contract 154PED din
03/01/2017, derulat de SC COGNITROM SRL, director de proiect prof. univ. dr. Mircea Miclea.
Copyright © 2018 S.C. COGNITROM S.R.L.

Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parțială a textului și stocarea sa într-o bază
de date, fără acordul în scris al COGNITROM, sunt interzise și se pedepsesc conform legii.
Cuprins
1. Review al literaturii de specialitate ................................................................................. 1
1.1. Ce este depresia? ............................................................................................................ 1
1.2. Tratamente ale depresiei ................................................................................................ 2
1.3. Decalajul dintre cerere și oferă în tratamentul problemelor de sănătate mintală ........... 3
1.4. Intervențiile de tip e-mental health în tratamentul depresiei .......................................... 4
2. Definiția și principiile constructive ale DEPRETER..................................................... 7
2.1. Ce este DEPRETER? ...................................................................................................... 7
2.2. Principiile de construcție a DEPRETER ......................................................................... 7
3. Funcționalitățile utilizatorilor ....................................................................................... 12
4. Programul online de terapie a depresiei ....................................................................... 16
4.1. Prezentare generală ...................................................................................................... 16
4.2. Componenta de evaluare .............................................................................................. 19
4.2.1. Evaluarea inițială................................................................................................... 19
4.2.2. Evaluarea standard ................................................................................................ 22
4.2.3. Evaluarea personalizată......................................................................................... 23
4.2.4. Evaluarea funcțiilor executive .............................................................................. 23
4.3. Componenta de psihoterapie ........................................................................................ 26
4.3.1. Fundamentarea științifică a psihoterapiei prin modulele DEPRETER. Modelul
etiopatogenetic și terapeutic al depresiei. ......................................................................... 27
4.3.2. Structura unui modul Depreter .............................................................................. 31
4.3.3. Descrierea modulelor terapeutice.......................................................................... 37
4.3.4. Scenarii de evaluare și terapie în Depreter. O terapie adaptativă ......................... 43
4.4. Componenta de suport.................................................................................................. 45
5. Prezentarea platformei Depreter .................................................................................. 47
5.1. Prezentare Depreter. Perspectivă pacient ..................................................................... 48
5.1.1. Creare cont ............................................................................................................ 48
5.1.2. Pagina principală ................................................................................................... 48
5.1.3. Secțiunea Evaluare ................................................................................................ 50
5.1.4. Secțiunea Tratament .............................................................................................. 51
5.1.5. Secțiunea Asistență sau Terapeutul meu ............................................................... 52
5.1.6. Secțiunea Agendă .................................................................................................. 53
5.1.7. Secțiunea Resurse ................................................................................................. 54
5.1.8. Opțiuni secundare ................................................................................................. 55
5.2. Prezentare Depreter. Perspectivă psihoterapeut ........................................................... 57
5.2.1. Creare cont ............................................................................................................ 57
5.2.3. Secțiunea Instrumente ........................................................................................... 58
5.2.4. Secțiunea Pacienți ................................................................................................. 60
5.3. Prezentare Depreter. Perspectivă medic ....................................................................... 68
5.3.1. Creare cont ............................................................................................................ 68
5.3.3. Secțiunea Instrumente ........................................................................................... 69
5.3.4. Secțiunea Pacienți ................................................................................................. 70
6. Studii de uzabilitate ........................................................................................................ 73
6.1. Obiective specifice ....................................................................................................... 73
6.2. Metode.......................................................................................................................... 74
6.2.1. Instrumente............................................................................................................ 75
6.3. Rezultate....................................................................................................................... 76
6.3.1. Studiul 1 ................................................................................................................ 76
6.3.2. Studiul 2 ................................................................................................................ 80
6.4. Anexe ........................................................................................................................... 83
Chestionar de uzabilitate a platformei DEPRETER :: Pacient ......................................... 83
Chestionar de uzabilitate a platformei DEPRETER :: Psihoterapeut ............................... 84
Chestionar de uzabilitate a platformei DEPRETER :: Medic .......................................... 85
Chestionar de uzabilitate a programului online DEPRETER :: Pacient ........................... 86
Chestionar de uzabilitate a programului online DEPRETER :: Psihoterapeut ................. 88
Chestionar de uzabilitate a programului online DEPRETER :: Medic ............................ 90
Bibliografie ............................................................................................................................. 91
1. REVIEW AL LITERATURII DE SPECIALITATE
1.1. Ce este depresia?

Depresia este un termen ce denotă o gamă largă de fenomene, pornind de la reacţii
emoţionale normale la pierdere şi terminând cu tulburări afective grave. Depresia se află printre
cele mai frecvente tulburări mintale din întreaga lume, conform Organizației mondiale a
sănătății (OMS), aceasta afectând la nivel global peste 350 de milioane de oameni (Marcus et
al., 2012). Prevalenţa mare, care variază între 17% și 20%, cronicitatea, suferinţa de la nivel
subiectiv şi disfuncţionalităţile asociate fac ca depresia să fie una dintre cele mai importante
probleme de sănătate din zilele noastre. Depresia majoră este considerată a 4-a cauză a
dizabilităţii şi morţii premature. Dincolo de problemele de ordin emoțional, depresia este unul
dintre factorii care au fost în mod consistent asociați cu debutul și evoluția tulburărilor cardiace,
dar și a altor boli somatice acute sau cronice precum diabetul, bolile pulmonare/astmul sau
cancerul. Identificarea simptomelor depresiei la pacienți este relevantă în contextul în care
numeroase studii arată că distresul, simptomele, afectarea funcțională și modificările
psihologice (cognitive și emoționale) care o însoțesc influențează cursul și riscurile asociate
bolilor somatice. Datele strânse în ultimii ani arată că pe lângă depresia majoră, atât depresia
minoră, cât şi doar simptomele de depresie (care nu îndeplinesc criteriile de diagnostic din
punct de vedere al duratei şi al severităţii) sunt asociate cu disfuncţii sociale considerabile (Judd
şi colab. 1997).
Conform manualului de diagnostic și statistică a tulburărilor de sănătate mintală -
versiunea 5 (DSM-5; American Psychiatric Association, 2013) un episod depresiv major este
diagnosticat dacă pacientul prezintă cel puțin cinci dintre simptomele descrise mai jos, dintre
care unul trebuie să fie dispoziția depresivă ori pierderea interesului sau a plăcerii de a
desfășura activități obișnuite.
1. o stare de deprimare sau tristețe (dispoziție depresivă);
2. pierderea marcată a interesului sau a plăcerii de a desfășura aproape orice
activitate;
3. câștig sau pierdere semnificativă în greutate (în absența unei diete drastice), poftă
de mâncare mai crescută sau mai scăzută decât de obicei;
4. insomnia sau hipersomnia;
5. retard psihomotor sau agitație;
6. oboseală sau energie scăzută;
7. sentimente de lipsă de valoare ori de vinovăție excesivă sau nejustitifcată;
8. dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor;
9. gânduri recurente legate de moarte (nu doar frica de moarte) sau suicid.
Aceste simptome trebuie să fie prezente aproape zilnic timp de 2 săptămâni și să afecteze
capacitatea individului de a funcționa, materializată în dificultăți pe care le întâmpină în
activitatea profesională, în relațiile interpersonale sau în incapacitatea de a se bucura de viață
în general.
1
Depresia variază pe un continuum: de la o intensitate ușoară – care poate fi o reacție
firească de tristețe sau doliu după pierderea unei persoane apropiate, la o intensitate medie și
de durată – care poartă denumirea de distimie, și până la o intensitate severă – care se numește
depresie majoră. Atunci când o persoană suferă de distimie și apar episoade hipomaniacale,
tulburarea poartă denumirea de ciclotimie. Dacă o persoană cu depresie majoră se confruntă
cu episoade maniacale, tulburarea depresivă devine tulburare bipolară.
1.2. Tratamente ale depresiei

Conform ghidurilor publicate de autoritățile internaționale din domeniul sănătății
mintale, cum ar fi ghidurile Asociației Americane de Psihiatrie (APA, 2010) sau ghidurile
Institutului Național pentru Excelență în Domeniul Sănătății din Marea Britanie (NICE, 2011)
tulburările afective pot fi tratate eficient prin două forme de terapie, aplicate independent sau
în combinație: psihoterapie și farmacoterapie (medicație antidepresivă).
Chiar dacă ambele forme de tratament sunt recomandate, în intervenția realizată la nivel
primar și secundar, se folosește preponderent medicația antidepresivă. Principala funcție a
antidepresivelor este de a echilibra balanța neurotransmițătorilor responsabili de starea noastră
emoțională, cum ar fi serotonina, norepinefrina și dopamina (Hollon et al., 2002). Există mai
multe clase de antidepresive, cele mai comune fiind următoarele: inhibitori ai recaptării
serotoninei (SSRIs), inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRIs), antidepresive
triciclice (TCAs) și inhibitori ai monoamin-oxidazei (MAOIs) (Cipriani et al., 2009).
Eficacitatea acestora este similară, dar potențialul lor este limitat de efectele secundare și
dificultățile de a menține aderența la tratament (Hollon et al., 2002). Din păcate nu există dovezi
care să susțină prezența unor efecte benefice pe termen lung ale administrării de antidepresive
(Cuijpers, Hollon, et al., 2013; Hollon et al., 2002). Se consideră că pentru a se menține efectele
pozitive induse de medicație, aceasta nu trebuie întreruptă (APA, 2010). Mai mult decât atât,
se pare că medicația antidepresivă funcționează mai degrabă în cazurile de depresie severă, nu
pentru cazurile ușoare sau moderate (Fournier et al., 2010), iar mărimea efectului în raport cu
cazurile de tratament placebo este relativ redusă - 0.41 (95% CI: 0.36 – 0.45) sau 0.31 (95%
CI: 0.27 – 0.35) atunci când se iau în calcul și studiile nepublicate (Turner, Matthews,
Linardatos, Tell, & Rosenthal, 2008).
Psihoterapia este o alternativă eficientă pentru tratamentul depresiei. Până în prezent au
fost dezvoltate o diversitate de intervenții psihoterapeutice, într-un review recent fiind analizate
peste 400 de studii clinice controlate (RCT) desfășurate în ultimii 40 de ani (Cuijpers, 2015).
Chiar dacă terapia cognitiv-comportamentală (CBT), interpersonală (IPT) și activarea
comportamentală (BA), desfășurate unu la unu în format clasic (față în față), sunt recomandate
a fi prima linie de tratament în majoritatea ghidurilor dedicate depresiei, s-a arătat că și alte
forme de tratament sunt eficiente (ex. consiliere non-directivă, rezolvare de probleme, terapia
psihodinamică), inclusiv în format de grup (Cuijpers, 2015). Una dintre cele mai importante
concluzii ale acestui review este că toate intervențiile terapeutice sunt similare sau aproape
similare din perspectiva eficienției lor pe termen scurt. De asemenea, Cuijpers (2015)
2
concluzionează că psihoterapia este similară cu farmacoterapia, iar combinația celor două este
cea mai eficientă modalitate de tratament pentru depresie. Mărimea efectului psihoterapiei
(toate formele) în tratamentul depresiei a fost estimat la Cohen d=.69 (95% CI: 0.60 – 0.79)
atunci când a fost comparat cu orice fel de grup de control (Cuijpers, van Straten, Warmerdam,
& Smits, 2008).
Psihoterapia cognitiv-comportamentală (eng. cognitive-behavioral therapy, CBT) este
cea mai studiată formă de tratament psihologic pentru depresie, un aspect foarte important al
acesteia fiind că efectele pozitive obținute se mențin și pe termen lung (Hollon, Stewart, &
Strunk, 2006). CBT este un termen generic care se referă la combinarea pragmatică a
conceptelor şi tehnicilor din terapia cognitivă şi terapia comportamentală. Intervențiile de tip
CBT sunt relativ scurte, foarte bine structurate, orientate pe probleme şi prescriptive, iar
indivizii sunt colaboratori activi, direct implicaţi în procesul terapeutic. Din aceste motive,
terapia cognitiv-comportamentală este adesea recomandată ca „tratament de referință” pentru
depresie.
1.3. Decalajul dintre cerere și oferă în tratamentul problemelor de sănătate

mintală
Prevalenţa tulburărilor de sănătate mintală la început de secol 21 este îngrijorătoare.
Studiile arată că aproximativ 46% din populaţie poate avea pe parcursul vieţii – probleme de
sănătate mintală severe ca intensitate, dar şi ca durată (Kessler şi colab., 2005). Cele mai multe
sunt tulburările de anxietate cu 28.8% şi tulburările afective 20.8%. În fiecare an aproximativ
38.2% (164.7 milioane de oameni) din populaţia Europei suferă de cel puţin o tulburare
mintală, iar costurile economice asociate se ridică la 3-4% din Produsul Intern Brut al Europei
(PIB) (Wittchen et al., 2011). Un alt studiu efectuat la nivel european și care a fost realizat în
28 de țări a estimat că în fiecare an 21 de milioane de oameni suferă de depresie, iar costurile
asociate se ridică la aproximativ 118 miliarde de euro, depresia devenind cea mai costisitoare
problemă de sănătate mintală (Sobocki et al., 2006). În România, aproximativ 1.4 milioane de
oameni suferă în mod curent de diverse forme de depresie, iar costurile directe și indirecte
asociate ajung la 1.311 euro per individ (Gustavsson et al., 2011). Se estimează că până în 2030
depresia va deveni principala problemă de sănătate la nivel global, reprezentând aproximativ
13% din povara asociată bolilor (WHO, 2012).
Din nefericire, în ciuda tratamentelor eficiente existente, multe persoane nu au acces la
tratament. Consecințele depresiei netratate pot fi severe ducând la reducerea calității vieții,
afectarea relațiilor sociale, deteriorarea funcționării la locul de muncă și, în cazurile severe, la
suicid. Astfel, o problemă frecvent identificată este discrepanța semnificativă dintre numărul
mare de persoane care suferă de depresie și accesul acestora la tratament. Aproximativ 76%
dintre persoanele care suferă de depresie moderată și 61% dintre cele care suferă de depresie
severă nu primesc niciodată ajutor specializat (Pratt și Brody, 2008 apud Leahy și colab., 2012).
Procentul estimat al persoanelor din România care beneficiază de tratament pentru problemele
de sănătate mintală este foarte mic. Un studiu realizat în 2009 indică faptul că 76.4% dintre cei
3
cu probleme de sănătate mintală nu beneficiază de nicio formă de tratament şi că abia 11.5%
au primit îngrijiri din spectrul serviciilor de sănătate mintală, mai exact 9.5% tratament
psihiatric și 4% servicii psihologice (1.8% au utilizat atât servicii de psihiatrie, cât și servicii
psihologice) (Florescu și colab., 2009). Celelalte procente merg înspre serviciile generale de
sănătate (13.5%) și consilierea religioasă (0.8%). În raport cu alte 29 de ţări din Europa, în
privinţa accesului la tratament, România se află pe ultimul loc (EIU, 2014).
1.4. Intervențiile de tip e-mental health în tratamentul depresiei

Situaţia actuală, decalajul major existent între nevoia de tratament şi măsura în care acest
tratament este oferit şi accesat, impune schimbări majore. Sistemele existente s-au centrat prea
mult pe reducerea simptomelor, fără să fie luate în considerare nevoile clienţilor şi modul în
care ei solicită ajutor. Consecinţa este că avem sisteme reactive, care pot oferi soluţii viabile,
dar fac asta pentru un număr extrem de mic de persoane. Trebuie să recunoaştem că impactul
psihiatriei şi al psihologiei asupra calităţii vieţii oamenilor este destul de redus. La nivel
mondial s-a ajuns la concluzia că serviciile medicale trebuie să intre într-un proces de reformă,
iar unul dintre aspectele principale este tocmai transformarea acestora în servicii centrate pe
persoană şi nu pe instituţii sau pe cei care le furnizează (OMS, 2008).
În ultimul deceniu am asistat la dezvoltarea unor noi soluții viabile, prin care se caută
creșterea accesului la servicii de calitate. Chiar dacă formatul și canalul de livrare pot să difere,
funcția principală a acestor noi soluții este să livreze servicii de psihoterapie prin intermediul
computerelor/ dispozitivelor portabile și a tehnologiei internetului. Aceste soluții pot fi
încadrate în următoarele categorii:
a) Intervenții livrate prin internet. „O intervenție livrată prin internet înseamnă în primul
rând un program de intervenție urmat în mod independent de către utilizator, aplicat pe baza
unei proceduri prescriptive online, cu ajutorul unui site web…” (Barak, Klein și Proudfoot,
2009, p. 5). Acest tip de intervenție este creat așa încât să răspundă unor obiective
psihoterapeutice, implementează principiile și metodele unei psihoterapii consacrate (ex.
terapia cognitiv-comportamentală, centrată pe probleme, psihodinamică, experiențială etc.) și
conține componente interactive specifice mediului virtual pentru a-l implica pe client (Miclea,
Miclea, Ciuca și Budău, 2010).
b) Terapie online sau consiliere prin internet. Acest tip de abordare nu se bazează pe
un conținut de terapie autoadministrată sau un program pe internet, ci este mai degrabă terapie
clasică, însă livrată prin internet pe baza mijloacelor de comunicare sincronă (ex. prin Skype
sau altă aplicație similară; prin chat) sau asincronă – respectiv prin schimb de email-uri (terapie
prin email sau terapie textuală) ce nu se desfășoară însă în timp real (Andersson, 2015).
c) Terapie mixtă. Aceasta presupune ca în timpul ședințelor de terapie față în față sau
între ședințe să fie utilizate și mijloace de comunicare precum computer, dispozitive portabile
sau tablete prin intermediul cărora se face intervenția terapeutică (Krieger și colab., 2014).
4
Mai mult decât atât, intervențiile prin internet pot fi livrate cu sau fără suport din partea
unui terapeut sau consilier. În primul caz, vorbim despre programe independente, fără asistență,
iar în cel de-al doilea caz, de programe asistate, cu susținere terapeutică. Suportul terapeutic
oferit în cadrul tratamentelor livrate prin internet cu asistență variază foarte mult, de la câteva
minute la o oră per client, în fiecare săptămână (Andersson, 2015). Deja s-au testat o serie de
programe pe internet pentru tulburări de anxietate, depresie sau pentru alte afecțiuni psihiatrice,
iar rezultatele obținute au fost pozitive și foarte convingătoare (Hedman, Ljotsson, și Lindefors,
2012; Mewton, Smith, Rossouw, și Andrews, 2014; Richards și Richardson, 2012). În
România, până în acest moment au fost testate doar două tratamente oferite prin intermediul
internetului. Este vorba despre un program dezvoltat în Suedia și numit e-Sofie - studiul a avut
rezultate pozitive în tratarea anxietății sociale, dar programul nu este din păcate disponibil
(Tulbure et al., 2015). Cel de-al doilea program este un program dezvoltat în România,
platforma PAXonline, care are ca scop prevenția și tratarea tulburărilor de anxietate. Eficiența
programului de intervenție în tratarea tulburării de panică (PAXPD) a fost demonstrată într-un
studiu clinic controlat, iar rezultatele pozitive s-au menținut și la un an după încheierea
studiului (Ciuca și colab., în curs de publicare).
Pentru tratamentul depresiei au fost dezvoltate și testate un număr larg de intervenții
psihoterapeutice online, în special folosind paradigma terapiei cognitiv-comportamentale.
Aceste intervenții cuprind în general module cu informații și numeroase exerciții derivate din
terapia cognitiv-comportamentală care se adresează simptomelor depresiei pe mai multe
niveluri (ex. comportamental, fiziologic, cognitiv). Datele din cercetare arată că ambele tipuri
de intervenții - ghidate și neghidate - sunt eficiente, rezultate mai bune obținându-se pentru
intervențiile ghidate, comparativ cu cele neghidate. Rezultatele superioare pentru intervențiile
ghidate sunt atribuite de către unii cercetători motivației pacientului de a adera la tratament,
motivație rezultată din interacțiunea umană cu terapeutul. Rezultatele meta-analizelor recente
arată că nu există diferențe semnificative între diversele forme de psihoterapie, dar nici în
funcție de formatul lor de livrare. Mai multe detalii se regăsesc în tabelul 1 (Cuijpers și colab.,
2017).
O persoană care accesează un tratament online pentru depresie poate beneficia de: (1)
accesibilitate la tratament și utilizarea flexibilă a modulelor terapeutice, indiferent de spațiu și
timp, (2) parcurgerea materialelor și exercițiilor în ritmul propriu și revenirea asupra lor, (3)
costurile mai scăzute comparativ cu terapia față în față, (4) un nivel ridicat de intimitate și
anonimat, (5) accesul la conținuturi standardizate, calitative, indiferent de abilitățile
terapeutului.
Dincolo de beneficiile pe care le aduce un tratament online este important să avem în
vedere și posibilele dezavantaje: (1) probleme tehnice sau conexiunea slabă la Internet, (2)
programele nu sunt destinate situațiilor de criză precum suicidul, (3) pot apărea uneori
dificultăți de înțelegere ale materialelor în lipsa ghidării terapeutice, (4) nu toate programele
online sunt dezvoltate pe baza unui suport științific riguros, prin urmare este necesară alegerea
cu atenție a programului terapeutic.
5
Eficacitatea și eficiența studiilor desfășurate până acum ne dau speranța că intervențiile
livrate prin internet ar putea să contribuie substanțial la reducerea decalajului între nevoile de
sănătate mintală și utilizarea serviciilor, crescând accesul la tratamente psihologice de calitate.
Cu toate acestea, pentru a aplica aceste servicii cât mai eficient, trebuie să găsim cele mai bune
modalități de implementare pe scară largă și de personalizare a intervențiilor în funcție de
caracteristicile individuale ale pacienților (severitatea simptomelor și problemele comorbide,
trăsăturile de personalitate, contextul de viață, stadiul în cadrul procesului de schimbare etc.)
(Ciuca și colab., 2017).
Tabelul 1.1 Tratamente psihologice pentru tratarea depresiei (Cuijpers și colab.2017)
Comparații directe Mărimea Sursa
N 95% CI
efectului
Forme de terapie
CBT vs alte terapii 46 0.02 -0.07~ 0.11 Cuijpers et al., 2013
NST vs. alte terapii 30 -0.20 -0.32 ~ -0.08 Cuijpers et al., 2012
BA vs. alte terapii 21 0.14 -0.02 ~ 0.30 Cuijpers et al., 2007
PDT vs. alte terapii 15 -0.25 -0.49 ~ -0.02 Driessen et al., 2016
PST vs. alte terapii 7 0.40 -0.07 ~ 0.88 Cuijpers et al, 2008
IPT vs. alte terapii 14 0.06 -0.14 ~ 0.26 Cuijpers et al, 2016
Formate de livrare
Individuală vs. de grup 19 0.20 0.05~0.35 Cuijpers et al, 2008
GSH vs clasică 9 -0.15 -0.41~0.11 Cuijpers et al, 2010
SGT vs. control 7 0.28 0.14~0.42 Cuijpers et al, 2011
Notă. N – numărul de comparații; CBT – terapie cognitiv-comportamentală; NST - terapie
suportivă non-directivă; PDT – terapie psihodinamică; BA – activare comportamentală; PST – terapie
prin rezolvare de probleme; IPT – terapie interpersonală; GSH – terapie online ghidată; clasică – terapie
față în față; SGT – terapie online neghidată.
În concluzie, luând în considerare:

a. rezultatele de cercetare care demonstrează eficiența terapiei online a depresiei
(similară cu a altor forme de terapie),
b. nevoia de a spori accesibilitatea serviciilor de sănătate mintală (în condițiile unor
nevoi majore ale persoanelor suferinde),
am decis construirea unei soluții de e-therapy dedicată depresiei – DEPRETER.
6
2. DEFINIȚIA ȘI PRINCIPIILE CONSTRUCTIVE ALE DEPRETER
2.1. Ce este DEPRETER?

DEPRETER (www.depreter.ro) este o platformă multiuser, care funcționează ca o
clinică virtuală dedicată terapiei științifice a depresiei. Cei trei useri sunt: pacientul (în jurul
căruia este centrată platforma), terapeutul și medicul. Pe această platformă funcționează
Programul online de terapie și monitorizare a depresiei. Programul are trei componente: de
evaluare, de psihoterapie și de asistență & suport. Pe aceeași platformă se află o serie de
conținuturi și instrumente menite să faciliteze contribuția fiecărui user la ameliorarea depresiei.
Captură ecran cu prima pagină Depreter
2.2. Principiile de construcție a DEPRETER

H. A. Simon, unul dintre fondatorii științelor cognitive, sublinia, în Cognitive Science.
The Newest Science of the Artificial (Simon, 1980) că designul este ceva ce ar fi putut să fie
altfel decât este. Aprecierea este valabilă pentru orice design, inclusiv pentru o clinică virtuală
de terapie a depresiei. Forma finală a DEPRETER este rezultatul unei lungi serii de decizii, în
care am optat iterativ pentru una dintre mai multele alternative posibile pentru a realiza o
terapie eficientă a depresiei. În spatele acestor decizii există însă câteva principii fundamentale,
care ne-au călăuzit în luarea deciziilor constructive și au menținut coerența acestora.
Prezentăm, mai jos, aceste principii.
1. Principiul fundamentării științifice
Rezultatele de cercetare din științele cognitive analizate critic și coroborate cu bunele
practici au constituit fundamentul construcției DEPRETER. Acest principiu transpare în toate
aspectele soluției noastre. Instrumentele de evaluare utilizate au o riguroasă validitate
conceptuală și coeficienți psihometrici foarte buni. Tipurile de intervenții selectate s-au făcut
7
bazându-ne pe eficiența demonstrată clinic, de regulă prin studii clinice controlate (RCT), în
module fiind reținute și operaționalizate cele mai eficiente tipuri de tratament. Deși paradigma
cognitiv-comportamentală domină, au fost implementate și alte tipuri de intervenții, susținute
de date experimentale și de practica clinică. Organizarea modulelor în programul standard de
terapie s-a făcut pe baza datelor privind eficiența lor și a aderenței pacienților la tratament.
Structura și modul de construcție au capitalizat pe cercetări recente din e-learning (Miclea și
colab., 2008). Astfel, arhitectura generală a platformei a ținut cont de sugestiile venite dinspre
științele implementării (implementational sciences), care promovează crearea de soluții de e-
health integrabile în structura de facto a serviciilor medicale (Mohr, Riper, Schueller, 2017).
2. Principiul realizării unei intervenții adaptative
O intervenție adaptativă se reconfigurează mereu în funcție de eficiența obținută deja și
de deciziile celor implicați. Opusul acesteia este o intervenție manualizată (i.e. după manual),
în care „one size fits all” este regula de bază. Este genul de abordare promovată și de studiile
clinice controlare (eng. randomized clinical trials, RCT). Ele pot scoate în evidență dacă
metoda de intervenție folosită dă rezultate în raport cu grupul de control, dar nu pot oferi nicio
informație pentru optimizarea metodei de intervenție însăși pe parcursul administrării ei. Am
pus în practică acest principiu al intervenției adaptative, prin care intervenția este flexibilizată
în funcție de rezultate și de deciziile celor implicați, în mai multe feluri.
Întâi, am decis integrarea, pe aceeași platformă, a evaluării cu intervenția. Evaluările
– inițială, standard, personalizată, de monitorizare – oferă input-urile în raport cu care se
calibrează intervenția. Intervenția se (re)configurează în funcție de rezultatele de evaluare.
Această (re)configurare o poate face pacientul (ex. își alege modulele sau face apel la video-
terapie, în funcție de rezultatele evaluărilor), medicul de familie (ex. prescrie un tip de
intervenție, în funcție de screening-ul pe care îl face) sau terapeutul (ex. care creează programe
personalizate de intervenție). Evaluările pe care le permite platforma nu se referă doar la
simptomatologia depresiei. Pe platformă pot fi accesate o serie de teste, care acoperă diverse
aspecte ale funcționării persoanei (ex. funcționare cognitivă, personalitate, mecanisme de
autoreglare etc.).
În al doilea rând, intervenția ca atare poate fi flexibilizată. Terapeutul poate decide
cum anume combină modulele de psihoterapie pentru un caz particular, care este ordinea de
parcurgere a lor, cum se combină intervenția pe platformă cu intervenția față în față etc.
Pacientul, la rândul lui, este împuternicit să opteze pentru diverse module, să cumuleze
programul standard de intervenție cu module distincte, să contacteze un terapeut pentru video-
terapie, ce terapeut să aleagă etc.
În al treilea rând, deși DEPRETER este dedicat depresiei, am creat module terapeutice
pentru comorbiditățile cele mai frecvente. Întrucât datele de cercetare actuale arată o
comorbiditate de 50-76% între depresie și anxietate, platforma conține module terapeutice
dedicate terapiei anxietății.
8
3. Principiul centrării pe pacient și pe structura sistemului de sănătate
publică
În mod tradițional, serviciile de psihoterapie se oferă doar din clipa în care pacientul
solicită acest lucru, fiind deja în fața terapeutului. Sunt servicii reactive centrate pe terapeut,
nu pe pacient. Se poate face mult mai mult!
O serie de studii (e.g. Mojtabai, 2007; Prins și colab., 2010; Gulliver și colab., 2010) au
reușit să identifice barierele pe care persoana cu o tulburare emoțională trebuie să le depășească
pentru a beneficia de tratamentul adecvat. Prezența lor explică discrepanța enormă dintre
incidența foarte mare a tulburărilor psiho-comportamentale la nivel populaționa și numărul
foarte mic al celor care ajung să acceseze serviciile de terapie. Spre exemplu, deși 29% dintre
persoane au, pe parcursul vieții, o problemă de anxietate și 17% o problemă de depresie, doar
14% dintre cei care au acest tip de probleme accesează serviciile de terapie (Bebbington et al.,
2000). Dacă la aceste date mai adăugăm faptul că rata de abandon a serviciilor clasice de terapie
este de 30-45% dintre cei care au început terapia, avem un tablou sumbru despre capacitatea
serviciilor actuale de sănătate mintală de a face față nevoilor societății.
Principalele obstacole în calea unor servicii de calitate sunt la mai multe niveluri:
1) la nivelul pacientului:
a) lipsa de informații despre opțiunile de tratament și de instrumente de screening
gratuite, care duce la o percepție scăzută a nevoii de tratament;
b) stigma asociată tulburărilor emoționale;
c) costurile tratamentului (nu numai financiare, ci și cele legate de timpul investit,
oportunitățile pierdute etc.).
2) la nivelul medicului de familie:
a) lipsa instrumentelor de screening, care duce la deficiențe majore în detecția timpurie
a tulburărilor emoționale. De exemplu, doar 19% dintre cazurile de anxietate și 36%
dintre cele de depresie sunt depistate de către medicul curant (Üstün & Sartorius,
1995);
b) pregătirea profesională neadecvată și lipsa resurselor care ar putea fi oferite;
c) o interconectare foarte deficitară (sau inexistentă) între medicii de familie și
psihoterapeut.
3) la nivelul psihoterapeutului:
a) accesibilitate redusă (din motive geografice, personal calificat, program de lucru);
b) training insuficient;
c) eficacitate redusă a psihoterapiilor actuale (NICE, 2006).
4) la nivelul sistemului de servicii de sănătate mintală:
9
a) integrarea redusă a serviciilor oferite de diverse categorii de profesioniști (medici de
familie, psihiatri, psihologi, asistenți sociali);
b) transfer scăzut de cunoaștere (insularizarea cunoașterii) între componentele
sistemului;
c) disponibilitate redusă pentru inovația clinică a actorilor din sistem.
Dacă dorim să creștem eficiența și accesibilitatea serviciilor de terapie a tulburărilor
emoționale (în speță, a depresiei), atunci o schimbare de paradigmă este absolut necesară. Ea
înseamnă, pe de o parte, centrarea serviciilor de terapie nu numai pe ameliorarea
simptomatologiei pacientului, ci și pe înlăturarea barierelor ce apar în accesarea și
eficientizarea terapiei. Pe de altă parte, o soluție inovativă de e-health trebuie să fie ușor de
integrat în practicile actorilor implicați. O soluție de e-health care se dovedește eficientă pe
baza studiilor de RCT, dar care nu este asimilată de sistemul real de sănătate mintală, nu este
o soluție viabilă! DEPRETER a fost construit astfel încât să elimine cât mai multe dintre
barierele menționate și să ofere fiecărui user maximum de beneficii, cu minimum de efort. Așa
au apărut evaluarea inițială și modulele gratuite; așa s-au creat instrumentele de screening
pentru medici. Așa s-a făcut o arhitectură a platformei, astfel încât să permită interacțiunea
userilor: medicii pot trimite pacientul la terapeut și îi pot monitoriza evoluția; pacienții pot
alege între diverse opțiuni de tratament și diverși terapeuți. Toți au acces la resurse de bază
privind terapia depresiei și la resurse specifice, în funcție de nevoile proprii și rolul în terapia
depresiei.
Pe scurt, DEPRETER are ca scop nu numai remedierea simptomatologiei, ci și
înlăturarea barierelor în realizarea terapiei, precum și constituirea unei comunități de
practică și învățare, care să faciliteze integrarea acestei soluții în practicile sistemului de
sănătate mintală.
4. Principiul unui design angajant
O terapie de succes necesită angajamentul activ al pacientului. Trebuie să facem o
distincție clară între psihoterapie și procesul terapeutic. Psihoterapia este activitatea pe care
o depune psihoterapeutul. Adesea, este considerată identică cu procesul terapeutic sau măcar
„substanța activă” a acestuia. Procesul terapeutic este un proces care are loc în capul
pacientului. El este relativ independent de psihoterapie. Poate avea loc spontan, prin
biblioterapie, prin diverse practici religioase sau pe baza sfaturilor unui mentor. Există multe
modalități de a iniția și a cataliza procesul terapeutic. Psihoterapia este una dintre ele, noi
credem că cea mai bună, dar în nici un caz singura. Cu atât mai important devine, în acest
context, implicarea activă a pacientului în inițierea și catalizarea propriului proces terapeutic.
În DEPRETER, o parte a procesului terapeutic are loc prin parcurgerea modulelor
terapeutice și a resurselor aferente, deci în mediul digital. Cealaltă parte are loc prin
efectuarea exercițiilor (din programul online de terapie) în afara platformei, în mediul
natural al pacientului. Procesul terapeutic are loc, așadar, atât în mediul digital, cât și în mediul
natural. Optimizarea lui a presupus crearea unui design cu maximă uzabilitate (vezi detalii în
10
capitolul 6), cât și crearea unui sistem de teme de casă și de monitorizare a acestora. Prin
exerciții și prin monitorizarea efectuării lor, am vizat creșterea angajamentului pacientului și,
implicit, a aderenței la tratament. În plus, au fost create o serie de aplicații (ex. agenda zilei,
activități plăcute, descoperirea valorilor), care pot fi utilizate în mod cotidian, după parcurgerea
modulelor DEPRETER. Sarcina realizării unui design angajant este un ideal, pe care îl putem
realiza asimptotic, dar de care DEPRETER s-a apropiat mai mult decât orice altă soluție de e-
mintal health existentă în acest moment.

Majoritatea soluțiilor existente în momentul de față pe plan mondial sunt „internet-
delivered bibliotherapy with online therapist support” (Hedman et al., 2014, p. 49; Andersson,
2009). Implementarea principiilor menționate mai sus în designul DEPRETER îi asigură
un ascendent semnificativ asupra acestora. DEPRETER:
1) este singura clinică virtuală realizată pe o platformă multiuser;
2) are cea mai multidisciplinară fundamentare științifică (de la științe cognitive la e-
learning);
3) este cea mai adaptativă, prin integrarea unei serii de evaluări cu intervenția,
flexibilitatea utilizării intervențiilor și abordarea comorbidităților;
4) este singura care susține o comunitate de practică și învățare și adresează barierele
în realizarea terapiei, nu numai simptomatologia pacientului;
5) este un design persuasiv, care angajează pacientul în procesul terapeutic, atât în
mediul digital, cât și în cel natural;
6) re-conceptualizează relația dintre procesul terapeutic și psihoterapie.
11
3. FUNCȚIONALITĂȚILE UTILIZATORILOR
Scopul DEPRETER este remiterea depresiei printr-o terapie fundamentată științific,

realizată pe o platformă digitală. Platforma oferă pacientului depresiv o serie de funcționalități
(i.e. conținuturi și instrumente) prin care să inițieze și să accelereze procesul terapeutic.
Totodată, platforma oferă terapeutului (psiholog sau psihiatru) și medicului de familie
instrumentele și conținuturile necesare pentru realizarea unei terapii eficiente. Fiind o clinică
virtuală, platforma oferă locul, facilitățile și instrumentele necesare pentru terapia științifică a
depresiei.
Prezentăm mai jos funcționalitățile platformei, de care beneficiază fiecare tip de
utilizator.
Tabel 3.1 Funcționalități puse la dispoziția pacientului
Iconiță Meniu Titlu pagină Descriere
- Pagina principală .
Evaluare Evaluare
Pacientul efectuează gratuit o evaluare
Evaluare inițială
inițială care constă în 1-2 teste.
Pacientul are acces la toate testele
Evaluare standard disponibile, daca achiziționează serviciul
respectiv.
Pacientul efectuează testele selectate de
Evaluare personalizată către psihoterapeutul alocat, daca
achiziționează serviciul respectiv.
Tratament Tratament
Pacientul poate achiziționa și accesa
Tratament standard
programe standard de terapie.
Monitorizarea Pacientul efectuează periodic teste ce permit
simptomatologiei evoluția stării sale în timp.
(standard)
Pacientul accesează programul configurat
de către psihoterapeut, dacă achiziționează
Tratament personalizat serviciul respectiv. Sau poate să
achiziționeze diverse module și să își
configureze programul propriu de terapie.
Monitorizarea Pacientul efectuează periodic testele
simptomatologiei selectate de către terapeutul său și, astfel,
(personalizată) este monitorizată evoluția stării sale în timp.
Asistență Asistență terapeutică
Pacientul poate iniția o sesiune de
Videoterapie videoterapie cu psihoterapeutul dacă
Pacientul poate trimite/primi mesaje
Contact terapeut către/de la psihoterapeut, dacă
Agendă Agenda mea
Pacientul poate accesa rezultatele evaluării,
Portofoliu personal temele efectuate, lista cu bookmarks la
resursele existente.
12
Pacientul își monitorizează statusul
Monitorizare teme
efectuării temelor.
Pacientul vede o lista cu activitățile
Jurnal activități
principale efectuate în contul său.
Resurse Resurse
Resurse de bază Pacientul accesează resursele de bază.
Resurse specifice Pacientul accesează resursele specifice.
Dicționar Pacientul accesează dicționarul.
Pacientul accesează forumul de discuții –
Forum
secțiunea pacienți.
- Ajutor
Pacientul accesează un document pdf ce
Manual de utilizare descrie principalele acțiuni pe care le poate
face în cadrul platformei.
Pacientul accesează lista cu întrebări și
Întrebări frecvente
răspunsuri frecvente – secțiunea pacienți.
Pacientul trimite email către administratorul
Contactați-ne
centrului folosind un formular de contact.
Pacientul își vizualizează lista de notificări
- Notificări (cele noi sunt marcate; lista se poate
șterge).
- Contul meu
Pacientul își poate schimba parola de acces
Configurare cont
în cont.
Pacientul vede lista de produse și le poate
Cumpărare servicii achiziționa folosind diverse modalități de
plată.
Termeni şi condiții
Ștergere cont
- Deconectare Pacientul părăsește contul.
Tabel 3.2. Funcționalități puse la dispoziția psihoterapeutului
Iconiță Meniu Titlu pagina Descriere
- Pagina principală
Pacienți Pacienți
Registru pacienți Psihoterapeutul gestionează pacienții adăugați de
către el și pe cei trimiși de către platformă.
Personalizare Psihoterapeutul configurează o lista de teste pentru
evaluare un pacient propriu selectat. Editează raportul cu
rezultatele obținute la teste.
Personalizare Psihoterapeutul configurează o lista de module
tratament pentru un pacient propriu selectat.
Asistență prin Psihoterapeutul acordă asistență psihoterapeutică
videoterapie prin videochat unui pacient propriu selectat.
Asistență prin Psihoterapeutul acordă asistență psihoterapeutică
mesaje prin mesaje unui pacient propriu.
Portofoliu pacient Psihoterapeutul accesează portofoliul personal al
unui pacient propriu.
13
Monitorizare teme Psihoterapeutul monitorizează temele pacientului.
Transfer credite Psihoterapeutul transferă un anumit număr de
credite unui pacient propriu.
Instrumente
Instrumente
terapeutice
Evaluare Psihoterapeutul are acces la toate instrumentele de
evaluare: detalii și preview.
Tratament Psihoterapeutul are acces la toate
programele/modulele de terapie pe care le poate
oferi pacienților.
Portofoliu personal Psihoterapeutul poate accesa lista cu bookmarks la
Jurnal activități Psihoterapeutul vede o lista cu activitățile legate de
contul său.
Resurse Resurse
Resurse de bază Psihoterapeutul accesează resurse de bază.
Resurse specifice Psihoterapeutul accesează resurse specifice.
Dicționar Psihoterapeutul accesează dicționarul de termeni.
Forum Psihoterapeutul accesează forumul de discuții –
secțiunea psihoterapeuți.
- Ajutor -
Manual de utilizare
Întrebări frecvente Psihoterapeutul accesează lista cu întrebări si
răspunsuri frecvente – secțiunea psihoterapeuți.
Contactare centru Psihoterapeutul trimite mail către administratorul
centrului folosind un formular de contact.
Notificări Psihoterapeutul își vizualizează lista de notificări
-
(cele noi sunt marcate; lista se poate șterge).
- Cont -
Licență de utilizare Psihoterapeutul se înscrie pentru a primi licența de
utilizare a Depreter.
Configurare cont Actualizarea datelor personale.
Achiziție credite Psihoterapeutul poate vedea soldul și poate
achiziționa credite folosind diverse modalități de
plată.
Termeni și condiții
Setare Psihoterapeutul își activează/dezactivează
disponibilitate disponibilitatea de a prelua pacienți noi.
Ștergere cont
- Deconectare Psihoterapeutul părăsește contul.
14
Tabel 3.3. Funcționalități puse la dispoziția medicului
Iconiță Meniu Titlu pagina Descriere

- Pagina principală
Pacienți Pacienți
Registru pacienți Medicul gestionează pacienții proprii. Poate să
înscrie un pacient ca pacient potențial al Depreter
(pacientul plătește serviciile de terapie).
Portofoliu pacienți Medicul accesează portofoliul personal al unui
pacient propriu selectat. El poate vedea
rezultatele la evaluări.
Asistență prin Medicul transmite un mesaj direct pe adresa de
mesaje email a unui pacient selectat.
Instrumente Instrumente de lucru
Evaluare Medicul are acces la instrumentele din evaluarea
standard.
Tratament Medicul are acces la toate modulele de
psihoeducație.
Portofoliu personal Medicul poate accesa lista cu bookmarks la
Jurnal activități Medicul vede o listă cu principalele activități
efectuate în contul său.
Resurse Resurse
Resurse de bază Medicul poate accesa resurse de bază.
Resurse specifice Medicul poate accesa resurse specifice.
Dicționar Medicul poate accesa dicționarul de termeni.
Forum Medicul accesează forumul de discuții –
secțiunea medici.
- Ajutor
Manual de utilizare
Întrebări frecvente Medicul accesează întrebări și răspunsuri
frecvente – secțiunea medici.
Contactați-ne Medicul trimite email către administrator
folosind un formular de contact.
- Notificări Medicul își vizualizează lista de notificări.
- Cont
Licență de utilizare Medicul se înscrie pentru a primi licența de
utilizare a Depreter.
Configurare cont Medicul își poate schimba parola contului.
Termeni și condiții
Ștergere cont
- Deconectare Medicul părăsește contul.
15
4. PROGRAMUL ONLINE DE TERAPIE A DEPRESIEI
4.1. Prezentare generală

Programul online de terapie a depresiei a fost construit pe baza considerării riguroase a
trei categorii de constrângeri:
a. datele recente de cercetare științifică referitoare la depresie și la terapia depresiei
(e.g. Beck & Bredemeier, 2016; Gotlib & Hamen, 2014);
b. recomandările și ghidurile cele mai avansate în domeniu (e.g. NICE Guidelines:
Computerised Cognitive Behavior Therapy for Depression and Anxiety);
c. bunele practici privind uzabilitatea (e.g. http://www.usability.gov).
Coroborarea acestor constrângeri a dus la un model funcțional care să fie riguros
fundamentat științific, în acord cu ghidurile clinice și care să aibă o uzabilitate ridicată.
Modelul, prezentat în figura 1, are trei componente:
1) Componenta de evaluare. Evaluarea are două faze: evaluarea inițială și evaluarea
avansată. Evaluarea avansată este implementată în două variante: a) evaluare standard, când
nu este necesară prezența unui psihoterapeut și care se face prin administrarea automată a unor
teste psihologice standard, relevante pentru depresie. Rezultatul evaluării se exprimă într-un
Raport de evaluare standard, care intră automat în portofoliul personal al pacientului; b)
evaluare personalizată, care presupune o interacțiune între psihoterapeut și pacient prin
videochat-ul integrat al platformei. Psihoterapeutul decide care sunt testele cele mai relevante
pentru diagnoza și tratamentul propriului pacient, el este cel care primește rezultatele brute la
aceste teste, le interpretează și apoi trimite un Raport de evaluare personalizată către pacient.
Evaluarea personalizată precondiționează programul personalizat de psihoterapie.
2) Componenta de psihoterapie. Terapia online a depresiei se poate efectua într-una
dintre următoarele opțiuni oferite pacientului:
a. Terapie printr-un program standard. Programul standard conține 15 module
psihoterapeutice, construite și organizate secvențial de către echipa de cercetare, cu
scopul de a maximiza eficacitatea și eficiența terapeutică. Acestea sunt monitorizate
printr-o serie de teste care se administrează pe bază de notificări la începutul, la
sfârșitul și pe parcursul programului de terapie standard;
b. Terapia prin combinarea independentă de module terapeutice. Această variantă este
oferită pacientului pentru a-și putea calibra intervenția în funcție de nevoile și
resursele proprii.
Atât pentru a), cât și pentru b), pacientul nu are nevoie de un terapeut.
c. Terapia printr-un program personalizat. Această formă de tratament presupune
existența unei evaluări personalizate în baza căreia terapeutul selectează acele
module și acea secvențiere care ar putea aduce maximum de eficiență terapeutică
pentru un pacient anume. În cadrul acestei variante de tratament, pacientul
beneficiază de o monitorizare a simptomelor, precum și de posibilitatea de a contacta
terapeutul prin mesaje text pe toată durata tratamentului.
16
d. Ședințe terapeutice online prin videochat, encriptate, în cadrul platformei, cu un
psihoterapeut selectat de către pacient.
Cele patru opțiuni de tratament se pot combina, în funcție de deciziile pacientului și/sau
ale terapeutului. De pildă, un pacient poate să înceapă prin cumpărarea unui modul terapeutic,
constată că este eficient și optează ulterior pentru un program standard, o serie de module
terapeutice sau un program personalizat. Versatilitatea opțiunilor de tratament are menirea de
a customiza terapia, de a o face adaptativă, astfel încât să se obțină maximum de eficiență
terapeutică în cadrul unor resurse date.
Toate variantele de tratament sunt precondiționate de Evaluarea inițială. În plus,
Programul personalizat de terapie este precondiționat și de o Evaluare personalizată. Evaluarea
standard nu este necesară, dar este puternic recomandată pentru orice opțiune de tratament,
dacă nu se optează pentru evaluarea personalizată.
3) Componenta de asistență și suport. Pacientul depresiv care utilizează o soluție de
tratament își menține depresia și atitudinea de tip depresiv inclusiv față de metodele de evaluare
și de tratament. Depresia sa îl poate face să amâne realizarea temelor de casă, să evite o
monitorizare, să-și piardă motivația în parcurgerea programului terapeutic. Am încercat să
anticipăm toate aceste aspecte care ar putea reduce din eficiența terapiei. Ele sunt cuprinse în
componenta de asistență și suport. Această componentă constă într-o aplicație care ajută la
planificarea și monitorizarea efectuării temelor de casă (a exercițiilor practice), dintr-un modul
multimedia (organizat după principiul FAQ), care să ofere remedii specifice la problemele pe
care pacienții le întâmpină în realizarea evaluării și a tratamentului, o secțiune cu resurse
suplimentare, suport tehnic, suport din partea unor persoane care au probleme similare (forum
de discuții).
17
Program standard
Evaluare Raport
Terapie Module terapeutice
standard standard
Video-terapie online
Program standard
Rapoarte tip,
Evaluare Evaluare
inițială inițială
Terapie Module terapeutice
Program standard
Evaluare Raport
personalizată personalizat Terapie
Module terapeutice
Program personalizat
Asistență și suport
Figura 4. 1. Schema modelului funcțional al programului online de psihoterapie a depresiei
18
4.2. Componenta de evaluare
4.2.1. Evaluarea inițială
Scop: efectuarea screening-ului inițial și oferirea unui raport tip cu recomandări de
tratament. Evaluarea inițială este obligatorie pentru orice pacient și precondiționează accesarea
variantelor de tratament.
Conținut: itemi ce evaluează depresia (dacă este sau nu posibil ca pacientul să aibă
această tulburare), riscul suicidar (deloc, mic, ridicat), elemente de tulburare bipolară (dacă
există și episoade maniacale sau hipomaniacale), consumul de substanțe.
Redăm mai jos itemii cuprinși în componenta de evaluare inițială:
“Scopul întrebărilor de mai jos este evaluarea primară a simptomelor de depresie. Nu ne
propunem să realizăm un diagnostic clinic complet, pentru acesta ar fi nevoie de o evaluare
mai amănunțită în cadrul unui consult de specialitate.
Vă rugăm să citiţi cu atenţie şi să răspundeţi sincer la toate întrebările. Nu există
răspunsuri corecte sau greşite, ci doar răspunsuri care sunt valabile în cazul dumneavoastră.
La final, veţi primi un raport cu rezultate și recomandări. Acesta va fi salvat și în
portofoliul personal.
I.
În ultimele două săptămâni, cât de des v-au deranjat oricare dintre următoarele
probleme?
○ Deloc ○ Câteva zile ○ Peste jumătate din zile ○ Aproape zilnic
1. Diminuarea interesului sau a plăcerii de a face diverse lucruri.
2. Sentimentul de tristețe, de deprimare sau de deznădejde.
3. Dificultăți de adormire sau de menținere a somnului ori somnul îndelungat.
4. Senzația de oboseală sau de lipsă de energie.
5. Poftă de mâncare scăzută sau mâncatul excesiv.
6. Sentimente negative despre dumneavoastră – sau că sunteți un ratat (o ratată) sau că
v-ați dezamăgit pe dvs. sau pe familia dvs.
7. Dificultăți de concentrare asupra unor activități precum cititul sau uitatul la televizor.
8. Lentoare în mișcare sau în vorbire, pe care alte persoane ar fi putut-o remarca? Sau,
dimpotrivă, agitație excesivă care v-a făcut să vă mișcați mai mult ca de obicei.
9. Gânduri că ar fi mai bine să muriți sau gânduri de a vă face rău în vreun fel.
10. Dacă ați bifat oricare dintre aceste probleme, cât de mult v-au îngreunat ele munca,
rezolvarea treburilor de acasă sau buna înțelegere cu ceilalți?
○ Deloc ○ Puțin ○ Mult ○ Foarte mult
II.
1. V-ați gândit sau ați încercat vreodată să vă luați viața?
a. Nu m-am gândit niciodată
b. Am avut gânduri, dar au fost trecătoare
c. M-am gândit serios și mi-am făcut un plan concret, dar nu l-am pus în aplicare
19
d. Am încercat să îmi iau viața
2. Luând în considerare starea dvs. actuală, în ce măsură credeți că ar fi probabil:
a. să vă gândiți serios la sinucidere și să elaborați un plan pentru a vă lua viața?
0.................................................100
b. să puneți în practică planul de suicid?
0.................................................100
c. să vă luați viața impulsiv, fără să planificați înainte?
0..................................................100
III.
1. Ați avut o perioadă de patru sau mai multe zile consecutive în care ați trăit oricare
dintre următoarele simptome? Vă rugăm să bifați tot ceea ce este valabil în cazul
dumneavoastră:
 Nevoie de somn mai scăzută decât de obicei
 Gânduri care se succed cu multă rapiditate
 Dorință neobișnuită de a cheltui bani, a face investiții nesăbuite, a vă implica în
relații sexuale
 Mai ușor de distras decât de obicei
 Mai vorbăreț/vorbăreață decât de obicei
 Stimă de sine neobișnuit de ridicată
 Foarte iritabil(ă) sau nervos/nervoasă
 Neobișnuit de energic(ă) și entuziasmat(ă)
2. Dacă ați bifat oricare dintre aceste simptome, cât de mult v-au îngreunat ele munca,
rezolvarea treburilor de acasă sau buna înțelegere cu ceilalți?
○ Deloc ○ Puțin ○ Mult ○ Foarte mult
IV. Ați avut vreodată probleme la locul de muncă sau în relațiile cu ceilalți din cauza
consumului de alcool sau a altor substanțe (ex.: medicamente, droguri)?
○ Da ○ Nu
Dacă Da, ce anume:………………………..
Raport tip de evaluare inițială

Pe baza răspunsurilor la întrebări avem mai multe versiuni ale raportului (12 versiuni în
total), ce conțin recomandări specifice. Raportul se construiește în funcție de trei aspecte sau
criterii principale:
Criteriul 1 – Depresie
20
Varianta 1. Persoana are simptome de depresie sub pragul stabilit – ar putea beneficia de
modulele de dezvoltare personală sau ar putea utiliza platforma Depreter în scop preventiv.
Varianta 2. Persoana are simptome de depresie de nivel mediu – se recomandă intervenția
cu Depreter.
Varianta 3. Persoana are simptome de depresie de nivel ridicat și sever – se recomandă
evaluarea personalizată și consult psihiatric.
Criteriul 2 - Risc suicidar
Varianta 1. Persoana are risc suicidar mic sau inexistent – nu există nicio restricție, se
recomandă intervenția cu Depreter.
Varianta 2. Persoana are risc suicidar ridicat – i se comunică că există un risc serios de
suicid și se recomandă puternic să facă un consult psihiatric și eventual să ia medicație; îi
comunicăm că platforma îi poate fi utilă, dar cele mai bune rezultate le va obține dacă face
evaluarea personalizată și lucrează cu un terapeut.
Criteriul 3 – Elemente de tulburare bipolară
Varianta 1. Persoana nu are elemente maniacale sau hipomaniacale – se comunică că nu
are astfel de simptome și că platforma poate fi utilă pentru simptomele de depresie.
Varianta 2. Persoana prezintă elemente maniacale sau hipomaniacale – menționăm că
platforma nu se adresează simptomelor specifice tulburării bipolare și recomandăm consult
psihiatric. Totodată, îi comunicăm că platforma Depreter îi poate fi utilă, dar cele mai bune
rezultate le va obține dacă face evaluarea personalizată și lucrează cu un psihoterapeut.
Exemplu raport evaluare inițială – Varianta 1
Criterii: Cr1V1 + Cr2V1 + Cr3V1 – pacientul nu are depresie relevantă clinic și nici risc
suicidar sau elemente de tulburare bipolară. Depreter este recomandat ca un instrument de
prevenție și de dezvoltare personală, ca o opțiune posibilă.
“Acest raport a fost realizat pe baza răspunsurilor oferite și reflectă starea dvs.
psihologică de la momentul evaluării. Vă reamintim că autoevaluarea nu poate înlocui un
consult clinic de specialitate.
Scor depresie: 3
Interpretare: Nivel minimal - Scorul obținut nu are semnificație clinică, fiind
caracteristic mediei populației. Simptomele dumneavoastră din ultimele două săptămâni
reflectă un nivel minimal de depresie.
Nivelul de afectare a funcționalității: 0
Interpretare: Afectare minimală - Scorul dumneavoastră nu are semnificație clinică.
Simptomele de depresie nu sunt prezente sau au un impact nesemnificativ asupra funcționării
dumneavoastră generale.
Risc suicidar: scăzut sau inexistent.
21
Elemente maniacale sau hipomaniacale: nu sunt prezente.
Consum de substanțe: nu.
În cadrul plaformei Depreter, puteți beneficia de modulele destinate dezvoltării și
optimizării personale. De asemenea, Depreter vă poate ajuta în menținerea echilibrului
emoțional și prevenirea apariției unor probleme de depresie pe viitor.
În condiţiile în care apar stări emoţionale mai neplăcute sau constataţi o scădere a
performanţelor dumneavoastră profesionale, a calităţii relaţiilor cu membrii familiei sau cu alte
persoane, vă sugerăm să refaceți evaluarea iniţială sau să luaţi legătura cu o persoană calificată
în diagnosticul şi tratamentul tulburărilor emoţionale.
Vă dorim multă sănătate!
Echipa Depreter”
4.2.2. Evaluarea standard

Evaluarea standard este mai detaliată decât cea inițială; ea oferă informații despre
personalizarea și contextualizarea simptomatologiei, identificarea eventualelor comorbidități,
a gradului de deteriorare a funcționalității și severitatea stresului perceput.
Teste administrate:
Chestionarul de Screening și Diagnostic Psihiatric (PDSQ) – efectuează screening pentru
13 tulburări de pe Axa 1 din DSM (Ciuca et al., 2011; Zimmerman & Mattia, 2001);
Patient Health Questionnaire (PHQ-9) - este un chestionar des utilizat pentru evaluarea
depresiei. PHQ-9 conține nouă itemi și acoperă nouă criterii cuprinse în lista referitoare la
depresie din Manualul de Diagnostic și statistică a tulburărilor mintale, ediția a 4-a
(Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th Edition, DSM-IV) (Kroenke,
Spitzer, Williams, & Lowe, 2010).
Scala de atitudini disfuncționale, Forma A (DAS) - evaluează atitudinile ce pot constitui
o predispoziție pentru instalarea depresiei (Weissman & Beck, 1978).
Generalised Anxiety Disorder Questionnaire (GAD-7) - este un chestionar scurt, des
utilizat pentru evaluarea simptomelor anxietății generalizate (Spitzer și colab., 2006).
Scala de acceptare necondiționată a propriei persoane (USAQ) - măsoară nivelul la care
o persoană se apreciază pe sine, indiferent de comportamentele sau performanțele sale şi
indiferent de judecata altora (Chamberlain & Haaga, 2001).
Chestionar de autonomie personală (AP) - chestionarul evaluează capacitatea unei
persoane de a controla propria viață şi sentimentul că există posibilitatea de a exercita acest
control; sunt evaluate patru dimensiuni ale autonomiei personale: autonomie cognitivă,
autonomie comportamentală, autonomie emoțională și autonomie la nivel de valori. (Albu,
2007)
22
Chestionarul de coping cognitiv-emoțional (CERQ) - este un chestionar
multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping cognitiv-emoțional, pe care
o persoană le folosește după ce a trăit anumite evenimente sau situații negative (Garnefski și
colab., 2001).
Scala de evaluare a adaptării sociale şi în muncă pentru depresie (WSAS-D) - această
scală evaluează nivelul de afectare a abilității de a lucra, a abilității de a îndeplini sarcinile
casnice, a activităților sociale şi private din timpul liber şi a relațiilor interpersonale (Mundt,
Marks, Shear, & Greist, 2002);
Scala Perceived Stress Scale - 10 (PSS-10)– măsoară severitatea stresului perceput, mai
precis, în ce măsură persoana percepe aspecte din viața sa ca fiind incontrolabile, impredictibile
și solicitante (Cohen, 1988).
Evaluarea standard se face prin notificări adresate pacientului. Efectuarea ei nu este
obligatorie, dar poate fi extrem de utilă pentru identificarea problemelor și evaluarea unor
aspecte relevante pentru un tratament ulterior.
Pe baza evaluării standard, DEPRETER generează Raportul de evaluare standard, care
conține rezultatele evaluării (scorurile) și interpretările aferente. Raportul de evaluare standard
intră în Portofoliul personal al pacientului, de unde poate fi consultat și utilizat.
4.2.3. Evaluarea personalizată

Evaluarea personalizată vizează evaluarea online a multor aspecte psihologice pe care
psihoterapeutul le consideră relevante pentru a pune un diagnostic de maximă acuratețe și
pentru a calibra un tratament cât mai eficient cu putință.
Teste utilizate: toate testele din evaluarea standard, plus orice alt test psihologic dintr-o
serie de instrumente psihologice dezvoltate sau adaptate de către Cognitrom (teste ce măsoară
aptitudini cognitive, trăsături de personalitate, valori și interese etc.). Rezultatele de la
evaluarea personalizată sunt salvate într-un raport preliminar, ce conține scorurile brute și
interpretările standard ale acestora în raport cu etaloanele existente. Terapeutul adaugă la acest
raport preliminar concluziile și recomandările sale și raportul este salvat în forma sa finală în
Portofoliu personal al pacientului. Evaluarea personalizată include și 60 de minute de
interacțiune video online, între pacient și terapeut, pentru a explicita și discuta raportul de
evaluare. Evaluarea personalizată este o prerechizită pentru programul personalizat de
tratament.
4.2.4. Evaluarea funcțiilor executive

Există un număr mare de cercetări care au evidențiat că performanța cognitivă în sarcini
de funcționare executivă (memorie de lucru, inhibiție cognitivă, flexibilitate cognitivă,
raționament, planificare, rezolvare de probleme) este afectată la persoanele cu diagnostic de
23
depresie majoră precum si la persoanele cu simptome subclinice de depresie (vezi Gramalia,
Pietrini & Zeppegno, 2015; Russo, Mahon & Burdick, 2015; Alves și colab., 2014).
Am inclus în componenta de evaluare a platformei Depreter 6 teste care evaluează
diferite aspecte ale memoriei de lucru (domeniul verbal, domeniul vizuo-spațial, monitorizarea
informațiilor), raționamentul verbal și atenția executivă. Testele dezvoltate prezintă o validitate
bună, o fidelitate ridicată și înregistrează o uzabilitate crescută, ceea ce ne permite să le utilizăm
cu încredere pentru monitorizarea funcționării executive la pacienții DEPRETER. Testele sunt
complet automatizate în ceea ce privește: instruirea pacientului, înregistrarea răspunsurilor,
oferirea de feedback sau avertismente pe parcursul testării, cotarea răspunsurilor în vederea
obținerii scorurilor brute de interes și interpretarea corespunzătoare a scorurilor în funcție de
etalon. Pentru interpretarea rezultatelor în contextul diagnosticului pacientului, al istoricului
său personal și al tratamentul urmat, se recomandă implicarea psihoterapeutului, care trebuie
să cunoască informațiile prezentate în manualele testelor. Cele 6 teste sunt descrise mai jos:
1. Test de memorie de lucru verbală (TML-V) – testul este o sarcină de tip reading
span (din categoria complex span) care evaluează capacitatea memoriei de lucru în
domeniul verbal printr-o sarcină duală: memorarea unei secvențe de litere (sarcina
prioritară – de memorare) și analizarea validității unor propoziții (sarcina secundară –
de procesare/încărcare). Participanții trebuie să reproducă corect ordinea în care au
văzut pe ecran secvența de litere, fără să sacrifice corectitudinea cu care analizează
secvența de propoziții valide și non-valide care sunt prezentate intercalat cu literele.
TML-V măsoară mai mulți parametri, dar performanța globală este evaluată printr-un
scor compozit.
2. Test de memorie de lucru vizuo-spațială (TML-VS) - testul este o sarcină de tip
symmetry span (din categoria complex span) care evaluează capacitatea memoriei de
lucru în domeniul vizuo-spațial printr-o sarcină duală: memorarea unei secvențe de
pătrate într-o matrice (sarcina prioritară – de memorare) și analizarea simetriei unor
imagini (sarcina secundară – de procesare/încărcare). Participanții trebuie să
reproducă corect ordinea în care au văzut pe ecran secvența de pătrate, fără să sacrifice
corectitudinea cu care analizează secvența de imagini simetrice și asimetrice care sunt
prezentate intercalat cu pătratele. TML-VS măsoară mai mulți parametri, dar
performanța globală este evaluată printr-un scor compozit.
3. Test de raționament verbal (TRV) – testul este o sarcină de raționament verbal
adaptată după Baddeley, care presupune analiza corectitudinii unor propoziții care
fac afirmații despre ordinea de prezentare a unui grup de litere. Testul are două etape:
etapa 1 cuprinde propoziții simple (ex. X îl urmează pe Y) însoțite de grupuri de câte
2 litere (ex. XY), iar etapa 2 cuprinde propoziții complexe (ex. X îl urmează pe Y și
Z îl precede pe X) însoțite de grupuri de câte 3 litere (ex. XYZ). Participanții au 3
minute la dispoziție să analizeze cât mai multe propoziții în etapa 1, apoi alte 3 minute
pentru etapa 2. Testul măsoară mai mulți parametri în fiecare etapă, dar performanța
este evaluată global printr-un scor compozit.
24
4. Testul de memorie de lucru - monitorizare (TML-M) – sarcina de monitorizare
verbală (paradigma Keep-track) urmărește evaluarea componentei de actualizare a
memoriei de lucru. Participanții trebuie să urmărească o secvență de cuvinte,
prezentate pe rând, care fac parte din anumite categorii semantice. Pentru fiecare
categorie semantică, participanții trebuie să țină minte doar ultimul cuvânt prezentat
pe ecran. Astfel, la finalul unei secvențe, ei trebuie să introducă folosind tastatura
ultimul cuvânt din fiecare categorie semantică pe care o monitorizau. Participanții
trebuie să monitorizeze mai multe categorii simultan, începând cu 2, apoi 3 și spre
final 4. Sarcina măsoară mai mulți parametri, dar performanța globală este evaluată
printr-un scor unic.
5. Testul de atenție executivă (TAX) – testul evaluează controlul atențional (prin
procedura Star Counting Test), dar presupune (ca prerechizite) și abilități numerice de
bază (adunarea și scăderea cu 1 sau 2 unități cu numere formate din 2 cifre). Testul
presupune parcurgerea unor planșe care conțin mai multe simboluri (numere, steluțe,
plus, minus), pe care participantul trebuie să le urmărească atent și să efectueze în
minte operații de adunare și scădere, în funcție de instrucțiunile planșei. De exemplu,
trebuie să adune 2 unități la un număr de pornire de fiecare dată când vede o steluță
după un simbol +, dar trebuie să scadă 1 unitate la fiecare steluță după simbolul -.
Testul are două etape. În etapa 2, semnificația semnelor + și - se inversează, respectiv
participantul trebuie să adune după ce întâlnește simbolul - și să scadă după simbolul
+. În fiecare etapă, participantul are la dispoziție 12 minute să parcurgă cât mai multe
planșe dintr-un număr maxim de 12. Testul permite înregistrarea mai multor parametri
în fiecare etapă, dar performanța globală este evaluată printr-un scor compozit.
6. Test de memorie de lucru vizuo-spațială Corsi (TML-VSC) – testul evaluează
capacitatea memoriei de lucru în domeniul vizuo-spațial (prin procedura Corsi).
Participanții trebuie să reproducă ordinea în care sunt marcate o secvență de cuburi
dintr-un plan. Un marker roșu descrie un traseu între mai multe cuburi, participanții
trebuie să îl urmărească, apoi să utilizeze mouse-ul pentru a reface traseul întocmai.
Testul începe cu o secvență de 2 cuburi și crește în dificultate progresiv, până când
participantul comite două greșeli la același nivel de dificultate sau când secvența
maximă a fost atinsă (9 cuburi). Testul are două etape. În etapa I, testul presupune
reproducerea ordinii în care a fost redată secvența, iar în etapa II testul presupune
reproducerea în sens invers a secvenței de cuburi. Testul măsoară mai mulți parametri,
dar performanța globală este evaluată printr-un scor compozit.
Interfața administrare teste (nivel pacient)
Pacienții primesc instrucțiuni clare pe prima pagină și sunt ghidați să folosească cele 3
butoane principale din meniu, care le structurează traseul de utilizare: 1. Programare, 2. Teste
și 3. Rezultate. Astfel, pacienții trebuie să se programeze în prealabil pentru a realiza testele.
Programarea are rolul de a ne asigura că testele sunt efectuate în anumite intervale orare când
pacientul va putea realiza evaluarea în condiții bune (ex. în cursul zilei și nu noaptea târziu).
La data și ora programată, pacientul poate realiza testele alocate. Testele se realizează pe rând,
25
într-o anumită ordine. După finalizare, pacientul își va primi rezultatele într-un raport
psihologic care va fi disponibil la secțiunea de Rezultate.
Captură efectuare teste funcții executive
4.3. Componenta de psihoterapie

Programul online de psihoterapie a depresiei oferă patru variante de intervenție
terapeutică:
a. Module psihoterapeutice
b. Program standard de psihoterapie
c. Video-terapie online
d. Program personalizat de psihoterapie
Singura precondiție necesară pentru toate variantele este evaluarea inițială care se
finalizează într-un Raport tip de evaluare inițială. În acest raport tip se recomandă care dintre
variantele de intervenție este cea mai recomandată. O singură variantă de terapie – programul
personalizat este precondiționat și de realizarea, în prealabil, a unei evaluări personalizate,
finalizată printr-un Raport de evaluare personalizată.
a. Modulele terapeutice, a căror structură este descrisă în secțiunea 4.3.2., sunt entități
multimedia care conțin un scop terapeutic și toate informațiile și instrumentele necesare pentru
atingerea acelui scop. Ele se bazează științific pe modelul etiopatogenetic și terapeutic descris
mai jos, în secțiunea 4.3.1. Modulele terapeutice pot fi achiziționate direct de către pacient, în
funcție de nevoile proprii sau prescrise de către psihoterapeut. Ele sunt accesibile pacientului
pe o perioadă de 4 luni. Modulele gratuite sunt disponibile fără un termen limită. Orice modul
poate fi identificat prin: (1) titlul modulului (de regulă, titlul va fi o combinație între o denumire
colocvială sugestivă și o denumire științifică); (2) un icon, care este emblematic pentru
conținutul modulului respectiv.
26
b. Programul standard de terapie, care constă în 15 module organizate într-o anumită
secvență. Conținutul și organizarea lor sunt făcute în așa fel încât să ofere maximum de
aderență la tratament și de eficiență terapeutică. Programul terapeutic standard poate fi precedat
de o evaluare standard, dar aceasta nu este necesară, deși este recomandată. Evoluția
pacientului este monitorizată pe toată durata programului printr-o monitorizare automată, la
începutul, la finalul și pe parcursul parcurgerii programului. Monitorizarea se realizează prin
teste administrate și cotate automat, aduse la cunoștința pacientului pe bază de notificări. Teste
utilizate: PHQ-9; PSS-10, GAD-7.
c. Video-terapie online, care constă în ședințe de terapie online în format video, de
maximum 60 de minute. Ședințele pot fi achiziționate de către pacient sau oferite de către
psihoterapeut. Ele nu sunt condiționate de achiziția altor variante de terapie (e.g. module,
programe standard), dar combinarea acestora este puternic încurajată. Ședința de video-terapie
online este encriptată și se desfășoară cu respectarea strictă a deontologiei profesionale, așa
cum apare în Legea 213/2004 și în reglementările subsecvente.
d. Programul personalizat de psihoterapie este precedat de evaluarea personalizată. El
poate avea un număr variabil de module și presupune faptul că terapeutul customizează
organizarea secvențială a terapiei în funcție de particularitățile pacientului. Și acestui program
îi este asociată o monitorizare a evoluției simptomatologiei pacientului. Terapeutul este cel
care selectează testele și periodicitatea cu care ele trebuie completate. În plus, pe parcursul
derulării programului, pacientul are acces la o comunicare-text cu psihoterapeutul propriu. Atât
pentru video-terapie online, cât și pentru evaluarea personalizată și programul personalizat de
terapie, pacientul este cel care își selectează psihoterapeutul, dintr-o listă de experți care
lucrează în clinica virtuală DEPRETER.
4.3.1. Fundamentarea științifică a psihoterapiei prin modulele DEPRETER. Modelul

etiopatogenetic și terapeutic al depresiei.
Pe baza cercetărilor științifice actuale, am elaborat modelul științific ce se află la baza
tipurilor de intervenție psihoterapeutică oferite prin DEPRETER. Modelul este ilustrat în figura
4. 2. El se bazează pe faptul că la baza depresiei se află conjuncția dintre trei tipuri de
vulnerabilități și o serie de factori precipitatori. Episodul depresiv rezultat, sub influența unor
factori de menținere se poate croniciza și induce o depresie cronică. Intensitatea depresiei
variază pe un continuum, de la un nivel ușor spre sever. Dacă se combină cu episoade
hipomaniacale sau maniacale, ea poate genera ciclotimie sau tulburare de tip bipolar.
A. Factori de vulnerabilitate
1. Vulnerabilitate biologică
a) polimorfisme genetice care reglează:
- serotonina (5HTTLRP) – transportatorii  tratament prin SSRI (Zoloft, Prozac)
- glucocorticosteroizii (FKBPS) – receptorii  tratament prin Ketoconazol – reductori
de cortizol
- producția de opioide (diverse polimorfisme genetice)
27
b) particularități neurofiziologice
-hiper-reactivitatea amigdalei  predispoziție spre anxietate; tratament prin anxiolitice
(Xanax, Seroxat)
- nivel ridicat de corticotropină (un hormon de stres, care reduce nivelul serotoninei) 
predispoziție spre depresie
Important!
 Factorii biologici cresc reactivitatea noastră la evenimentele stresante ale vieții,
deci sporesc probabilitatea de a trăi stări emoționale negative.
 Vulnerabilitatea biologică nu este necesară pentru a avea depresie. Poți avea depresie
fără a avea și o vulnerabilitate biologică.
 „Ai genele pe care le ai și nu poți face nimic în această privință. Dar uneori poți să
controlezi felul în care ele se exprimă.” (Lopez, apud Solomon, p. 74)
Implicații psihoterapeutice
- Managementul stresului - care reduce nivelul de cortizol (noi deprinderi de rezolvare de
probleme, evitarea stresului cronic)
- Exerciții de reducere a componentei fiziologice a depresiei și anxietății:
- exercițiu fizic,
- training autogen,
- tehnici de respirație,
- relaxare musculară progresivă,
- meditație.
Figura 4. 2. Modelul etiopatogenetic și terapeutic al depresiei
Vulnerabilități Precipitatori
Episod
depresiv
Factori de
menținere
Depresie
cronică
severa
28
B. Vulnerabilitate cognitivă
1. Scheme cognitive depresogene (gramatici). Așa cum învățăm inconștient gramatica
limbii materne, la fel extragem regularități din ceea ce ni se întâmplă neplăcut:
evenimente repetitive (sau evenimente unice, dar foarte intense emoțional), abuzul fizic
sau emoțional în copilărie, pierderea unui părinte.
Schemele produc următoarele efecte:
a) Influențează modul în care prelucrăm informația (i.e. înțelegerea); „ochelarii” prin care
citim realitatea, dar pe care nu știm că îi avem:
- supralicitează informația congruentă cu schema (ex. succesul este supralicitat)
- minimalizează informația incongruentă cu schema (ex. succesul este considerat puțin
important)
- producem informație congruentă cu schema (ex. scenarii catastrofice, interpretări
pesimiste)
b) compensare – utilizarea excesivă a unor strategii prin care să prevină/contracareze
schema, cu costuri mari (ex. neîncrederea în relații  acceptarea unor relații
umilitoare)
c) evitare – evitarea situațiilor vizate de schemă (ex. neîncrederea în relații  evitarea
relațiilor)
Tematica acestor scheme:
 eul (imaginea negativă despre sine)
 trecutul (dezastruos, regretabil; ruminații)
 viitorul (pesimist, fără speranță; expectanțe negative)
 lumea (nesigură, fără sens)
 relațiile (nesigure, inutile, obositoare)
2. Convingeri depresogene. Acestea provin din:

a) Conștientizarea (parțială) a unor scheme
b) Preluarea convingerilor unor persoane de referință (ex. atitudinea critică a unui
părinte; dialogul lui cu tine se internalizează și devine monologul tău interior 
internalizarea convingerilor adultului de referință, precum un părinte, un profesor, o
altă autoritate dintr-un domeniu dat)
c) Repetiția unor gânduri sau atitudini depresive (habitudine mintală). Gândurile repetate
devin convingeri.
- Modificarea gândurilor și convingerilor depresogene (ICAR)
C. Vulnerabilitate relațională
a) Construcția disfuncțională a relațiilor cu persoane relevante
b) Structurile de atașament
c) Singurătatea; absența suportului social
29
- Optimizarea relațiilor interpersonale
- Dezvoltarea competențelor sociale (rezolvare de probleme, negociere)
D. Factori precipitatori
a) dezechilibre chimice asociate unor evenimente specifice (ex. depresia post-partum)
b) stres cronic (nivel înalt și recurent de corticosteroizi) care poate proveni din:
suprautilizarea sau subutilizarea resurselor/a competențelor
c) stres acut (un eșec major, o situație de umilire publică)
d) deficit de competențe de rezolvare de probleme și luare de decizii
e) deficit de competențe sociale (negociere, comunicare, asertivitate, rezolvare de
conflicte)
f) pierderea a ceva foarte relevant (o relație, o persoană de referință, un status social,
starea de sănătate etc.)
g) reducerea dramatică a surselor de emoții pozitive (reducerea de recompense și auto-
recompense)
h) trăirea unor experiențe intense de neputință și lipsă de control
- Managementul stresului
- Dezvoltarea competențelor de rezolvare de probleme și de luare de decizii
- Dezvoltarea competențelor sociale
- Cultivarea emoțiilor pozitive
- Activarea comportamentală (planificare, disciplină, sarcini de dificultate gradată)
- Oferirea de recompense și auto-recompense
E. Factori menținere
a) Gânduri disfuncționale
b) Anxietatea ridicată (după anxietate  depresie)
c) Focalizarea atenției pe negativ
d) Comportamente de evitare și de retragere socială
- Modificarea gândurilor și a convingerilor disfuncționale (inclusiv dezidentificarea,
schimbarea atitudinilor față de ele)
30
- Focalizarea atenției pe pozitiv/neutru
- Terapie interpersonală
4.3.2. Structura unui modul Depreter

În DEPRETER, efectele terapeutice sunt generate prin intermediul modulelor
terapeutice. Acestea sunt module multimedia organizate în jurul unui scop terapeutic. Ele
conțin toate informațiile și instrumentele necesare pentru realizarea scopului terapeutic.
Așadar, modulele terapeutice sunt unități terapeutice autosuficiente, care conțin un scop
terapeutic și informațiile plus instrumentele necesare pentru realizarea acestui scop. Ontologia
universului terapeutic din DEPRETER este constituită din module și relațiile dintre acestea.
Există o ordonare prestabilită care, în opinia dezvoltatorilor, duce la maxima eficiență
terapeutică pentru un pacient generic. Această ordonare se numește program psihoterapeutic
standard.
Dacă, însă, în urma unei evaluări personalizate, terapeutul constată anumite specificități
ale pacientului (e.g. anumite comorbidități, o anumită intensitate a comorbidităților sau a altor
aspecte psihologice relevante), atunci psihoterapeutul calibrează ordinea modulelor în funcție
de aceste aspecte și rezultă un program personalizat de psihoterapie. În ambele situații,
entitatea ontologică de bază rămâne modulul terapeutic. Pacientul poate achiziționa module
independente, după cum și psihoterapeutul poate asigura module independente propriului
pacient.
Structura internă a unui modul este următoarea:
1. Evaluarea stării emoţionale şi a intensităţii simptomelor de depresie prin întrebări
pre & post modul
La începutul fiecărui modul este evaluată starea emoţională din ultimele 24 h şi
intensitatea simptomelor de depresie. Această etapă de evaluare este importantă și obligatorie,
nu se poate sări peste ea. Starea emoţională din ultimele 24 h este evaluată pe o scală de la -10
la +10, unde -10 înseamnă o stare extrem de neplăcută, 0 înseamnă o stare neutră (nici bună,
nici rea) iar +10 înseamnă o stare extrem de plăcută. Evaluarea se face manual, cu ajutorul
mouse-ului care permite mişcarea la stânga şi la dreapta a cursorului. Nivelul de deprimare este
evaluat pe o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă Deloc deprimat, iar 10 înseamnă Foarte
deprimat.
Întrebări pre-modul
(1) Cum v-ați simțit în ultimele 24h? (scala -10 … +10)
(2) Cât de deprimat(ă) vă simțiți acum? (scala 0 … 10)
Întrebări post-modul
(1’) Cât de deprimat(ă) vă simțiți acum? (scala 0 … 10)
31
(2’) Cât de motivat(ă) vă simțiți să puneți în practică ce ați învățat în acest modul? (scala
0 … 10)
Comparând scorul (2) cu scorul de la (1’), avem o măsură a eficienței terapeutice a
fiecărui modul. Întrebarea (2’) are funcția de a obține informații și de a induce un angajament
pentru efectuarea exercițiilor prescrise în modul, care au un rol determinant în eficiența terapiei.
Captură ecran program Depreter – Evaluarea stării pacientului
2. Scopul și utilitatea modulului - Rezultate scontate

Scopul, prezentat în termeni SMART, și utilitatea modulului au funcția de a crea
expectanțe corecte pacientului și de a-i arăta motivul pentru care acel modul este important în
procesul de terapie a depresiei.
Captură ecran program Depreter – Rezultate scontate
3. Conţinut cu informaţii şi exerciţii

Conținutul este partea centrală a unui modul. El conține:
a) Descrierea metodei prin care, dacă pacientul o pune în practică, se obține efectul
terapeutic scontat (prezentat în scopul modulului);
b) Informațiile necesare pentru înțelegerea și practicarea metodei respective.
Conținutul este multimedia (combinație de text, imagini, animații, secvențe video,
grafice). Pentru a crește flexibilitatea și ușurința navigării în modul, informația a fost organizată
32
pe subtitluri, care se extind când este nevoie, și pe trei niveluri – 1) cel direct accesibil – 2)
detalii – 3) referințe și resurse. Segmentarea pe subtitluri a fost dictată atât de criterii de logică,
cât și de uzabilitate, mai ales că toate conținuturile sunt responsive, putând fi vizualizate pe
orice dispozitiv. Ca reper, orice segment va putea fi parcurs în 2 – 5 minute. Imaginile de mai
jos ilustrează o parte din conţinutul unui modul dedicat proiectelor personale.
Captură ecran Depreter – Secvență din conținutul unui modul
33
4. Rezumatul modulului
Pentru fiecare modul se face sumarizarea informațiilor prezentate pentru a putea fi mai
bine fixate şi reţinute în vederea utilizării lor ulterioare. Sumarizarea se poate face sub formă
de text, dar și în format tabelar sau grafic.
Captură ecran Depreter – Rezumatul unui modul
5. Exerciții de efectuat
În psihoterapia cognitiv-comportamentală, dar și în alte contexte, este recunoscut rolul
extrem de important pe care îl are practica, efectuarea propriu-zisă a unor comportamente sau
exerciţii. Marşând pe această idee şi principiu, la finele fiecărui modul sunt prescrise anumite
lucruri de făcut/teme de casă, menite să maximizeze eficiența terapeutică a modulului. Tot aici,
sunt incluse instrumentele necesare pentru efectuarea exercițiilor (e.g. fișe de lucru,
chestionare) și un segment despre posibilele probleme care ar putea apărea pe parcursul
efectuării exercițiului, precum și modalități de remediere a lor.
34
Captură ecran Depreter – Exerciții de efectuat
6. Verificarea cunoștințelor
Evaluarea cunoştinţelor are loc la sfârşitul fiecărui modul prin două metode: întrebări cu
răspunsuri la alegere, urmate de feedback imediat şi metoda teach-back, cunoscută și sub
numele de “învață pe altul”. Prima metodă, evaluarea prin teste grilă cu feedback imediat, are
beneficii crescute pentru învățare, iar pacienții rămân în minte cu răspunsurile corecte la
întrebările esențiale privind conținutul modulului respectiv.
Metoda teach-back are la bază principiul conform căruia fixarea cunoştinţelor şi învăţarea
sunt mai eficiente atunci când încercăm să împărtăşim, să transmitem cele învăţate mai departe,
unei alte persoane, folosind propriile cuvinte. Este o metodă utilizată cu succes în diferite medii
sau contexte: medii academice, profesionale sau medicale. În domeniul medical este utilizată
în special pentru a verifica gradul de înțelegere al pacientului cu privire la aspecte importante
legate de tratamentul problemelor sale. Utilizarea acestei metode duce la o retenție a
informației mult mai bună și crește complianța la tratament (Dinh, Clark, Bonner, & Hines,
2013).
35
Captură ecran Depreter –Verificarea cunoștințelor
7. Finalizarea modulului și oferirea unei recompense

Ultimul pas sau ultima componentă a unui modul standard este finalizarea şi ridicarea
premiului, a recompensei. Aceste recompense pot fi sub forma unor filmuleţe amuzante, jocuri
sau cântece. Rolul acestei secțiuni este multiplu:
 recompensarea efortului depus în parcurgerea modulului;
 creșterea motivației;
 crearea unei dispoziții emoționale pozitive;
 modelarea comportamentului autorecompensator;
Captură ecran Depreter – Recompensă
Navigarea în cadrul unui modul se face liniar la prima parcurgere, dar apoi acesta poate fi
reluat ori de câte ori se doreşte şi pot fi accesate direct doar componenta sau componentele
dorite.
36
Captură ecran – secțiunile unui modul finalizat
4.3.3. Descrierea modulelor terapeutice

1. Ce este depresia?
Rezultatul scontat:
 Veți înțelege ce este depresia, cum se manifestă ea și care este ”partea bună” a
depresiei.
Descriere:
 Depresia se manifestă în mai multe feluri: ne afectează corpul, gândurile,
comportamentele și emoțiile. Depresia produce modificări în creier.
 Simptomele depresiei variază pe un continuum, de la câteva simptome de intensitate
ușoară sau moderată (putem trăi stări trecătoare de tristețe, supărare, nemulțumire, fără
să avem depresie) la simptome severe (depresie majoră).
 Depresia are și beneficii: ne ajută să identificăm și să rezolvăm anumite probleme.
2. Ce este anxietatea asociată depresiei?

Rezultatul scontat:
 Veți înțelege ce este anxietatea, cum se asociază cu depresia și ce puteți face pentru
ameliorarea ei.
Descriere:
 Anxietatea și depresia apar adesea împreună. O anxietate care durează de multă vreme
poate aduce cu sine o depresie. Totodată, depresia poate duce la apariția unor
probleme de anxietate.
37
 Anxietatea asociată depresiei se exprimă în diverse feluri: printr-o stare de tensiune
permanentă, prin neliniște și îngrijorări persistente sau printr-o nevoie excesivă de
asigurări.
 Tratamentul anxietății se face prin psihoterapie, medicație sau combinații ale acestora.
Pentru tratamentul anxietății asociate depresiei, Depreter vă pune la dispoziție o serie
de module în care se învață diverse tehnici de relaxare și tehnici de modificare a
gândurilor.
3. Cauzele depresiei mele. Beneficiile Depreter

Rezultatul scontat:
 Veți înțelege cauzele propriei depresii și veți decide, în cunoștință de cauză, ce
tratament să urmați.
Descriere:
 Depresia este cauzată de interacțiunea dintre trei categorii de factori: factori de
vulnerabilitate, factori precipitatori și factori de menținere. În acest modul veți
identifica factorii care au cauzat și mențin depresia dumneavoastră. Cunoscându-i,
puteți interveni asupra lor.
 Tratamentul depresiei se face prin psihoterapie, medicație sau combinații ale acestora.
Depreter vă oferă instrumentele necesare pentru remiterea depresiei, în funcție de
deciziile dumneavoastră de a urma un tratament.
4. Depresia. Ce să facă cei apropiați

Rezultatul scontat:
 Aparținătorii persoanelor cu depresie vor afla cum îi pot ajuta pe cei dragi să iasă din
depresie.
Descriere:
 Depresia este dificilă nu doar pentru persoana care o trăiește, ci și pentru cei apropiați.
Acest modul oferă un ghid de comportamente pe care cei apropiați este bine să le facă
pentru a ajuta persoana cu depresie și pentru a avea grijă de propria persoană.
5. Comportamentele antidepresive
Rezultatul scontat:
 Veți învăța să planificați și să executați în mod repetat comportamente care vă produc
emoții pozitive și vă reduc depresia.
Descriere:
 Veți înțelege cum depresia poate ajunge să vă controleze viața: vă dictează ce acțiuni
să faceți sau să nu faceți.
38
 Pentru a învinge depresia veți identifica, planifica și practica acțiuni concrete,
pozitive, incompatibile cu depresia.
6. Exercițiile fizice
Rezultatul scontat:
 Veți înțelege rolul exercițiilor fizice în reducerea depresiei și le veți integra în viața
cotidiană.
Descriere:
 Veți afla care sunt beneficiile activității fizice pentru minte și corp și rolul pe care ele
îl au în reducerea depresiei.
 Veți primi sugestii de exerciții fizice potrivite pentru reducerea depresiei și îndrumări
despre cum le puteți integra mai ușor și mai natural în viața dumneavoastră.
7. Corectarea gândirii depresive

Rezultatul scontat:
 Veți învăța să identificați și să corectați modul de gândire negativ specific depresiei.
Descriere:
 Veți înțelege cum gândurile negative, modul negativ în care interpretăm ceea ce trăim,
ne cauzează și mențin depresia.
 Veți învăța o metodă prin care puteți corecta gândurile depresive – metoda ICAR. Cu
ajutorul ei veți identifica gândurile negative, le veți confrunta, apoi le veți suprascrie
prin producerea unor gânduri alternative sănătoase și prin practica lor repetată.
8. Schimbarea atitudinii față de sine

Rezultatul scontat:
 Veți învăța să vă schimbați atitudinea fața de propria persoană, pentru a învinge
depresia.
Descriere:
 Veți înțelege cum modul în care ne privim sau ne comportăm cu noi înșine ne poate
ajuta sau ne poate sabota.
 Veți învăța care este atitudinea constructivă față de propria persoană și veți fi ghidat(ă)
să o dezvoltați. În viață și, cu atât mai mult, într-o problemă delicată precum depresia,
este esențial să fiți de partea dumneavoastră, nu împotriva dumneavoastră, pentru a
învinge.
9. Antrenamentul autogen
Rezultatul scontat:
39
 Veți învăța să practicați o metodă de relaxare eficientă - Antrenamentul Autogen.
Descriere:
 Relaxarea este o stare plăcută și necesară pentru sănătatea noastră. Ea poate surveni
spontan sau poate fi produsă prin practicarea unor metode de relaxare.
 În acest modul veți învăța să practicați o metodă de relaxare, foarte eficientă și bine
fundamentată științific – Antrenamentul Autogen. Practicarea ei vă va ajuta să
reduceți anxietatea asociată depresiei, să reduceți insomniile, oboseala și să preveniți
acumularea stresului.
10. Proiectele personale antidepresive

Rezultatul scontat:
 Vă veți identifica valorile și veți învăța cum să vă realizați proiectele personale, pentru
a învinge depresia.
Descriere:
 Atunci când avem proiecte personale și ne trăim valorile suntem mai puternici în fața
adversităților vieții. Depresia, deși este foarte neplăcută, ne oferă un prilej bun să ne
analizăm stilul de viață și să ne realizăm proiectele personale.
 În acest modul veți fi ghidat(ă) să vă identificați valorile (ceea ce este important pentru
dumneavoastră) și să le integrați în viața dumneavoastră. Făcând aceste lucruri
depresia se va reduce.
11. Dezvoltarea emoțiilor pozitive

Rezultatul scontat:
 Veți învăța și practica o serie de exerciții care generează emoții pozitive.
Descriere:
 A trăi o viața echilibrată nu înseamnă numai reducerea suferinței, ci și dezvoltarea
emoțiilor pozitive.
 În acest modul veți învăța și practica cinci tipuri de exerciții care generează emoții
pozitive: trăirea plăcerilor, trăirea frumuseții vieții, exersarea punctelor forte, trezirea la
viață a unei pasiuni reprimate și oferirea ajutorului.
12. Controlul respirației

Rezultatul scontat:
 Veți învăța să vă reduceți stările de neliniște prin controlul respirației.
Descriere:
40
 În depresie suntem cuprinși adesea de stări persistente de neliniște. În acest modul veți
învăța și practica o metodă eficientă de reducere a neliniștii – controlul respirației.
13. Meditația transcedentală

Rezultatul scontat:
 Veți învăța un exercițiu de meditație transcedentală, pe care îl veți practica zilnic
pentru a reduce depresia.
Descriere:
 Mintea noastră este plină de gânduri și de stări emoționale și, în depresie, ne lăsăm
copleșiți de ele. Meditația este o stare de concentrare a atenției pe senzații prezente
și/sau mantre (anumite formule care, repetate, produc efecte terapeutice).
 Veți învăța să practicați un exercițiu simplu de meditație (adaptat cerințelor omului
modern), care vă va ajuta să vă eliberați mintea de sub controlul gândurilor și trăirilor
negative. Veți dobândi o stare de relaxare și o capacitate crescută de a vă contempla
detașat conținuturile mintale, fără să vă mai lăsați afectat(ă) de ele.
14. Meditația mindfulness

Rezultatul scontat:
 Veți învăța și practica un exercițiu de meditație mindfulness, pentru a vă detașa de
gândurile depresive.
Descriere:
 Gândurile pe care le avem în depresie ne induc emoții neplăcute și comportamente
disfuncționale. Adesea ne identificăm cu ele și nu mai facem diferența dintre noi înșine
și ceea ce spun ele despre noi. Identificarea cu propriile gânduri negative adâncește
depresia. În schimb, contemplarea detașată a acestor gânduri reduce depresia.
 modalitate de a ne detașa de gândurile care ne produc suferință este meditația de tip
mindfulness. În acest modul veți învăța o tehnică de meditație de tip mindfulness, care
are la bază concentrarea pe senzațiile pe care le simțim în prezent.
15. Practici cotidiene de minfulness

Rezultatul scontat:
 Veți învăța diverse practici de meditație mindfulness, pornind de la simțurile de bază.
Descriere:
 Acest modul prezintă o serie de practici de meditație mindfulness care vă vor ajuta să
vă observați detașat senzațiile vizuale, auditive, corporale și multi-senzoriale. Veți
obține atât o stare de relaxare, cât și o atitudine de observare cu blândețe și curiozitate
a ceea ce vi se întâmplă în momentul prezent.
41
 Veți observa diferența dintre a trăi așa cum vă propune depresia, focalizat pe sine,
prizonier al gândurilor, amintirilor, judecăților proprii dureroase, versus a trăi în fluxul
continuu al realității, cu seninătate, calm și detașare. Practicând aceste exerciții veți
învăța un nou mod de a fi în lume.
16. Creșterea calității somnului

Rezultatul scontat:
 Veți învăța cum să vă îmbunătățiți calitatea somnului.
Descriere:
 În depresie ne confruntăm adesea cu probleme de somn: fie dormim prea mult
(hipersomnie), fie nu putem dormi (insomnie). În acest modul veți înțelege care sunt
factorii care vă declanșează și mențin problemele de somn.
 Veți învăța metode concrete și eficiente prin care să vă creșteți calitatea somnului. Un
somn echilibrat este esențial pentru a învinge depresia.
17. Optimizarea deciziilor

Rezultatul scontat:
 Veți învăța cum să luați decizii mai bine și mai ușor.
Descriere:
 Deteriorarea mecanismului de luare a deciziilor este una dintre problemele cele mai
frecvente cu care ne confruntăm când avem depresie. Dificultățile apar într-unul sau
mai multe dintre momentele procesului decizional: înainte de a lua decizia, în
momentul deciziei sau după ce am luat decizia.
 În acest modul veți învăța metode concrete de a lua decizii, în fiecare dintre
momentele procesului decizional.
18. Rezolvarea problemelor

Rezultatul scontat:
 Veți învăța cum să rezolvați problemele mai bine și mai ușor.
Descriere:
 Starea depresivă diminuează mult capacitatea noastră de a rezolva probleme. Pe de
altă parte, modul în care noi rezolvăm problemele poate adânci sau reduce depresia.
Optimizarea modulul în care rezolvăm probleme este o cale de a reduce depresia.
 În acest modul veți învăța cum să identificați și să prioritizați problemele, cum să
generați soluții și să le aplicați, pentru a reduce depresia.
42
19. Prevenția recidivei
Rezultatul scontat:
 Veți învăța cum să preveniți recidivele și cum să le gestionați dacă apar.
Descriere:
 Pentru a menține rezultatele obținute, este bine ca tot ceea ce vă este de folos în
reducerea depresiei, să devină, în timp, un stil de viață.
 Este posibil să apară noi episoade de depresie, ele nu sunt pericole, sunt încercări
firești, cărora le puteți face față prin deprinderile pe care le-ați dobândit deja.
 În acest modul veți găsi soluțiile pentru a preveni recăderile sau pentru a le face față
dacă vor apărea.
4.3.4. Scenarii de evaluare și terapie în Depreter. O terapie adaptativă

Scopul DEPRETER – de a realiza evaluarea și terapia științifică a depresiei într-o clinică
virtuală – poate fi atins pe mai multe căi. Prezentăm mai jos scenariile de evaluare și terapie pe
care le poate urma fiecare dintre utilizatorii DEPRETER.
Pentru ușurința exprimării vom utiliza următoarele prescurtări:
M – modul terapeutic
EI – evaluare inițială
ES – evaluare standard
EP – evaluare personalizată
PS – program standard de terapie
PP – program personalizat de terapie
VTO – video-terapie online
FfF – terapie față-în-față
1. Pacientul
1.1. Independent (= care utilizează DEPRETER fără asistență din partea unui terapeut).
El are la dispoziție 3 scenarii.
a. EI  ES. Pacientul efectuează o evaluare inițială, obligatorie, apoi achiziționează o
evaluare avansată, în varianta standard. În baza acesteia, primește un raport standard
de evaluare, în portofoliul personal. Această ES acoperă mult mai multe aspecte ale
depresiei și comorbiditățile aferente, decât EI, ceea ce îi permite pacientului să ia o
decizie foarte bine fundamentată în privința terapiei.
b. EI  (ES)  M. După evaluarea inițială, pacientul poate să achiziționeze diverse
module terapeutice pentru remisia sau ameliorarea simptomelor depresive. În acest
caz, ES este opțională, dar este puternic recomandată.
c. EI  (ES)  PS. Pacientul poate să achiziționeze nu numai module disparate, ci și
programul standard de terapie (PS). Programul standard constă dintr-o serie de module
selectate și organizate astfel încât pacientul să obțină maximum de eficiență
43
terapeutică, operând independent pe platformă. ES este opțională, dar puternic
recomandată. Pe parcursul PS, pacientul este monitorizat printr-o serie de evaluări
care au menirea să detecteze eficiența terapiei. Dacă PS nu este suficient, pacientul
poate accesa suplimentar și alte module distincte (M).
1.2. Asistat de terapeut (= care decide să utilizeze DEPRETER, solicitând serviciile
unui terapeut, pe care îl selectează din lista de specialiști existentă pe platformă). El are 4
opțiuni de evaluare și terapie.
a. EI  VTO. Pacientul, după evaluarea inițială, contactează un terapeut și solicită una
sau mai multe ședințe de video-terapie online (VTO), utilizând resursele disponibile pe
platformă.
b. EI  EP. După evaluarea inițială, pacientul poate solicita o evaluare personalizată (EP).
Aceasta include o ședință de 60 de minute (= un interviu clinic), în care un specialist
discută cu pacientul prin videochat-ul incriptat al platformei. EP cuprinde o serie de
teste psihologice selectate de specialist, în urma interviului clinic. Pacientul efectuează
online testele, iar rezultatele ajung la terapeut, care le interpretează, adaugă concluziile
interviului clinic și le trimite pacientului, în format PDF.
c. EI  EP  PP. Pacientul, după evaluarea inițială și evaluarea personalizată, poate opta
pentru un program personalizat de terapie (PP) - o serie de module terapeutice selectate
și organizate de către terapeut într-un program personalizat pentru pacient. Progresul
terapiei este monitorizat repetat de-a lungul terapiei prin teste selectate special de către
terapeut.
d. EI  (EP)  VTO+M. Pacientul optează după evaluarea inițială pentru VTO și
achiziționează module distincte, în funcție de disponibilitatea proprie și sfaturile primite
de la terapeut. EP este opțională, la decizia pacientului.
2. Terapeutul
Terapeutul care lucrează în clinica virtuală DEPRETER poate pune la dispoziția
pacienților săi toate facilitățile acesteia. El poate oferi evaluare standard (ES) sau personalizată
(EP), diverse module terapeutice distincte (M) sau grupate în programul standard (PS) ori într-
un program personalizat pentru un anumit pacient (PP). Poate, de asemenea, oferi video-terapie
online (VTO) sau orice combinație VTO cu oricare dintre celelalte facilități (ES, EP, M, PS,
PP).
Pe de altă parte, terapeutul poate oferi un blend terapeutic, o combinație între terapie
față-în-față și terapia/ evaluarea facilitată de clinica virtuală. În felul acesta, terapeutul își poate
maximiza impactul terapeutic, prin utilizarea unor instrumente sofisticate de evaluare și de
module sau de programe terapeutice.
3. Medicul
Medicul de familie poate utiliza platforma pentru a face screening-ul depresiei (EI),
pentru a oferi resurse de psihoeducație pacienților (module), ca intervenție primară, și pentru a
trimite pacienții la un specialist din clinica virtuală.
44
4.4. Componenta de suport
Serviciul de asistență și suport este un serviciu oferit de DEPRETER pacienților cu
depresie. El are următoarele componente:
a) monitorizarea temelor de casă,
b) aplicație pentru planificarea agendei
c) aplicație pentru identificarea și monitorizarea implementării valorilor personale
d) acces la forum de discuții – partiții specifice,
e) acces la resurse suplimentare,
f) suport tehnic oferit de către administratorul platformei.
a. Monitorizarea temelor de casă

Temele de casă sunt exerciții pe care le primesc pacienții pentru a consolida efectul
terapeutic obținut prin parcurgerea modulelor terapeutice. Aceste sarcini sunt efectuate de către
pacienți în interiorul sau în afara platformei, în funcție de tipul de sarcină. Platforma Depreter
are o evidență a tuturor sarcinilor pe care trebuie să le execute un pacient, în funcție de modulele
pe care acesta le-a parcurs, iar pacientul își poate verifica oricând statusul efectuării lor și se
poate întoarce direct la pagina cu instrucțiunile necesare pentru fiecare temă. Această
monitorizare se realizează automat și poate fi verificată și de către psihoterapeut.
b. Aplicație pentru planificarea agendei
Una dintre cele mai bune strategii de remitere a simptomelor de depresie o constituie
tehnica numită activare comportamentală. Scopul acestei intervenții este creșterea treptată a
frecvenței și intensității comportamentelor recompensatorii, prin utilizarea unor tehnici precum
programarea activităților. Accentul cade pe îmbunătățirea comportamentelor înaintea
îmbunătățirii stărilor emoționale. Pentru a facilita planificarea și executarea zilnică a
comportamentelor care produc emoții pozitive şi reduc depresia am pus la dispoziția pacienților
o aplicație foarte eficientă. Aceasta permite notarea activităților, urmărirea progresului,
evaluarea stării emoționale asociate cu efectuarea fiecărei activități din listă și un grafic
retrospectiv.
Captură ecran Depreter – completarea agendei zilnice
45
c. Aplicație pentru identificarea și monitorizarea implementării valorilor
personale
Depresia nu este numai un pericol, ci şi o oportunitate de dezvoltare. Ea ne poate oferi un
bun prilej pentru a ne analiza stilul de viață şi a ne mobiliza înspre realizarea proiectele
personale care ne dau sens. Analiza stilului de viață presupune identificarea valorilor personale
(ceea ce este cu adevărat important) şi analiza congruenței dintre aceste valori şi modul în care
ne trăim viața. Pentru a facilita identificarea valorilor personale și trăirea vieții în acord cu
acestora am pus la dispoziția pacienților o nouă aplicație ușor de utilizat. Cei mai importanți
pași sunt ilustrați grafic mai jos.
Captură ecran Depreter – aplicație valori
d. Forum de discuții. Fiecare dintre cele 3 categorii de utilizatori are acces la un forum
de discuții pe tema depresiei. Pentru pacienți, acest forum are și rol de grup de suport. Discuțiile
pe acest forum – partiția pacienți – vor fi mediate de către un terapeut experimentat. Ceilalți
doi utilizatori – terapeutul și medicul – vor avea partiții specifice, fără o moderare din partea
unui specialist. Unul dintre scopurile vizate prin participarea la forum este de a accelera crearea
unei comunități de practică și învățare în acest domeniu.
e. Acces la resurse suplimentare. Fiecare categorie de utilizator are acces la o serie
de resurse (articole, rapoarte, link-uri) specifice categoriei din care face parte. Ele au funcția
de a oferi expertiza suplimentară în terapia depresiei și de a consolida efectul terapeutic.
f. Suport tehnic oferit de administrator. Oricare dintre utilizatori, pe baza unui
formular tip, poate contacta administratorul pentru a rezolva eventualele probleme tehnice
legate de funcționarea platformei.
46
5. PREZENTAREA PLATFORMEI DEPRETER
Depreter este o platformă profesională de psihoterapie a depresiei creată şi gestionată de

Centrul de Psihoterapie Cognitrom. Ea combină ultimele cercetări clinice experimentale cu
tehnologia IT. Platforma are două niveluri (nivel vizitator și nivel utilizator), trei categorii de
utilizatori (pacient, psihoterapeut şi medic) și trei funcții principale (evaluare psihologică,
prevenție, psihoterapie și dezvoltare personală, asistență psihologică și tehnică).
Ca vizitator, oricine poate accesa platforma www.depreter.ro, unde poate beneficia de
resurse şi asistenţă primară în ceea ce priveşte problemele de depresie. Pe baza informațiilor
oferite, vizitatorul poate decide să acceseze al doilea nivel al platformei, cel de utilizator,
înscriindu-se într-una din cele 3 categorii: pacient, psihoterapeut sau medic. Frontend-ul a fost
dezvoltat pe o platforma Wordpress (https://wordpress.org/) cu un design responsiv și cuprinde
următoarele categorii de informaţii statice:
Despre noi – o pagină cu informații, inclusiv CV-uri, despre membrii echipei de
cercetare.
Servicii – o pagină cu informații despre serviciile oferite pentru pacienți, psihologi și
medici.
Informații – submeniuri:
Întrebări frecvente - răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de către clienți.
Training – informații despre cursul de instruire DEPRETER dedicat specialiștilor
(psihologi clinicieni, terapeuți și psihiatri), poze de la training-uri anterioare, detalii despre
înscriere.
Tarife – costurile serviciilor oferite și modalitățile de plată.
Contact – pagină cu date de contact și formular contact.
Acces - aceasta este pagina în care se prezintă cele doua opțiuni:
 login pentru clienți existenți (pacienți, psihoterapeuți, medici),
 înscriere pentru clienți noi (pacienți, psihoterapeuți, medici).
Captură ecran Depreter – secțiunea Informații (nivel vizitator)
47
5.1. Prezentare Depreter. Perspectivă pacient
5.1.1. Creare cont
Înscrierea pacienților este simplă, gratuită, anonimă și permite accesul rapid la câteva
facilități atractive și gratuite (ex. evaluarea inițială, raport salvat în Portofoliul personal, module
de psihoeducație). După înscriere, pacienții primesc pe e-mail un link de validare a contului și
câteva instrucțiuni. Când pacientul dă click pe link, contul lui este validat și este direcționat
spre pagina de setare a parolei. După validarea contului și stabilirea parolei pacientul are acces
gratuit la câteva opțiuni:
- vizualizare interior cont PACIENT cu meniu și facilitățile oferite de către DEPRETER,
deși acestea nu sunt deocamdată complet funcționale;
- evaluarea inițială și raportul de evaluare inițială (raport tip, cu recomandări);
- module de psihoeducație, ex. “Ce este depresia?”, „Cauzele depresiei mele. Beneficiile
Depreter ” cu texte, filme, animații, modele dinamice, exerciții etc..
După accesarea facilităților gratuite, pacientul poate decide să achiziționeze diverse
servicii de evaluare și/ sau terapie sau credite, pe care le poate apoi converti în diverse servicii.
Când se face pentru prima oară achiziționarea de credite este necesară și completarea unui
formular mai complex, cu date necesare pentru facturare. Aceste date se salvează în secțiunea
Configurare cont și nu mai trebuie completate la achizițiile ulterioare.
Captură ecran Depreter – formular de creare cont pacienți
5.1.2. Pagina principală

Homepage-ul vă întâmpină cu informații despre serviciile psihologice oferite pentru
înțelegerea și combaterea depresiei:
48
 evaluare psihologică de bază (=screening și diagnostic) și avansată (=mecanisme,
cauze, probleme asociate),
 psihoterapie structurată în module terapeutice multimedia și ședințe de videoterapie,
 date științifice despre toate aspectele depresiei (statistici, cauze, biologia depresiei)
prezentate în articole și materiale video într-un limbaj ușor de înțeles.
Puteți să beneficiați de toate serviciile DEPRETER în mod independent (după propriul
program, urmând instrucțiunile care vi se oferă la fiecare pas) sau cu asistența unui
psihoterapeut, pe care să îl consultați online cu privire la alegerea testelor și a modulelor
terapeutice, înțelegerea rezultatelor de la teste, înțelegerea unor exerciții terapeutice sau
discutarea oricăror aspecte relevante în cadrul unor ședințe de psihoterapie online.
Captură ecran Depreter – pagina principală pacienți
Meniul de navigare vă oferă acces la cinci opțiuni principale:

- evaluarea simptomelor de depresie și a altor aspecte aspecte importante ale funcționării
umane în plan mental, comportamental, emoțional și social, care se realizează prin
butonul Evaluare.
- tratamentul depresiei și al anxietății comorbide (dacă este cazul), care se realizează prin
butonul Tratament.
- ședințe de videoterapie și comunicare cu un specialist în tratamentul depresiei, care se
realizează prin butonul Asistență.
- gestionarea eficientă a propriilor acțiuni (ex. rapoarte salvate, monitorizare teme etc.),
care se realizează prin butonul Agendă.
49
- Resurse suplimentare utile pentru tratarea depresiei și creșterea calității vieții, care se
realizează prin butonul Resurse.
Vom lua pe rând fiecare opțiune principală și vom descrie acțiunile aferente.
5.1.3. Secțiunea Evaluare

Evaluarea precisă a simptomelor și a posibililor factori care mențin sau agravează
simptomele de depresie în timp este un proces foarte important în tratamentul depresiei. Doar
cunoscând aceste informații se poate stabili un diagnostic corespunzător și se poate planifica
un traseu terapeutic eficient.
În această secțiune aveți acces la 3 modalități de evaluare online:
 Evaluare inițială (evaluarea primară)
 Evaluare standard (evaluarea avansată)
 Evaluare personalizată (evaluarea avansată individuală).
După efectuarea oricărei evaluări, rezultatele de la teste vor apărea în mod automat în
Portofoliul personal sub forma unui raport psihologic. Dacă lucrați cu asistența unui
psihoterapeut, atunci și terapeutul dumneavoastră va avea acces la rezultatele evaluării pentru
a putea analiza rezultatele în scopul elaborării diagnosticului și a direcției de tratament.
Evaluarea inițială este prima metoda de evaluare. Este o evaluare gratuită, rapidă și
esențială pentru delimitarea diagnosticului potrivit. Începeți cu această evaluare pentru a afla
cum se raportează simptomele dumneavoastră la criteriile de diagnostic.
Captură ecran Depreter – întrebări evaluarea inițială
Evaluarea standard este o metodă de evaluare avansată. Este o evaluare care se

realizează după evaluarea inițială, pentru a clarifica mai multe aspecte ce țin de problema
psihologică identificată. Evaluarea cuprinde mai multe teste online care vizează numeroase
aspecte importante ale funcționării umane în plan mental, comportamental, emoțional și social.
Testele din această secțiune constituie standardul unei evaluări psihologice științifice pentru
problemele de depresie și/ sau anxietate.
50
Captură ecran Depreter – teste Evaluarea standard
Captură ecran Depreter – un item din cadrul Evaluării standard
Evaluarea personalizată este o metoda de evaluare avansată croită pentru fiecare client
în mod individual. Aceasta evaluare se realizează cu asistență din partea unui psihoterapeut și
presupune trei etape: desfășurarea unei consultații online, parcurgerea testelor prescrise de
psihoterapeut și elaborarea unui raport psihologic cu concluziile psihoterapeutului. Evaluarea
personalizată este recomandată în mod special atunci când clienții se confruntă cu o problemă
de lungă durată sau mai complexă.
5.1.4. Secțiunea Tratament

Platforma vă pune la dispoziție două modalități de tratament online, complet, pentru
depresia cu care vă confruntați:
 Tratament standard;
 Tratament personalizat (cu asistența unui terapeut).
51
Spunem ca un program de tratament este complet deoarece vă ghidează procesul
terapeutic în fiecare etapă: de la înțelegerea problemei cu care vă confruntați și a factorilor care
o mențin, la monitorizarea simptomelor și a factorilor care le influențează, la deprinderea unor
tehnici de control mental și emoțional, la desfășurarea de exerciții comportamentale pentru
combaterea simptomelor și la dezvoltarea unor noi atitudini față de sine, față de viață și față de
problemele care apar. În cazul tratamentului standard există un număr fix de module (15
module) și acestea reprezintă punerea în practică a celui mai eficient protocol de intervenție
existent în literatura de specialitate pentru reducerea depresiei tipice. În cazul tratamentului
personalizat numărul de module este variabil, acestea fiind selectate și organizate în funcție de
nevoile dumneavoastră particulare. Programul de tratament personalizat include și o ședința de
videoterapie cu terapeutul pe care îl alegeți dumneavoastră dintr-o listă cu mai mulți specialiști
Depreter. Ambele programe sunt contra-cost și perioada de valabilitate (perioada de timp în
care pot fi accesate) este de 4 luni.
Fiecare program de tratament vine împreună cu o schemă de monitorizare a simptomelor,
respectiv cu un set de teste de evaluare online la care veți avea acces periodic pentru a vă putea
evalua simptomele și pentru a putea aprecia progresul terapeutic. Veți fi notificați de fiecare
dată când trebuie să completați un test de monitorizare.
Captură ecran Depreter – lista module Tratament standard
5.1.5. Secțiunea Asistență sau Terapeutul meu

Platforma vă permite să accesați servicii online de evaluare și tratament psihologic în
mod autonom sau cu asistență din partea unui psihoterapeut. Dacă ați ales să colaborați cu un
psihoterapeut, în această pagină puteți accesa cele 2 modalități de contactare a terapeutului
dumneavoastră: puteți contacta terapeutul prin mesaje scrise sau puteți intra în legatură video
cu acesta pentru a desfășura o ședință de psihoterapie. Ședințele de videoterapie trebuie
programate în avans cu psihoterapeutul dumneavoastră. Folosiți opțiunea de Contact terapeut
pentru a stabili din timp data potrivită.
52
Ședințele de videoterapie au o durată de 50 de minute și sunt realizate folosind un
program securizat, ce păstrează anonimitatea și confidențialitatea utilizatorilor săi. Pentru a
desfășura o ședință online veți avea nevoie de o cameră web și de un microfon.
Captură ecran Depreter – comunicare prin mesaje scrise
5.1.6. Secțiunea Agendă

În această secțiune vă punem la dispoziție câteva instrumente care vă vor ajuta pe tot
parcursul utilizării platformei:
 Portofoliul personal. Este spațiul dumneavoastră personal din cadrul platformei
unde veți găsi rezultatele de la toate evaluările efectuate, precum și alte materiale
elaborate pe baza modulelor terapeutice pe care le-ați parcurs. Documentele din
portofoliul personal sunt salvate într-un format PDF și pot fi vizualizate online fără
să le descărcați.
 Monitorizare teme. Aici veți găsi lista temelor de casă (exercițiile terapeutice) pe
care trebuie să le efectuați în funcție de modulele terapeutice parcurse.
 Jurnal activități. Aici veți găsi un inventar al tuturor activităților pe care le-ați
desfășurat în platformă.
53
Captură ecran Depreter – portofoliu pacient
Captură ecran Depreter – jurnal activități pacient
5.1.7. Secțiunea Resurse

Această secțiune vă pune la dispoziție mai multe surse de informații utile pentru
activitatea dumneavoastră în platformă. La Resurse de bază și Resurse specifice găsiți fișiere
cu informații despre simptome sau metode de tratament, scurte articole științifice despre
rezultatele unor cercetări recente referitoare la problema dumneavoastră, studii de caz sau
povești terapeutice, propuneri de exerciții terapeutice suplimentare și fișe de lucru. Resursele
de bază vă sunt accesibile în mod gratuit, iar resursele specifice devin accesibile doar după
activarea cu credite a unui program de tratament.
Aveți de asemenea acces gratuit la un Dicționar psihologic care vă poate ajuta să vă
clarificați sensul anumitor termeni și expresii folosite în platformă. După activarea unui
serviciu de evaluare avansată sau de tratament puteți apela la Forum pentru a adresa întrebări
altor clienți din platformă sau pentru a învăța din experiența lor de utilizare a platformei.
54
Captură ecran Depreter – secțiunea Resurse de bază
Captură ecran Depreter – Forum de discuții pacienți
5.1.8. Opțiuni secundare

Dincolo de cele cinci opțiuni principale, meniul de navigare vă pune la dispoziție alte 4
butoane secundare poziționate în partea dreaptă a paginii. Aceste butoane oferă acces la funcții
ce vă ușurează utilizarea platformei. Cele 4 secțiuni secundare sunt:
 Ajutor. Această secțiune vă oferă acces la manualul de utilizare, la întrebările și
răspunsurile cele mai frecvente legate de utilizarea platformei și la opțiunea de Contactare
centru, prin care puteți lua legătura cu administratorii platformei.
 Notificări. Aici găsiți notificări legate de cele mai importante acțiuni din cadrul
platformei. De exemplu, veți fi notificat când vi se activează un serviciu, când trebuie să
completați un test de monitorizare sau când primiți un mesaj de la terapeutul dumneavoastră.
De asemenea, primiți periodic notificări legate de valabilitatea serviciilor achiziționate.
 Cont. Gestionarea propriului cont se face printr-o serie de acțiuni ce pot fi efectuate din
această secțiune.
 Deconectare. Butonul ce permite deconectarea sau delogarea din contul
dumneavoastră securizat în cadrul platformei Depreter .
55
Captură ecran – Notificări
Descrierea opțiunilor din secțiunea Cont:

Configurare cont – Această pagină are două secțiuni. În partea de sus aveți adresa de
email și parola dumneavoastră, iar în partea de jos aveți informațiile personale. Puteți schimba
parola de acces la contul dumneavoastră și vă puteți actualiza datele de contact. Pentru a putea
achiziționa servicii sau credite cu care să beneficiați de serviciile contra cost ale platformei este
necesar să completați corespunzător informațiile necesare pentru facturare.
Cumpărare servicii și credite - Activarea serviciilor din cadrul platformei Depreter se
poate face direct sau în schimbul unui anumit număr de credite. Aceste credite trebuie mai întâi
achiziționate contra unei sume de bani și apoi pot fi folosite. Aveți la dispoziție 3 modalități de
plată: card online, PayPal și transfer bancar. În această secțiune veți găsi un tabel cu toate
tipurile de servicii disponibile și costul lor adiacent.
Termeni și condiții - Înregistrarea în platformă și continuarea utilizării platformei
implică acordul dumneavoastră explicit cu condițiile de utilizare prezentate în această pagină.
Ștergere cont – Dacă doriți să renunțați la contul dumneavoastră din cadrul platformei
puteți cere acest lucru.
Captură ecran – Achiziție servicii
56
5.2. Prezentare Depreter. Perspectivă psihoterapeut
5.2.1. Creare cont
Este gratuit să creați un cont de psihoterapeut în platforma DEPRETER și durează mai
puțin de 1 minut. Aveți nevoie doar de o adresă de e-mail. După înscriere, veți primi pe e-mail
un link de validare a contului și câteva instrucțiuni. Pentru început, în cadrul platformei, veți
avea rolul de Psihoterapeut potențial, adică psihoterapeutul care trebuie să urmeze un curs
pentru a putea utiliza platforma. După validarea contului și stabilirea parolei aveți acces gratuit
la câteva opțiuni:
- vizualizare interior cont PSIHOTERAPEUT cu meniu și facilitățile oferite de către
DEPRETER, deși acestea nu sunt deocamdată complet funcționale;
- acces la Resurse de bază și la opțiunile secundare.
Captură ecran – Înscriere psihoterapeuți

Homepage-ul sau pagina principală vă întâmpină cu informații despre rolul inițial pe
care îl aveți în cadrul platformei, cel de terapeut potențial și vă îndrumă să aflați mai multe
despre modalitatea de a deveni psihoterapeut licențiat în utilizarea platformei. Informații despre
modalitățile în care puteți utiliza platforma și care sunt pașii pentru înscrierea la cursul de
formare găsiți în subsecțiunea Licență de utilizare, a secțiunii denumită Cont și identificată
vizual prin iconița . Puteți oricând reveni la pagina principală folosind butonul din partea
stângă-sus a meniului, identificat vizual prin iconița .
57
Captură ecran Depreter – pagina principală psihoterapeuți
Din perspectiva unui psihoterapeut, scopul principal al platformei Depreter este de a

crește impactul pe care specialiștii îl pot avea în tratamentul depresiei și promovarea stării de
sănătate mintală. Vă oferim așadar spațiul de lucru și instrumentele necesare pentru a oferi
asistență psihoterapeutică persoanelor ce suferă de depresie.
Meniul de navigare vă oferă acces la trei opțiuni principale:
- Cunoașterea în detaliu a instrumentelor de evaluare și a modulelor de tratament.
Această opțiune este realizată prin butonul Instrumente.
- Managementul eficient al pacienților în cadrul platformei, care se realizează prin
butonul Pacienți.
- Resurse suplimentare utile în practica dumneavoastră terapeutică, care se realizează
prin butonul Resurse.
5.2.3. Secțiunea Instrumente

Există patru tipuri de instrumente care vă facilitează practica terapeutică:
 Instrumente de evaluare. Puteți vizualiza și efectua din postura unui pacient toate
testele disponibile în cadrul platformei. În acest fel veți putea cunoaște îndeaproape fiecare test
și veți putea recomanda și personaliza evaluările necesare pentru pacienții cu care lucrați.
Testele sunt grupate pe categorii și pot fi efectuate în timp real. Rezultatele se salvează și pot
fi vizualizate în Portofoliul personal.
 Instrumente de tratament. Puteți vizualiza și efectua din postura unui pacient toate
modulele de tratament disponibile în cadrul platformei. În acest fel veți putea cunoaște
îndeaproape fiecare modul și veți putea personaliza tratamentul pentru pacienții cu care lucrați.
58
De asemenea, veți putea oferi asistență și veți putea facilita înțelegerea și punerea în practică a
exercițiilor terapeutice.
 Portofoliu personal. Este spațiul dumneavoastră personal din cadrul platformei unde
veți găsi o parte dintre rezultatele activității dumneavoastră în platformă, cum ar fi rapoartele
psihologice rezultate în urma efectuării testelor de evaluare sau a modulelor terapeutice.
 Jurnal activități. Acest jurnal vă oferă un istoric al celor mai importante activități pe
care le-ați desfășurat în platformă și un inventar al serviciilor achiziționate.
Captură din efectuarea unui test de evaluare
Captură din cadrul unui modul de tratament
59
Captură din pagina Portofoliu personal
Captură din pagina Jurnal activități
5.2.4. Secțiunea Pacienți

Platforma vă pune la dispoziție o serie de facilități prin care veți putea efectua un
management eficient al fiecărui pacient.
 Registru pacienți. Orice pacient cu care doriți să lucrați în cadrul platformei Depreter
trebuie înregistrat în acest document online. Pacienții proprii, cei care v-au contactat pe
dumneavoastră direct vor trebui adăugați în registru prin completarea unui formular, iar
pacienții care vă contactează prin intermediul platformei vor apărea automat în listă.
 Personalizare evaluare. Această opțiune vă permite să faceți o evaluare avansată croită
pentru fiecare client în mod individual și presupune două acțiuni: selectarea testelor pentru un
anumit pacient și completarea concluziilor și recomandărilor la finalul raportului psihologic
generat în mod automat. Ultima etapă va fi posibilă abia după ce pacientul a efectuat toate
testele recomandate. Raportul preliminar, generat automat, îl veți găsi în Portofoliul personal
al pacientului dumneavoastră. Se recomandă ca această personalizare să se facă abia după ce
ați avut o primă discuție cu pacientul și i-ați putut identifica nevoile de evaluare. Oferirea
accesului la evaluare personalizată pentru un pacient costă 40 de credite.
 Personalizare tratament. În această secțiune vă punem la dispoziție toate modulele de
tratament existente în Depreter și dumneavoastră puteți crea un tratament personalizat prin
60
selectarea și ordonarea modulele care răspund cel mai bine nevoilor și caracteristicilor fiecărui
pacient. Ordonarea modulelor se face prin setarea “greutății” pentru fiecare modul, în ordine
crescătoare (ex. modulul cu greutate 0 va apărea primul în lista de module, modulul cu greutate
1 va apărea al doilea etc.). În plus, puteți selecta testele prin care doriți să monitorizați evoluția
pacientului dumneavoastră și periodicitatea cu care se va face monitorizarea, pentru fiecare test
în parte. Oferirea accesului la tratament personalizat pentru un pacient costă 70 de credite.
 Asistență prin videoterapie online. În această pagină vă punem la dispoziție un
program de comunicare audio-video în timp real prin care veți putea oferi ședințe de consiliere
psihologică pacienților dumneavoastră Totul se desfășoară în interiorul platformei și nu aveți
nevoie de conturi suplimentare sau alte sisteme de comunicare. Activarea unei ședințe de
videoterapie costă 20 de credite.
 Asistență prin mesaje. Prin această opțiune puteți să contactați și să comunicați cu
pacientul dumneavoastră. Puteți să schimbați mesaje scrise prin care să stabiliți data la care să
programați o ședință de videoterapie, să discutați evoluția simptomelor, progresul în
parcurgerea modulelor de tratament, să oferiți diverse recomandări etc..
 Portofoliu pacient. În această pagină aveți acces direct la portofoliul personal al
fiecărui pacient cu care lucrați și în acest fel îi puteți monitoriza munca în cadrul platformei. În
portofoliul personal al fiecărui pacient veți găsi rezultatele de la toate testele de evaluare
efectuate (sub forma unor rapoarte psihologice), teme de casă realizate sau alte fișe de lucru.
Aici veți putea vizualiza și rezultatele generate automat la testele efectuate din evaluarea
personalizată (raport preliminar). După ce veți folosi componenta de Personalizare a evaluării
pentru a adăuga concluziile și recomandările dumneavoastră, raportul de evaluare personalizată
va fi salvat în forma sa finală. Documentele din portofoliul personal sunt salvate într-un format
PDF și pot fi vizualizate online fără să le descărcați.
 Monitorizare teme. În această secțiune aveți o evidență a tuturor temelor de efectuat și
progresul realizării lor pentru fiecare pacient.
 Transfer credite. În cadrul platformei Depreter accesul la servicii se face în mod
flexibil și pe baza unui anumit număr de credite. Pacienții dumneavoastră își pot achiziționa
singuri creditele necesare și își pot activa serviciile dorite, dar puteți și să le transferați un
anumit număr de credite din creditele pe care le aveți dumneavoastră disponibile la un moment
dat.
Captură din pagina Registru pacienți
61
Captură din pagina Personalizare evaluare – selecția testelor
Exemplu notificare completare teste și finalizare evaluare personalizată
Captură din pagina Personalizare evaluare – completare raport
62
Captură din pagina Personalizare tratament – selecția și ordonarea modulelor
Captură din pagina Asistență prin videoterapie
63
Captură din pagina Asistență prin mesaje
Captură din pagina Portofoliu pacient
Captură din pagina Monitorizare teme
64
Captură din pagina Transfer credite

Cea de-a treia opțiune principală vă oferă acces la resurse suplimentare, grupate în
Resurse de bază și Resurse specifice, dar și la un forum de discuții.
Această secțiune vă pune la dispoziție mai multe surse de informații utile pentru practica
dumneavoastră psihoterapeutică: protocoale de intervenție, alte scale de evaluare, diverse fişe
de monitorizare și fișe de lucru, tehnici de intervenție şi modalități diferite de aplicare a lor
(veți putea alege varianta optimă în funcție de caracteristicile fiecărui pacient), metode de
spargere a rezistențelor şi depăşirea obstacolelor, resurse bibliografice suplimentare, studii de
caz, poveşti terapeutice etc.. Resursele de bază vă sunt accesibile în mod gratuit, iar resursele
specifice devin accesibile doar după activarea cu credite a serviciului Acces instrumente.
În pagina de Forum aveți posibilitatea de a adresa întrebări și de a răspunde la întrebările
celorlalți psihoterapeuți. Puteți beneficia de experiența altor colegi pentru a înțelege mai bine
modul de utilizare a platformei, pentru a primi recomandări sau pentru a descoperi noi teste sau
module terapeutice utile. Aveți în vedere că, deși discuțiile din forum sunt moderate de cele
mai multe ori de un membru al echipei Depreter, este posibil ca anumite informații care vin de
la alți utilizatori să fie incomplete sau chiar eronate. Pentru a vă asigura că aveți informațiile
corecte de care aveți nevoie, folosiți secțiunea Ajutor (o găsiți în partea dreaptă a meniului
principal și poate fi identificată prin iconița ).
Captură din secțiunea Resurse de bază
65
Captură din secțiunea forum psihoterapeuți

Dincolo de cele trei opțiuni principale, meniul de navigare vă pune la dispoziție alte 4
centru prin care puteți lua legătura cu administratorii platformei.
platformei. De exemplu, veți fi notificat când vi se alocă un pacient nou sau când trebuie să-i
oferiți cuiva asistență. De asemenea, primiți periodic notificări legate de valabilitatea serviciilor
achiziționate.
această secțiune.

Licența de utilizare – aici sunt descrise rolurile pe care le puteți avea în platformă, cum
le obțineți și ce facilități vă oferă. De asemenea, găsiți specificat rolul pe care îl aveți în cadrul
platformei la momentul respectiv.
Configurare cont – Această pagină are două secțiuni. În partea de sus aveți adresa de e-
mail și parola dumneavoastră, care poate fi oricând actualizată, iar în partea de jos aveți
informațiile personale. Aceste date trebuie să fie conform documentului de identitate și trebuie
să includă și un CV în format pdf.
66
Achiziție credite - Activarea serviciilor din cadrul platformei Depreter se face în
schimbul unui anumit număr de credite. Aceste credite trebuie mai întâi achiziționate contra
unei sume de bani și apoi pot fi folosite. Aveți la dispoziție 3 modalități de plată: card online,
PayPal și transfer bancar. În această secțiune veți găsi un tabel cu toate tipurile de servicii
disponibile și costul lor adiacent.
implică acordul dumneavoastră explicit cu condițiile de utilizare prezentate în această pagină.
Setare disponibilitate – Pentru specialiștii care au rol de Psihoterapeut expert în cadrul
Depreter această opțiune vă oferă posibilitatea de a vă seta disponibilitatea de a primi pacienți
externi noi.
Captură pagină Notificări
Captură pagină Achiziție credite
67
5.3. Prezentare Depreter. Perspectivă medic
5.3.1. Creare cont
Este gratuit să creați un cont de medic în platforma DEPRETER și durează mai puțin de
1 minut. Aveți nevoie doar de o adresă de e-mail. După înscriere, veți primi pe e-mail un link
de validare a contului și câteva instrucțiuni. Pentru început, în cadrul platformei, veți avea rolul
de Medic potențial, adică medicul care trebuie să urmeze un curs pentru a putea utiliza
platforma. După validarea contului și stabilirea parolei aveți acces gratuit la câteva opțiuni:
- vizualizare interior cont MEDIC cu meniu și facilitățile oferite de către
DEPRETER, deși acestea nu sunt deocamdată complet funcționale;
- acces la Resurse de bază și la opțiunile secundare.
Captură ecran – Înscriere medici

Homepage-ul sau pagina principală vă întâmpină cu informații despre rolul inițial pe
care îl aveți în cadrul platformei, cel de medic potențial și vă îndrumă să aflați mai multe despre
modalitatea de a deveni medic licențiat în utilizarea platformei. Informații despre modalitățile
în care puteți utiliza platforma și care sunt pașii pentru înscrierea la cursul de formare găsiți în
subsecțiunea Licență de utilizare, a secțiunii denumită Cont și identificată vizual prin iconița
. Puteți oricând reveni la pagina principală folosind butonul din partea stânga-sus a meniului,
identificat vizual prin iconița .
68
Captură ecran – homepage medic
DEPRETER vă oferă posibilitatea de a înscrie gratuit pacienți în platformă pentru a

efectua un screening rapid al simptomelor de depresie, pentru a vedea dacă diagnosticul de
depresie este probabil și pentru a primi recomandări. Pacienții înscriși au acces gratuit la
module de psihoeducație, respectiv informații multimedia care le explică ce este depresia și
anxietatea, de ce apar simptomele și ce opțiuni de tratament au. Astfel, prin intermediul
DEPRETER, veți putea oferi pacienților un serviciu de intervenție primară pentru depresie și
problemele asociate, identificând din timp apariția depresiei, intervenind din timp prin
psihoeducație și punând pacienții în legătură cu o echipă de specialiști în psihoterapie care le
pot oferi tratament online.
Meniul de navigare vă oferă acces la trei opțiuni principale:
- Cunoașterea instrumentelor de evaluare și a modulelor de psihoeducație. Această
opțiune este realizată prin butonul Instrumente.
- Managementul eficient al pacienților în cadrul platformei, care se realizează prin
butonul Pacienți.
- Resurse suplimentare utile în practica dumneavoastră, care se realizează prin butonul
Resurse.
5.3.3. Secțiunea Instrumente

Există patru tipuri de instrumente care au ca scop facilitarea gestionării primare a
pacienților cu simptome de depresie:
69
 Instrumente de evaluare. Puteți vizualiza și efectua din postura unui pacient testele de
evaluare standard existente în cadrul platformei. În acest fel veți putea cunoaște fiecare test, ce
rezultate se pot obține și veți putea oferi asistență pacienților cu care lucrați. Testele sunt
grupate pe categorii și pot fi efectuate în timp real. Rezultatele se salvează și pot fi vizualizate
în Portofoliul personal.
 Instrumente de tratament. Puteți vizualiza și efectua din postura unui pacient modulele
de psihoeducație, cele care permit realizarea unei intervenții primare în depresie. În acest fel
veți putea cunoaște îndeaproape aceste module și veți putea oferi asistență pacienților
dumneavoastră.
 Portofoliu personal. Este spațiul personal din cadrul platformei unde veți găsi o parte
dintre rezultatele activității în platformă, cum ar fi rapoartele psihologice rezultate în urma
efectuării testelor de evaluare.
 Jurnal activități. Acest jurnal vă oferă un istoric al celor mai importante activități pe
care le-ați desfășurat în platformă.
5.3.4. Secțiunea Pacienți
Platforma vă pune la dispoziție o serie de facilități prin care veți putea efectua un
management eficient al fiecărui pacient.
 Registru pacienți. Orice pacient cu care doriți să lucrați în cadrul platformei Depreter
trebuie înregistrat în acest document online prin completarea unui formular.
 Portofoliu pacient. În această pagină aveți acces direct la portofoliul personal al
fiecărui pacient cu care lucrați și în acest fel îi puteți monitoriza munca în cadrul platformei. În
portofoliul personal al fiecărui pacient veți găsi rezultatele de la toate testele de evaluare
efectuate (sub forma unor rapoarte psihologice), teme de casă realizate sau alte fișe de lucru.
Documentele din portofoliul personal sunt salvate într-un format PDF și pot fi vizualizate
online fără să le descărcați.
 Asistență prin mesaje. Prin această opțiune puteți să trimiteți mesaje scrise pacienților
dumneavoastră înscriși în platformă.

Cea de-a treia opțiune principală vă oferă acces la resurse suplimentare (protocoale de
intervenție primară, resurse bibliografice suplimentare, studii de caz, poveşti terapeutice etc.),
grupate în Resurse de bază și Resurse specifice, dar și la un forum de discuții.
În pagina de Forum aveți posibilitatea de a adresa întrebări și de a răspunde la întrebările
celorlalți medici. Puteți beneficia de experiența altor colegi pentru a înțelege mai bine modul
de utilizare a platformei, pentru a primi recomandări sau pentru a descoperi noi teste sau
module terapeutice utile. Aveți în vedere că, deși discuțiile din forum sunt moderate de cele
mai multe ori de un membru al echipei Depreter, este posibil ca anumite informații care vin de
la alți utilizatori să fie incomplete sau chiar eronate. Pentru a vă asigura că aveți informațiile
corecte de care aveți nevoie, folosiți secțiunea Ajutor (o găsiți în partea dreaptă a meniului
principal și poate fi identificată prin iconița ).
70
Captură ecran Resurse medici
Captură ecran Forum medici

Dincolo de cele trei opțiuni principale, meniul de navigare vă pune la dispoziție alte 4
centru prin care puteți lua legătura cu administratorii platformei.
platformei. De exemplu, veți fi notificat când vi se alocă un pacient nou.
această secțiune.
71
Licența de utilizare – aici sunt descrise rolurile pe care le puteți avea în platformă, cum
le obțineți și ce facilități vă oferă. De asemenea, găsiți specificat rolul pe care îl aveți în cadrul
platformei la momentul respectiv.
Configurare cont – Această pagină are două secțiuni. În partea de sus aveți adresa de e-
mail și parola dumneavoastră, care poate fi oricând actualizată, iar în partea de jos aveți
informațiile personale. Aceste date trebuie să fie conform documentului de identitate și trebuie
să includă și un CV în format pdf.
implică acordul dumneavoastă explicit cu condițiile de utilizare prezentate în această pagină.
72
6. STUDII DE UZABILITATE
Uzabilitatea platformei Depreter și uzabilitatea programului online de intervenție pentru

tratamentul depresiei au fost testate în cadrul a două studii.
Studiul 1. Testarea uzabilității platformei DEPRETER pentru toate tipurile de utilizatori
(pacienți, psihoterapeuți și medici), într-un studiu cu participanți externi (i.e. participanți care
nu au luat parte la procesul de planificare și dezvoltare a platformei și care o utilizează pentru
prima dată).
Studiul 2. Testarea uzabilității programului de psihoterapie online a depresiei, derulat
prin intermediul platformei DEPRETER pentru toate tipurile de utilizatori (pacienți,
psihoterapeuți și medici), într-un studiu cu participanți externi (i.e. participanți care nu au luat
parte la procesul de planificare și dezvoltare a programului de terapie).
6.1. Obiective specifice

A. Studiul de uzabilitate al platformei de tratament și monitorizare online a depresiei,
Depreter, a urmărit evaluarea opiniilor formate de către pacienți, psihoterapeuți și medici în
urma interacțiunii directe cu platforma și a utilizării funcționalităților acesteia pe baza unor
scenarii. Scopul demersului de cercetare a fost de a obține la final, prin metode de evaluare
standardizate și practici valide de analiză statistică descriptivă și inferențială, răspunsuri bazate
empiric la următoarele întrebări cheie:
1. Care este nivelul de uzabilitate, per ansamblu, al platformei Depreter pentru
utilizatorii pacienți?
2. Variază nivelul de uzabilitate raportat de către pacienți în funcție de grupul din care
aceștia au făcut parte (grup autonom versus grup cu terapeut)?
utilizatorii psihoterapeuți?
utilizatorii medici?
5. Există diferențe majore ale uzabilității din perspectiva celor trei tipuri de utilizatori?
6. Cum au evaluat cele trei tipuri de utilizatori uzabilitatea subcomponentelor/
funcționalităților platformei?
B. Studiul de uzabilitate al programului de tratament Depreter a urmărit evaluarea
opiniilor formate de către pacienți, psihoterapeuți și medici în urma interacțiunii directe cu
serviciile de tratament Depreter și a utilizării acestora pe baza unor scenarii. Scopul demersului
de cercetare a fost de a obține la final, prin metode de evaluare standardizate și practici valide
de analiză statistică descriptivă și inferențială, răspunsuri bazate empiric la următoarele
întrebări cheie:
73
1. Cum evaluează utilizatorii pacienți uzabilitatea, calitatea și utilitatea programului
Depreter per ansamblu și pe subcomponente?
2. Variază evaluările pacienților în funcție de grupul din care aceștia au făcut parte
(grup autonom versus grup cu terapeut)?
3. Cum evaluează utilizatorii psihoterapeuți uzabilitatea, calitatea și utilitatea
programului Depreter per ansamblu și pe subcomponente?
4. Cum evaluează utilizatorii medici uzabilitatea, calitatea și utilitatea programului
Depreter per ansamblu și pe subcomponente?
5. Există diferențe majore între evaluările făcute de cele trei tipuri de utilizatori?
6. Care este procentul utilizatorilor care ar dori să folosească în mod curent programul
de tratament Depreter, l-ar recomanda persoanelor cu simptome de depresie și colegilor
(psihoterapeuți și medici)?
6.2. Metode
În sens larg, uzabilitatea poate fi definită ca fiind uşurinţa cu care utilizatorii pot folosi o
anumită unealtă sau sistem pentru a atinge un scop specific. Testarea uzabilităţii se poate face
prin mai multe metode: evaluare euristică, evaluare calitativă şi evaluare cantitativă (obiectivă
şi subiectivă). Cea mai cunoscută metodă de inspecţie a uzabilităţii este evaluarea euristică
descrisă şi publicată de către Jakob Nielsen (1993). Este esenţială în procesul de construcţie a
unui sistem şi presupune evaluarea problemelor de uzabilitate şi rezolvarea lor în cadrul
procesului iterativ de construcţie a design-ului şi interfeţei sistemului. Evaluarea calitativă,
realizată prin metode specifice cum ar fi focus-group-ul sau interviul, aduce informaţii extrem
de utile în procesul de construcţie al unui sistem informatic. Sunt însă proceduri destul de
costisitoare şi oferă informaţii limitate.
Cele mai multe studii care au în vedere evaluarea uzabilităţii unui sistem culeg informaţii
cantitative folosind metode obiective și subiective. Datele subiective se referă la opiniile şi
atitudinile utilizatorilor în raport cu uzabilitatea. Datele obiective se obţin prin măsurarea
performanţelor utilizatorilor (rata de succes şi timpul necesar pentru ducerea la bun sfârşit a
unui scenariu de utilizare a sistemului respectiv). Evaluarea utilizabilităţii poate să aibă loc pe
parcursul proiectării unui sistem sau după dezvoltarea acestuia. În evaluarea platformei
Depreter am utilizat elemente din toate cele trei tipuri de evaluare (ex. evaluarea euristică pe
parcursul proiectării sistemului), dar am ales să punem accentul pe evaluarea cantitativă
efectuată cu utilizatorii la finalul dezvoltării platformei. Chiar dacă sunt cele mai costisitoare
din perspectiva resurselor, rezultatele acestor testări sunt considerate a fi cele mai relevante.
Echipa de cercetare a recrutat un eșantion amplu de participanți: 154 utilizatori cont
pacient, 53 utilizatori cont psihoterapeut și 18 utilizatori cont medic. Participanții au utilizat
platforma în mod intensiv pe o perioadă de 3 săptămâni (pacienți și psihoterapeuți), respectiv
10 zile (medici) pe baza unor scenarii create să asigure interacțiunea utilizatorilor cu toate
74
funcțiile platformei. La final, uzabilitatea a fost măsurată la nivel general și pe subcomponente,
folosind trei scale de uzabilitate, care au demonstrat proprietăți psihometrice bune: System
Usability Scale (SUS) – adaptată, Chestionarul de feedback Depreter (CFD) – creată de novo,
Chestionarul de evaluare a programului Depreter (CEPD) - creată de novo. Chestionarele de
evaluare a uzabilității au fost adaptate în trei variante, potrivite pentru fiecare tip de utilizator
(pacient, psihoterapeut, medic), ținând cont de facilitățile la care a avut acces utilizatorul.
Datele de uzabilitate colectate au fost atât cantitative, cât și calitative, și au fost prelucrare prin
proceduri corespunzătoare de analiză a datelor. Consistența internă a fost evaluată cu Cronbach
alpha. Pentru că nu era posibil să obținem o măsurătoare pre-test a uzabilității, etaloanele de
referință pentru interpretarea scorurilor de uzabilitate au fost valorile mediane ale scalei, pentru
fiecare tip de utilizator. Testul neparametric Wilcoxon pentru eșantioane perechi a fost folosit
pentru a compara scorurile de la scala SUS cu valorile mediane pentru a identifica diferențe
semnificative la pragul 0.05. Distribuția scorurilor și indicatorii tendinței centrale au fost
calculate pentru fiecare item în parte pentru a identifica itemii cu valori extreme (mici și mari),
reflectând aspectele cele mai slabe, respectiv cele mai bune ale platformei – din punct de vedere
al uzabilității. Testul nonparametric Kruskal Wallis H, recomandat pentru multiple comparații
între eșantioane independente, a fost folosit pentru a testa diferențele între grupuri.
Tabel 6. 1. Caracteristici demografice participanți
Gen
N Vârstă (m, sd)
Masculin Feminin
Pacienți 154 21.6 (2.1) 22 132
Psihoterapeuți 53 24.6 (2.3) 6 47
Medici 18 27-57 9 9
6.2.1. Instrumente
System Usability Scale (SUS) este unul din primele chestionare folosite pentru a evalua
uzabilitatea unui sistem și a fost creat de către J. Broke (1996). SUS este alcătuit din 10 itemi
cotați pe o scală Likert de 5 puncte (1-5); itemii impari sunt formulați pozitiv, iar itemii pari
sunt formulați negativ. Această scală a fost folosită în sute de studii, iar proprietățile sale
psihometrice sunt adecvate (α = 0.88) (Lewis și Sauro, 2009). Scorurile brute obținute sunt
transformate pe baza unor formule (în cazul itemilor impari scorul transformat se obține prin
formula scor brut-1; în cazul itemilor pari valoarea transformată se obține prin formula 5-scorul
brut), iar suma itemilor transformați este înmulțită cu 2.5. În acest fel scorurile transformate
pot varia de la 0 (scor minim) la 100 (scorul maxim). Pentru a putea fi folosită în studiu, scala
a fost adaptată și se face referire în mod specific la platforma Depreter (vezi Anexe).
Chestionarul de feedback Depreter (CFD) a fost construit de către echipa de cercetare pe
baza experienței anterioare dobândite în realizarea platformei PAXonline. Au fost realizate trei
75
versiuni separate, câte unul pentru fiecare tip de utilizator. Acesta evaluează ușurința cu care
au fost utilizate componentele/ opțiunile din platformă (ex. meniul de navigare, forumul).
Pentru pacienți acest chestionar are 9 itemi, pentru psihoterapeuți există 10 itemi, iar pentru
medici există 7 itemi. Ușurința cu care a fost utilizată fiecare opțiune este evaluată pe o scală
de tip Likert în 5 puncte (de la 1 - foarte greu la 5 - foarte ușor). Evaluarea calitativă s-a făcut
printr-o întrebare deschisă și solicită utilizatorilor sugestii pentru a crește nivelul de satisfacție
în utilizarea platformei Depreter (vezi Anexe).
Chestionarul de evaluare a programului Depreter (CEPD) evaluează mai multe aspecte:
- dacă există experiența anterioară cu un program de intervenție online;
- calitatea programului Depreter în raport cu experiența anterioară (dacă este cazul);
- ușurința utilizării programului Depreter și a subcomponentelor sale (navigare module,
accesibilitatea limbajului utilizat în cadrul modulelor, satisfacția cu designul modulelor
Depreter);
- calitatea și utilitatea diverselor componente ale programului de intervenție (ex.
instrumentele de evaluare, modulele de tratament, resursele specifice etc.);
- dacă utilizatorii ar utiliza programul în mod curent și dacă l-ar recomanda cuiva cu
simptome de depresie.
În total chestionarul are 14 itemi pentru pacienți (3 întrebări au răspuns liber), 15 itemi
pentru psihoterapeuți (3 întrebări au răspuns liber) și 12 itemi pentru medici (2 întrebări au
răspuns liber). Ușurința în utilizare este evaluată pe o scală de tip Likert în 5 puncte (de la 1 -
foarte dificil la 5 - foarte ușor), calitatea și utilitatea sunt evaluate tot pe o scală de tip Likert în
5 puncte (1-foarte mică, 5 – foarte mare). Răspunsurile la întrebările legate de experiența
anterioară și cele vizavi de utilizarea curentă și eventuale recomandări, sunt de tip nominal
“Da” sau “Nu”. Evaluările calitative s-au făcut prin două întrebări deschise și solicită
utilizatorilor să numească cele mai apreciate elemente și să ofere eventuale sugestii pentru
optimizarea programului Depreter (vezi Anexe).
6.3. Rezultate
O sinteză a rezultatelor obținute în cadrul studiilor de uzabilitate este prezentată în
secțiunile următoare.
6.3.1. Studiul 1
Rezultatele relevă că fiecare tip de utilizator a raportat o uzabilitate foarte ridicată pentru
platforma Depreter. La scala SUS, cu valori între 0-100, s-au obținut valori mediane mult peste
mijlocul scalei: mediană pacienți = 87.5, Z = 10.65, p < .001, mediană psihoterapeuți = 87.5,
Z = 6.34, p < .001, mediană medici = 75, Z = 3.72, p < .001. Histogramele cu distribuția
răspunsurilor la scorul global de uzabilitate per întregul eșantion, dar și pentru fiecare tip de
76
utilizator (vezi figurile 1, 2, 3, 4) indică încă o dată uzabilitatea ridicată a platformei, distribuția
fiind una asimetrică înspre scorurile mari.
Fig 6.1. Histograma cu distribuția scorului total de uzabilitate pe întreg eșantionul
Fig 6.2. Histogramă cu distribuția scorurilor globale de uzabilitate - pacienți (N=154)
77
Fig 6.3. Histogramă cu distribuția scorurilor globale de uzabilitate - psihoterapeuți (N=53).
Fig 6.4. Histogramă cu distribuția scorurilor globale de uzabilitate - medici (N=18).
Nu s-au înregistrat diferențe între pacienții care au beneficiat de un terapeut și cei care
au lucrat în mod autonom, ambele tipuri de utilizatori prezentând scoruri mari de uzabilitate
(Z=1.08, p=.281). De asemenea, nu s-au înregistrat diferențe între utilizatorii psihoterapeut și
pacient în nivelul de uzabilitate (Z=1.28, p=.202). O diferență a fost observată la utilizatorii
medici, care au raportat scoruri ușor mai scăzute decât pacienții și psihoterapeuții
78
(χ2(2)=11.006, p = .004; Z=2.67, p=.008 și Z=3.57, p=.000), dar nivelul general de uzabilitate
este tot ridicat. În ceea ce privește analiza subcomponentelor platformei, toate grupurile de
utilizatori au raportat niveluri ridicate și foarte ridicate de ușurință în utilizare (vezi figurile 5,
6, 7). La scala CFD, cu valori între 1 și 5 la fiecare subcomponentă, toate evaluările pacienților,
psihoterapeuților și medicilor au mediana 4 sau 5, respectiv răspunsuri de tip "ușor" sau "foarte
ușor", cu o singură excepție: valoarea medie 3 la evaluarea forum-ului de către medici.
Figura 6.5. Reprezentarea grafică a evaluărilor efectuate de către utilizatorii pacienți
5 4.66 4.59 4.48 4.6 4.66

4.46
4.5 3.94 4.09
3.91
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Figura 6.6. Reprezentarea grafică a evaluărilor efectuate de către utilizatorii psihoterapeuți
5 4.58 4.67 4.6 4.64 4.6 4.57 4.75

4.36
4.5
3.83
4 3.51
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
79
Figura 6.7. Reprezentarea grafică a evaluărilor efectuate de către utilizatorii medici
Feedback-urile calitative oferite de către participanți au fost centralizate și prelucrate

printr-o procedură de analiză tematică, iar pe baza lor s-au făcut diverse optimizări tehnice.
Rezultatele obținute indică dezvoltarea unei platforme cu uzabilitate ridicată pentru toate cele
trei tipuri de utilizatori (pacienți, psihoterapeuți, medici). Toate componentele platformei pot
fi utilizate cu ușurință, ceea ce ne dă încredere că platforma Depreter va putea fi folosită eficient
în practica reală cu pacienții cu depresie.
6.3.2. Studiul 2
Rezultatele relevă că fiecare tip de utilizator a raportat o uzabilitate foarte ridicată pentru
programul Depreter (la pacienți, peste 63% au oferit scoruri de 4 sau 5, adică valori mari, la
evaluarea calității și utilității fiecărei componente din program; la psihoterapeuți peste 76% au
oferit aceleași scoruri; la medici, peste 55% au oferit aceste scoruri, cu o excepție la evaluarea
forum-ului unde majoritatea au raportat un nivel mediu). Histogramele (vezi figurile 8, 9 și 10)
cu distribuția răspunsurilor la evaluarea globală a programului Depreter din perspectiva calității
și a utilității sale indică valorile ridicate înregistrate, distribuția fiind una asimetrică înspre
scorurile mari. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între pacienții care au beneficiat de
un terapeut și cei care au lucrat în mod autonom, ambii utilizatori evaluând foarte pozitiv
utilitatea și calitatea componentelor programului terapeutic. Există totuși o excepție, pacienții
autonomi au apreciat mai mult calitatea per ansamblu a programului Depreter (Z= -2.22,
p=.026).
Comparațiile inter grupuri au identificat doar două diferențe semnificative statistic între
pacienți, psihoterapeuți și medici în evaluarea utilității și calității componentelor Depreter, mai
precis din perspectiva accesibilității limbajului folosit (χ2(2)=10.38, p = .006) și a utilității
programului în ansamblu (χ2(2)=12.29, p = .002). Comparând grupurile două câte două, s-a
80
observat că psihoterapeuții au apreciat mai mult designul modulelor (Z=2.34, p=.02) și
utilitatea per ansamblu a programului terapeutic în raport cu pacienții (Z=2.71, p=.007), dar și
cu medicii (Z=3.33, p=.001). Între medici și pacienți s-a putut observa o singură diferență
semnificativă, în sensul în care pacienții au evaluat limbajul folosit ca fiind mai accesibil
(Z=2.93, p=.003).
Fig 6.8. Histograme cu distribuția scorurilor privind utilitatea/ calitatea programului - pacienți
Fig 6.9. Histograme cu distribuția scorurilor privind utilitatea/ calitatea programului - psihoterapeuți
Fig 6.10. Histograme cu distribuția scorurilor privind utilitatea/ calitatea programului - medici
81
De asemenea, marea majoritate a participanților au avut o experiență pozitivă și ar
recomanda programul Depreter pacienților cu depresie și colegilor psihologi sau medici (peste
93% din totalul de participanți ar recomanda programul Depreter pacienților cu depresie și
peste 98% din participanții psihoterapeuți și medici ar recomanda programul colegilor de
breaslă). Detalii se regăsesc în tabelul de mai jos.
Tabelul 6.2. Răspunsuri utilizare curentă și recomandare Depreter
Recomandare pentru Recomandare
Grup N Utilizare curentă
alți pacienți pentru colegi
Pacienți 154 135 (87.7%) 144 (93.5%) -
Psihoterapeuți 53 51 (96.2%) 51 (96.2%) 52 (98.1%)
Medici 18 16 (88.9%) 18 (100%) 18 (100%)
Feedback-urile calitative oferite de către participanți au fost centralizate și prelucrate tot

printr-o procedură de analiză tematică, iar pe baza lor s-au făcut diverse optimizări tehnice.
Rezultatele obținute indică dezvoltarea unui program online de terapie pentru depresie cu
uzabilitate ridicată pentru trei tipuri de utilizatori (pacienți, psihoterapeuți, medici). Toate
componentele programului terapeutic pot fi utilizate cu ușurință, iar aprecierile referitoare la
utilitatea și calitatea lor ne dau încredere că intervenția Depreter va putea fi folosită eficient în
practica reală cu pacienții cu depresie.
În concluzie, studiile de uzabilitate au adus informații extrem de utile pentru optimizarea
platformei. În același timp aceste informații au relevat o uzabilitate ridicată, din partea tuturor
tipurilor de utilizatori, atât a platformei, cât și a programului de psihoterapie. Avem toate
premisele pentru inserția clinicii virtuale DEPRETER în sistemul real al serviciilor de sănătate
mintală.
82
6.4. Anexe
Chestionar de uzabilitate a platformei DEPRETER :: Pacient
I. Opiniile de mai jos se referă la experienţa pe care aţi avut-o Acord Dezacord
utilizând platforma DEPRETER. Vă rugăm să le citiţi cu puternic puternic
atenţie şi să apreciaţi în ce măsură sunteţi de acord cu fiecare
afirmaţie. Încercaţi să oferiţi primul răspuns care vă vine în
minte. 5 4 3 2 1
Cred că mi-ar plăcea să folosesc platforma
1
DEPRETER ori de câte ori am nevoie.
Consider că platforma DEPRETER este prea
2
complexă pentru a fi utilizată în mod curent.
3 Platforma mi s-a părut ușor de utilizat.
Cred că aș avea nevoie de suport tehnic pe parcurs
4
pentru a fi capabil să utilizez DEPRETER.
Consider că variatele funcții ale platformei sunt
5
bine integrate.
Mi s-a părut că există prea multe inconsistențe în
6
platforma DEPRETER.
Îmi imaginez că majoritatea oamenilor ar învăța să
7
folosească această platformă foarte repede.
8 Platforma mi s-a părut foarte complicat de utilizat.
Pe parcursul utilizării DEPRETER m-am simțiti
9
tot mai confortabil în utilizarea ei.
Am avut nevoie să învăț multe lucruri pentru a mă
10
putea descurca cu platforma DEPRETER.
II. În continuare, vă rugăm să răspundeți Foarte ușor Foarte greu NU am

cât de ușor v-a fost să utilizați
utilizat
următoarele opțiuni ale platformei:
5 4 3 2 1
11 Meniul de navigare
12 Evaluarea inițială
13 Evaluarea standard sau personalizată
14 Modulele de tratament
15 Portofoliul personal
16 Asistența prin mesaje scrise
17 Asistența prin videoterapie
18 Resurse (de bază sau specifice)
19 Forum
III. Dacă aveți sugestii ce ar putea duce la creșterea satisfacției în utilizarea platformei
DEPRETER, vă rugăm să le notați mai jos:
83
Chestionar de uzabilitate a platformei DEPRETER :: Psihoterapeut
minte. 5 4 3 2 1
1 DEPRETER ori de câte ori am nevoie în practica
psihoterapeutică.
2
complexă pentru a fi utilizată curent.
4
Consider că variatele funcții ale platformei sunt bine
5
integrate.
Mi s-a părut că există prea multe contradicții în
6
platforma DEPRETER.
7
folosească această platformă foarte rapid.
Pe parcursul utilizării DEPRETER m-am simțiti tot
9
mai confortabil în utilizarea ei.
10
II. În continuare, vă rugăm să răspundeți cât de Foarte ușor Foarte greu

ușor v-a fost să utilizați următoarele opțiuni
ale platformei: NU am
5 4 3 2 1 utilizat
12 Registrul de pacienți
13 Instrumentele de evaluare și de tratament
14 Personalizarea evaluării
15 Personalizarea tratamentului
16 Portofoliul personal al pacienților
17 Asistența prin mesaje scrise
18 Asistența prin videoterapie
20 Forum
III. Dacă aveți sugestii ce ar putea duce la creșterea satisfacției în utilizarea platformei DEPRETER,
vă rugăm să le notați mai jos:
84
Chestionar de uzabilitate a platformei DEPRETER :: Medic
minte. 5 4 3 2 1
1 DEPRETER ori de câte ori am nevoie în activitatea
mea profesională.
2
complexă pentru a fi utilizată în mod curent.
4
Consider că variatele funcții ale platformei sunt bine
5
integrate.
Mi s-a părut că există prea multe inconsistențe în
6
platforma DEPRETER.
7
folosească această platformă foarte repede.
Pe parcursul utilizării DEPRETER m-am simțiti tot
9
mai confortabil în utilizarea ei.
10
II. În continuare, vă rugăm să răspundeți cât Foarte ușor Foarte greu

de ușor v-a fost să utilizați următoarele NU
opțiuni ale platformei: am
5 4 3 2 1 utilizat
12 Registrul de pacienți
13 Portofoliul personal al pacienților
14 Previzualizarea testelor de evaluare
15 Modulele de psihoeducație
17 Forum
III. Dacă aveți sugestii ce ar putea duce la creșterea satisfacției în utilizarea platformei DEPRETER,
vă rugăm să le notați mai jos:
85
Chestionar de uzabilitate a programului online DEPRETER :: Pacient
1. Ați mai beneficiat de tratament pentru simptome de depresie? DA NU
2. Dacă da, ce fel de tratament ați primit anterior? b. Consiliere/

a. Medicație c. Ambele
Psihoterapie
Mult mai bun La fel Mult mai slab
3. Dacă da, cum vi s-a părut programul online de tratament
5 4 3 2 1
Depreter comparativ cu tratamentul anterior?
Foarte ușor Foarte dificil
4. Cât de ușor v-a fost să înțelegeți explicațiile și instrucțiunile
5 4 3 2 1
oferite în cadrul modulelor de tratament Depreter?
5. Cât de ușor v-a fost să navigați în interiorul modulelor de
tratament și să interacționați cu componentele lor (ex. filme, 5 4 3 2 1
texte suplimentare, aplicații etc.)?
Foarte
Foarte plăcut neplăcut
6. Cum evaluați designul modulelor de tratament (ex. aranjarea
în pagină, culorile și mărimea elementelor, forma butoanelor și a 5 4 3 2 1
textului)?
Foarte mare Foarte mică
7. Cum evaluaţi UTILITATEA următoarelor componente ale
5 4 3 2 1
programului Depreter?
a. Instrumentele de evaluare a simptomatologiei
b. Conținutul text al modulelor
c. Imaginile și materialele audio-video
d. Exercițiile și temele de casă
e. Resursele suplimentare
f. Forumul
g. Asistența psihologului (mesaje și videoterapie)
8. Cum evaluaţi per global UTILITATEA următoarelor
5 4 3 2 1
componente ale programului Depreter?
Foarte bună Foarte slabă
9. Cum evaluaţi CALITATEA următoarele componente ale
5 4 3 2 1
f. Forumul
g. Asistența psihologului (mesaje și videoterapie)

10. Cum evaluați per global CALITATEA programului
5 4 3 2 1
Depreter?
11. Aţi recomanda programul Depreter altor persoane care au

DA NU
simptome de depresie?
86
12. Dacă ați mai avea nevoie de ajutor în viitor, ați reveni la DA NU
programul Depreter?
13. Ce v-a plăcut în mod special la acest

program?
14. Sugestii pentru optimizarea

programului Depreter:
87
Chestionar de uzabilitate a programului online DEPRETER :: Psihoterapeut
1. Ați mai folosit alte programe online pentru probleme de

sănătate mintală? DA NU
Dacă da, ce programe ați mai folosit? Notați aici:
Mult mai bun La fel Mult mai slab

2. Dacă da, cum vi s-a părut programul online de tratament
5 4 3 2 1
Depreter comparativ cu ceea ce ați folosit anterior?
Foarte ușor de Foarte dificil
înțeles de înțeles
3. Cât de accesibil vi s-a părut limbajul folosit în cadrul
5 4 3 2 1
modulelor de psihoeducație Depreter?
tratament și să interacționați cu componentele lor (ex. filme, 5 4 3 2 1
texte suplimentare, aplicații etc.)?
Foarte
5. Cum evaluați designul modulelor de tratament (ex.
aranjarea în pagină, culorile și mărimea elementelor, forma 5 4 3 2 1
butoanelor și a textului)?
5 4 3 2 1
f. Forumul
g. Asistența terapeutică (mesaje și videoterapie)
7. Cum evaluați per global UTILITATEA programului
5 4 3 2 1
Depreter pentru reducerea simptomelor de depresie?
5 4 3 2 1
f. Forumul
g. Asistența terapeutică (mesaje și videoterapie)

9. Cum evaluați per global CALITATEA programului Depreter? 5 4 3 2 1
88
10. Ați utiliza în practica dumneavoastră terapeutică
DA NU
programul Depreter?
11. Aţi recomanda programul Depreter persoanelor cu
DA NU
simptome de depresie?
12. Ați recomanda programul Depreter altor psihoterapeuți? DA NU
13. Ce v-a plăcut în mod special la acest

program?
14. Sugestii pentru optimizarea programului

Depreter:
89
Chestionar de uzabilitate a programului online DEPRETER :: Medic
Foarte ușor de Foarte dificil
înțeles de înțeles
1. Cât de accesibil vi s-a părut limbajul folosit în cadrul
5 4 3 2 1
modulelor de psihoeducație Depreter?
psihoeducație și să interacționați cu componentele lor (ex. filme, 5 4 3 2 1
texte suplimentare, aplicații etc.)
Foarte
3. Cum evaluați designul modulelor de psihoeducație (ex.
aranjarea în pagină, culorile și mărimea elementelor, forma 5 4 3 2 1
butoanelor și a textului)?
5 4 3 2 1
f. Forumul
5. Cum evaluați per global UTILITATEA programului Depreter
5 4 3 2 1
în psihoeducația pacientului cu depresie?
5 4 3 2 1
f. Forumul
7. Cum evaluați per global CALITATEA programului Depreter? 5 4 3 2 1
8. Ați utiliza în practica dumneavoastră profesională programul

DA NU
Depreter?
9. Aţi recomanda programul Depreter persoanelor cu simptome
DA NU
de depresie?
10. Ați recomanda programul Depreter altor medici? DA NU
11. Ce v-a plăcut în mod special la acest program?
12. Sugestii pentru optimizarea programului

Depreter:
90
BIBLIOGRAFIE
Albu, M. (2007). Un nou instrument pentru evaluarea autonomiei personale la adolescenţi.

Anuarul Institutului de Istorie George Bariţ din Cluj-Napoca. Seria Humanistica, V, 99-114.
Alves, M.R.P., Yamamoto, T., Arias-Carrión, O., Rocha, N.B.F., Nardi, A.E., Machado, S.,
Cardoso, A. (2014). Executive Function Impairments in Patients with Depression. CNS & Neurological
Disorders - Drug Targets, 13, 1026-1040
American Psychiatric Association (2010). Practice Guideline for the Treatment of Patients With
Major Depressive Disorder. Retrieved 10.01.2017, from American Psychiatric Association.
https://psychiatryonline.org/pb/assets/raw/sitewide/practice_guidelines/guidelines/mdd.pdf
American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorders. Fifth edition. (5th ed.): Washington DC: American Psychiatric Publishing.
Andersson, G. (2015). The Internet and CBT: a clinical guide: CRC Press, Taylor & Francis.
Barak, A., Klein, B., & Proudfoot, J. G. (2009). Defining internet-supported therapeutic
interventions. Ann Behav Med, 38(1), 4-17. doi: 10.1007/s12160-009-9130-7
Bebbington, P. E., Meltzer, H., Brugha, T. S., et al (2000). Unequal access and unmet need:
neurotic disorders and use of primary care services. Psychological Medicine, 30, 1359– 1367
Brooke, J. (1996). SUS: A "quick and dirty" usability scale. In P. W. Jordan, B. Thomas, B. A.
Weerdmeester, & A. L. McClelland (Eds.), Usability Evaluation in Industry. London: Taylor and
Francis.
Chamberlain, J.M, Haaga, D.A.F. (2001). Unconditional self-acceptance and psychological
health. Journal of Rational - Emotive & Cognitive - Behavior Therapy,19, 163-176
Cipriani, A., Santilli, C., Furukawa, T. A., Signoretti, A., Nakagawa, A., McGuire, H., . . . Barbui,
C. (2009). Escitalopram versus other antidepressive agents for depression. The Cochrane Library, 2.
Ciuca, A. M., Albu, M., Perţe, A., Budău, O., Miclea, Ş., & Miclea, M. (2011). The Romanian
adaptation of the Psychiatric Diagnostic Screening Questionnaire (PDSQ). Cognition, Brain, Behavior,
XV, 69-93.
Ciuca, A.M., Berger, T., Crișan, L.G., Miclea, M. (in press). Internet-based treatment for panic
disorder: a three-arm randomized controlled trial comparing guided (via real time video sessions) with
unguided self-help treatment and a waitlist control. PAXPD study results. Journal of Anxiety Disorders.
Ciuca, A.M., Berger, T., Miclea, M. (2017). Maria and Andrea: Comparing Positive and Negative
Outcome Cases in an Online, Clinician-Guided, Self-Help Intervention for Panic Disorder. Pragmatic
case studies in psychotherapy, 13(3), 173-216.
Cohen, S., & Williamson, G. (1988). Perceived stress in a probability sample of the United States.
In S. S. S. Oskamp (Ed.), The social psychology of health: Claremont Symposium on applied social
psychology. Newbury Park, CA: Sage.
Cuijpers, P. (2015). Psychotherapies for adult depression: recent developments. Current opinion
in psychiatry, 28(1), 24-29.
91
Cuijpers, P., Hollon, S. D., van Straten, A., Bockting, C., Berking, M., & Andersson, G. (2013b).
Does cognitive behaviour therapy have an enduring effect that is superior to keeping patients on
continuation pharmacotherapy? A meta-analysis. BMJ Open, 3(4).
Cuijpers, P., Kleiboer, A., Karyotaki, E., Riper, H. (2017). Internet and mobile interventions for
depression: Opportunities and challenges. Depression and anxiety, 34(7):596-602
Cuijpers, P., van Straten, A., Andersson, G., & van Oppen, P. (2008). Psychotherapy for
depression in adults: a meta-analysis of comparative outcome studies. Journal of consulting and clinical
psychology, 76, 909 - 922.
EIU, T. E. I. U. (2014). Mental health and integration. Provision for supporting people with
mental illness: a comparison of 30 european countries.
http://mentalhealthintegration.com/media/whitepaper/eiu-janssen_mental_health.pdf: The Economist
Intelligence Unit Limited.
Florescu, S., Ciutan, M., Popovici, G., Galaon, M., Ladea, M., & Petukhova, M. (2009). The
Romanian Mental Health Study: main aspects of lifetime prevalence and service use of DSM-IV
disorders [Romanian] Management in Health, 13(3), 22–30.
Fournier, J. C., DeRubeis, R. J., Hollon, S. D., Dimidjian, S., Amsterdam, J. D., Shelton, R. C.,
& Fawcett, J. (2010). Antidepressant drug effects and depression severity: a patient-level meta-analysis.
Jama, 303(1), 47-53.
Garnefski, N., Kraaij, V., & Spinhoven, Ph. (2001). Negative life events, cognitive emotion
regulation and emotional problems. Personality and Individual Differences, 30, 1311-1327.
Gulliver, A., Griffiths, K. M., & Christensen, H. (2010). Perceived barriers and facilitators to
mental health help-seeking in young people: a systematic review. Bmc Psychiatry, 10(1), 1-9. doi:
10.1186/1471-244x-10-113
Gustavsson, A., Svensson, M., Jacobi, F. ..., Wittchen, H. U. Olesen, J. (2011) Cost of disorders
of the brain in Europe 2010. European Neuropsychopharmacology, 21, 718–779.
Hedman, E., Ljotsson, B., & Lindefors, N. (2012). Cognitive behavior therapy via the Internet: a
systematic review of applications, clinical efficacy and cost-effectiveness. Expert Rev Pharmacoecon
Outcomes Res, 12(6), 745-764. doi: 10.1586/erp.12.67
Hollon, S. D., Stewart, M. O., & Strunk, D. (2006). Enduring effects for cognitive behavior
therapy in the treatment of depression and anxiety. Annual Review of Psychology, 57, 285–315.
Hollon, S. D., Thase, M. E., & Markowitz, J. C. (2002). Treatment and prevention of depression.
Psychological Science in the Public Interest, 3(2), 39-77.
Judd, L.L., Akiskal, H.S., Paulus, M.P. (1997).The role and clinical significance of subsyndromal
depressive symptoms (SSD) in unipolar major depressive disorder. Journal of affective disorders, 45(1-
2):5-17.
Kessler, R. C., Berglund, P., Demler, O., Jin, R., Merikangas, K. R., & Walters, E. E. (2005).
Lifetime prevalence and age-of-onset distributions of DSM-IV disorders in the National Comorbidity
Survey Replication. Arch Gen Psychiatry, 62(6), 593-602. doi: 10.1001/archpsyc.62.6.593
92
Krieger, T., Meyer, B., Sude, K., Urech, A., Maercker, A., Berger, T. (2014). Evaluating an e-
mental health program (“deprexis”) as adjunctive treatment tool in psychotherapy for depression: design
of a pragmatic randomized controlled trial. BMC Psychiatry, 14:285.
Kroenke, K., Spitzer, R. L., Williams, J. B. W., & Lowe, B. (2010). The Patient Health
Questionnaire Somatic, Anxiety, and Depressive Symptom Scales: a systematic review. General
Hospital Psychiatry, 32(4), 345-359.
Leahy, R. L., Holland, S. J., McGinn, L.K. (2012). Treatment plans and interventions for
depression and anxiety disorders. Second edition. New York ; London: Guilford Press.
Lewis, J. R., & Sauro, J. (2009). The Factor Structure of the System Usability Scale. Human
Centered Design, Proceedings, 5619, 94-103.
Marcus, M., Yasamy, M. T., Van Ommeren, M., Chisholm, D., & Saxena, S. (2012). Depression:
A global public health concern. World health organization paper on depression, 6-8.
Mewton, L., Smith, J., Rossouw, P., & Andrews, G. (2014). Current perspectives on Internet-
delivered cognitive behavioral therapy for adults with anxiety and related disorders. Psychol Res Behav
Manag, 7, 37-46. doi: 10.2147/PRBM.S40879
Miclea, M., Miclea, Ş., & Ciuca, A. M. (2008). Computer-supported psychotherapy should pay
attention to e-learning. Cognitie, Creier, Comportament/Cognition, Brain, Behavior, 12(1), 131.
Miclea, M., Miclea, Ş., Ciuca, A. M., & Budau, O. (2010). Computer-mediated psychotherapy.
Present and prospects. A developer perspective. Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary
Journal, 14, 185-208.
Mohr, D.C., Lyon, A.R., Lattie, E.G., Reddy, M., Schueller, S.M. (2017). Accelerating Digital
Mental Health Research From Early Design and Creation to Successful Implementation and
Sustainment. Journal of Medical Internet Research, 19(5): e153
Mojtabai, R. (2007). Americans' attitudes toward mental health treatment seeking: 1990-2003.
Psychiatr Serv, 58(5), 642-651. doi: 10.1176/appi.ps.58.5.642
Mundt, J. C., Marks, I. M., Shear, M. K., & Greist, J. H. (2002). The Work and Social Adjustment
Scale: a simple measure of impairment in functioning. British Journal of Psychiatry, 180, 461-464. doi:
DOI 10.1192/bjp.180.5.461
NICE (2009). Depression in adults: recognition and management. Retrieved 8.01.2017, from
National Institute of Health and Clinical Excellence https://www.nice.org.uk/guidance/cg90
Nielsen, J. (1993). What is usability? In: Usability engineering, pp. 23-48. San Francisco,
California: Morgan Kaufmann Publishers.
Prins, M. A., Verhaak, P. F., Bensing, J. M., & van der Meer, K. (2008). Health beliefs and
perceived need for mental health care of anxiety and depression--the patients' perspective explored.
Clinical Psychology Review, 28(6), 1038-1058. doi: 10.1016/j.cpr.2008.02.009
Richards, D., & Richardson, T. (2012). Computer-based psychological treatments for depression:
A systematic review and meta-analysis. Clinical Psychology Review, 32(4), 329-342. doi: DOI
10.1016/j.cpr.2012.02.004
Russo, M., Mahon, K., Burdick, K.E. (2015). Measuring cognitive function in MDD: emerging
assessment tools. Depression and anxiety, 32(4):262-9.
93
Simon, H.A. (1980). Cognitive Science: The Newest Science of the Artificial. Cognitive Science,
4, 33-46.
Sobocki, P., Jönsson, B., Angst, J., Rehnberg, C. (2006). Cost of depression in Europe. The
journal of mental health policy and economics, 9(2):87-98.
Spitzer, R.L., Kroenke, K., Williams, J.B., et al (2006). A brief measure for assessing generalized
anxiety disorder: the GAD-7. Arch Intern Med, 166(10):1092-7.
Tulbure, B. T., Szentagotai, A., David, O., Ștefan, S., Månsson, K. N. T., David, D., &
Andersson, G. (2015). Internet-Delivered Cognitive-Behavioral Therapy for Social Anxiety Disorder
in Romania: A Randomized Controlled Trial. PLoS One, 10(5), e0123997. doi:
10.1371/journal.pone.0123997
Turner, E. H., Matthews, A. M., Linardatos, E., Tell, R. A., & Rosenthal, R. (2008). Selective
publication of antidepressant trials and its influence on apparent efficacy. New England Journal of
Medicine, 358, 252–60.
Üstün, T. B., & Sartorius, N. (1995). Mental illness in general health care: an international
study: John Wiley & Sons.
Weissman, A.N., Beck, A.T. (1978). Development and validation of the Dysfunctional Attitude
Scale : A preliminary investigation. Paper presented at the meeting of the Association for the
Advancement of Behavior Therapy, Chicago.
WHO. (2008). The World Health Report 2008. Primary Health Care - Now More Than Ever.
Geneva: World Health Organization.
Wittchen, H. U., Jacobi, F., Rehm, J., Gustavsson, A., Svensson, M., Jonsson, B., . . . Steinhausen,
H. C. (2011). The size and burden of mental disorders and other disorders of the brain in Europe 2010.
Eur Neuropsychopharmacol, 21(9), 655-679. doi: 10.1016/ j.euroneuro.2011.07.018
World Health Organization. (2012). DEPRESSION: A Global Crisis. World Mental Health
Day. Retrieved on 10.01.2017 from:
http://www.who.int/mental_health/management/depression/wfmh_paper_depression_wmhd_2012.pdf
Zimmerman, M., & Mattia, J. I. (2001). The Psychiatric Diagnostic Screening Questionnaire:
Development, reliability and validity. Comprehensive Psychiatry, 42(3), 175-189. doi: DOI
10.1053/comp.2001.23126.
94

8 e 7410 D 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8 e 7410 D 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mircea Miclea

Amalia Maria Ciuca

DEPRETER. TERAPIA ȘI MONITORIZAREA

Copyright © 2018 S.C. COGNITROM S.R.L.

1.1. Ce este depresia?

1.2. Tratamente ale depresiei

1.3. Decalajul dintre cerere și oferă în tratamentul problemelor de sănătate

1.4. Intervențiile de tip e-mental health în tratamentul depresiei

În concluzie, luând în considerare:

2.1. Ce este DEPRETER?

2.2. Principiile de construcție a DEPRETER

Scopul DEPRETER este remiterea depresiei printr-o terapie fundamentată științific,

Tabel 3.2. Funcționalități puse la dispoziția psihoterapeutului

Iconiță Meniu Titlu pagina Descriere

Iconiță Meniu Titlu pagina Descriere

4.1. Prezentare generală

Figura 4. 1. Schema modelului funcțional al programului online de psihoterapie a depresiei

Raport tip de evaluare inițială

4.2.2. Evaluarea standard

4.2.3. Evaluarea personalizată

4.2.4. Evaluarea funcțiilor executive

4.3. Componenta de psihoterapie

4.3.1. Fundamentarea științifică a psihoterapiei prin modulele DEPRETER. Modelul

Figura 4. 2. Modelul etiopatogenetic și terapeutic al depresiei

2. Convingeri depresogene. Acestea provin din:

4.3.2. Structura unui modul Depreter

2. Scopul și utilitatea modulului - Rezultate scontate

3. Conţinut cu informaţii şi exerciţii

Captură ecran Depreter – Secvență din conținutul unui modul

7. Finalizarea modulului și oferirea unei recompense

Captură ecran Depreter – Recompensă

4.3.3. Descrierea modulelor terapeutice

2. Ce este anxietatea asociată depresiei?

3. Cauzele depresiei mele. Beneficiile Depreter

4. Depresia. Ce să facă cei apropiați

7. Corectarea gândirii depresive

8. Schimbarea atitudinii față de sine

10. Proiectele personale antidepresive

11. Dezvoltarea emoțiilor pozitive

12. Controlul respirației

13. Meditația transcedentală

14. Meditația mindfulness

15. Practici cotidiene de minfulness

16. Creșterea calității somnului

17. Optimizarea deciziilor

18. Rezolvarea problemelor

4.3.4. Scenarii de evaluare și terapie în Depreter. O terapie adaptativă

a. Monitorizarea temelor de casă

Captură ecran Depreter – completarea agendei zilnice

Depreter este o platformă profesională de psihoterapie a depresiei creată şi gestionată de

5.1.2. Pagina principală

Meniul de navigare vă oferă acces la cinci opțiuni principale:

5.1.3. Secțiunea Evaluare

Evaluarea standard este o metodă de evaluare avansată. Este o evaluare care se

Captură ecran Depreter – un item din cadrul Evaluării standard

5.1.4. Secțiunea Tratament

5.1.5. Secțiunea Asistență sau Terapeutul meu

5.1.6. Secțiunea Agendă

Captură ecran Depreter – jurnal activități pacient

5.1.7. Secțiunea Resurse

Captură ecran Depreter – Forum de discuții pacienți

5.1.8. Opțiuni secundare

Descrierea opțiunilor din secțiunea Cont: