Revista Informatica Economica, nr.

2 (22)/2002 25

Magazinul virtual

Prof.dr. Bogdan GHILIC-MICU

Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti

Virtual shops were the first expression forms of the virtual communities. They were born and
developed at the same time with Internet and brought benefits to the organizations that had
intelligence to use them in their current activities. The success of such shop is a natural
consequence of the Internet using for quickly, easy and faithful access to the products and
services of the company.
Keywords: Internet, online communities, virtual shop, Web site.

M agazinul virtual si comunitatile

online
O comunitate virtuala (online) se refera la
un sistem, eventual bazat pe tehnologia in-
formatiei si comunicatiilor, compus din en-
titati distincte care interactioneaza, comu-
nica si conlucreaza prin intermediul meca-
nismelor oferite de mediu. Un element
cheie este entitatea. Conceptul este impor-
tant deoarece defineste un corespondent
virtual a unei entitati reale care utilizeaza
sistemul, putând fi un operator uman, o
aplicatie software, un aparat etc.
Magazinul virtual este un tip de comunitate
online si reprezinta corespondentul virtual
al entitatii reale care asigura desfacerea
produselor si serviciilor, precum si interac-
tiunea dintre ofertant si client. Magazinul
virtual a cunoscut o dezvoltare rapida înca
de la aparitia conceptului si a reusit, în
scurt timp, sa penetreze întreaga piata de
desfacere de bunuri si servicii. Dezvoltarea
în paralel a tehnologiilor care permit
securizarea tranzactiilor pe Internet a facut
ca acest tip de comunitate virtuala sa fie
din ce în ce mai populara.
Un magazin virtual reprezinta orice locatie
fixa în Internet unde pot fi etalate in-
formatii despre o anumita companie si ofe-
rite în scop comercial mostre ale produ-
selor sau serviciilor respectivei companii.
Un magazin electronic se implementeaza
prin intermediul unui sit web administrat
de companie, pentru marketingul si vânza-
rile propriilor produse si servicii. Varianta
minimala contine catalogul de produse sau
servicii cu descrieri tehnice si comerciale
pentru fiecare pozitie din catalog. Aceste
descrieri sunt gestionate în general de un
SGBD care se va ocupa cu stocarea si
manipularea datelor si cu oferirea posibili-
tatilor de acces la date. Varianta medie a
unui magazin electronic contine facilitati
pentru preluarea comenzilor (prin e-mail
sau formulare interactive pe care le vor
completa clientii), iar varianta extinsa
cuprinde si posibilitatea efectuarii online a
platii (prin carti de credit sau alte variante
electronice).
Un magazin virtual este un mod viabil de a
prezenta o firma pe piata electronica cu un
minimum de efort. În functie de genul de
magazin virtual care se alege, informatiile
oferite pot fi sub forma de text, imagini,
sunete, clipuri video, animatie etc. În ciuda
potentialului magazinelor virtuale, cea mai
mare parte a firmelor nu profita la maxim
de acestea.
Exista trei obiective fundamentale care tre-
buie luate în considerare atunci când se a-
lege si se creeaza un magazin virtual
eficient:
Magazinul virtual trebuie sa ras-
punda unei necesitati concrete. El ar tre-
bui sa aiba un scop precis, care sa sprijine
misiunea generala a firmei, prin:
costuri de marketing mai scazute: tri-
miterea informatiilor printr- un magazin
virtual este mult mai putin costisitoare de-
cât tiparirea si trimiterea acestora prin
posta sau angajarea unei persoane care sa
le ofere prin telefon;
distribuirea mai rapida a informatii-
lor: într-un magazin virtual informatiile se
26
pot actualiza permanent, mult mai repede
decât în cazul retiparirii brosurilor sau
cataloagelor;
servirea mai buna a clientilor: un
magazin virtual ofera clientilor acces la
informatii si servicii 24h pe zi, 7 zile pe
saptamâna, facilitând plasarea comenzilor,
verificarea stadiului în care se afla comen-
zile, rasfoirea unui catalog online, iar cli-
entii având mai mult control asupra tim-
pului si locului în care fac o cumparatura;
cresterea vânzarilor: cu un magazin
virtual accesibil la nivel global pot fi pre-
zentate produsele sau serviciile pe noile
piete, la care ar fi prea costisitor sa se
ajunga în alte moduri.
Oferirea unui avantaj unic, pro-
priu fiecarui magazin virtual. Pentru a
avea succes, magazinul virtual trebuie sa
ofere un avantaj unic care sa îi atraga pe
clienti. Multe magazine virtuale din Inter-
net sunt simple preluari ale unei brosuri
tiparite, ale unui catalog sau anunt publici-
tar. Printre avantajele oferite se numara:
cunostinte de specialitate si informatii:
costul scazut al publicarii informatiilor în-
tr-un magazin virtual permite furnizarea
mai multor informatii decât prin interme-
diul tiparului. Se pot oferi instructiuni
detaliate pentru utilizarea produselor, ana-
lize ale tendintelor care îi afecteaza pe con-
sumatori, fisiere directoare referitoare la
sursele de informatii de care au nevoie în
mod regulat clientii, liste cu întrebarile pu-
se în mod frecvent (FAQ) si alte tipuri de
informatii. Având toate informatiile de
care au nevoie clientii într-un loc convena-
bil, magazinul virtual devine mai degraba
o resursa decât un simplu loc în care se
vând bunuri si servicii;
comunicarea: gazduind un avizier
pentru mesaje sau oferind legaturi de e-
mail angajatilor cheie ai companiei, se
poate oferi cadrul pentru discutii despre
produse, se pot pune întrebari si obtine
raspunsuri. Un avizier de mesaje creeaza o
comunitate virtuala în care oamenii care
folosesc produsele sau serviciile se pot
întâlni pentru a discuta despre experientele
lor;
Revista Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002
urmarirea comenzii: posibilitatea de a
le permite clientilor sau angajatilor care se
ocupa de vânzari sa controleze inventarul
si sa descopere daca un anumit lucru se
afla sau nu în stoc. Multumita usurintei de
a actualiza informatiile dintr-un magazin
virtual, aceste servicii se afla la îndemâna
clientilor sau angajatilor, pentru a fi folo-
site în orice moment;
estimari sau rapoarte instantanee,
prin punerea la dispozitie a unui formular
în care clientii pot sa specifice anumite
lucruri pe care le comanda si apoi sa obtina
un pret estimativ sau o pagina care arata
pretul la zi al anumitor produse. Cel mai
eficient mod de a aduce un avantaj unic
magazinului virtual este de a analiza servi-
ciile sau caracteristicile firmei care o fac sa
aiba succes offline si apoi sa se foloseasca
puterea Internet-ului pentru a mari profitul.
Magazinul virtual trebuie sa fie
vizibil si accesibil pentru publicul tinta.
Chiar si cel mai bine realizat magazin vir-
tual din lume va esua daca clientii nu l- au
remarcat sau nu îl pot accesa. Un alt
element care trebuie luat în considerare
atunci când se alege o locatie pentru un
magazin virtual este sa se asigure de faptul
ca potentialii clienti pot ajunge la el. Un
bun mijloc de a face cunoscut magazinul
virtual (si pentru ca acesta sa poata fi
accesat cât mai usor posibil) este oferirea
gratuita a unui CD cu software, cu care
clientii sa poata ajunge online doar cu
câteva clicuri de mouse. Daca firma
lucreaza cu un furnizor local de servicii
Internet, aceasta poate distribui un kit de
acces Internet cu un browser World Wide
Web preconfigurat, pentru a deschide di-
rect pagina principala a companiei, de fie-
care data când clientii se vor conecta.
Odata ce s-a ales genul de magazin virtual
care este cel mai accesibil clientilor sau
angajatilor, trebuie sa se planifice modul
de promovare. Ca o componenta a planului
destinat magazinului virtual, se dezvolta un
plan promotional care sa- i aduca vizibili-
tate. Ideal ar fi ca situl sa fie promovat si
software-ul de acces liber sa fie oferit si în
magazine offline sau prin intermediul co-
Revista Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002
respondentei directe, ca si prin alte metode
traditionale de publicitate.
Modele de magazine virtuale
Exista cel putin sapte tipuri de magazine
virtuale:
magazinul electronic universal (e-
mall) este o colectie de magazine electro-
nice reunite într-o organizare comuna si
care, în general, accepta aceleasi metode
de plata.
aprovizionarea electronica (e-pro-
curement) este necesara pentru procurarea
bunurilor si serviciilor de catre marile
companii si autoritati publice, prin organi-
zarea de licitatii. Prin publicarea pe Web a
specificatiilor ofertei, scad atât timpul cât
si costul de transmisie, marindu-se numa-
rul de firme care iau parte la licitatie, cres-
când concurenta si scazând pretul.
piata unui tert (3rd party market-place)
se manifesta printr-o interfata utili- zator
pentru catalogul de produse ale com-
paniei, interfata care apartine unui tert (în
general, furnizor de servicii Internet sau o
banca). Aceasta metoda are avantajul ca
interfata este unica pentru mai multi pro-
ducatori, utilizatorii fiind familiarizati cu
folosirea ei.
comunitatile virtuale (virtual com-
munities), în care valoarea cea mai impor-
tanta este data de membrii sai (clienti sau
parteneri), care adauga informatii proprii
pe un mediu de baza furnizat de companie.
Fiecare membru poate oferi spre vânzare
sau poate adresa cereri de cumparare a
unor produse sau servicii. Calitatea de
membru al unei comunitati virtuale presu-
pune plata unei taxe.
furnizorii de servicii cu valoare a-
daugata (value chain service provider)
sunt specializati pe functii specifice: asigu-
rarea logisticii, plata electronica, expertiza
în managementul productiei si a stocurilor.
Plata acestor servicii se face pe baza unor
tarife sau a unei cote procentuale.
platformele de colaborare cuprind un
set de instrumente si un mediu informa-
tional pentru colaborarea între companii,
putând avea functii specifice (de exemplu
27
conceptia sau proiectarea în colaborare).
Câstigurile provin din managementul plat-
formei (taxa de membru sau taxa de utili-
zare) si din vânzarile de instrumente speci-
alizate (pentru proiectare, fluxul de docu-
mente si gestiunea de documente).
brokerajul de informatii si alte ser-
vicii cuprinde cataloage de clienti clasifi-
cati pe profil, vânzarea de oportunitati de
afaceri, consultanta în domenii specializa-
te. O categorie speciala o constituie
serviciile de încredere furnizate de autori-
tatile de certificare sau de notariatele elec-
tronice.
Magazinele virtuale se pot clasifica si dupa
modul în care îsi desfasoara activitatea,
adica dupa modul în care îsi pun în vânzare
produsele sau serviciile. În acest sens se
disting urmatoarele modele pentru vânza-
rea de continut:
vânzarea pe baza de subscriere, fo-
losit în special pentru vânzarea revistelor si
a programelor televiziunilor prin cablu,
este principalul model utilizat de serviciile
comerciale online. Se poate subscrie la
servicii online precum MSN (Microsoft
Network ) sau AOL (America OnLine), la
publicatii online precum USA Today sau
Wall Street Journal, sau chiar la jocuri
online, cum ar fi celebrul Meridian 59,
produs de 3DO.
vânzarea la nivel de obiect (pay-per-
view) reprezinta o alternativa viabila la
vânzarea pe baza de subscriere si se refera
la vânzarea anumitor informatii la bucata.
În functie de necesitatile clientului, acesta
poate decide sa cumpere un anumit articol
dintr- un ziar, un anumit capitol dintr-o
carte, un joc sau chiar o simpla interogare
într-o baza de date. Modelul pay-per-view
este în continua testare. Deocamdata, el se
confrunta cu probleme precum lipsa unei
certitudini pentru client ca informatia pe
care doreste sa o cumpere merita banii. De
asemenea, pentru vânzatori, plata prin
carte de credit pentru tranzactii de valoare
foarte mica nu poate fi acceptata. Acest
obstacol poate fi trecut o data cu aparitia
microplatilor.
28
vânzarea de continut prin publicitate
este modelul cu cel mai mare succes în
ceea ce priveste vânzarea de continut. În
topul siturilor cu cele mai mari venituri din
publicitate se afla motoarele de cautare
precum Yahoo sau Infoseek si mai putin
siturile de continut. Întrucât serviciile de
cautare sunt esentiale pentru gasirea in-
formatiilor relevante pe Web, companiile
sunt dispuse sa plateasca pentru bannere,
care sunt reclame pe care clientii pot apasa
pentru a ajunge pe situl companiei respec-
tive.
Caracteristicile unui magazin virtual
Prima impresie este cea care conteaza si,
de aceea, pentru garantarea succesului, un
magazin virtual trebuie sa prezinte câteva
caracteristici de baza, fara de care ramâne
doar o adresa de web, accesata întâmplator.
Printre aceste caracteristici se pot enumera:
Designul. Simplul fapt de a avea un
magazin virtual pe Internet nu reprezinta o
garantie a succesului. O multime de maga-
zine virtuale existente nu fac altceva decât
sa îi îndeparteze pe clienti în loc sa îi
atraga, pentru ca nu ofera nimic folositor
ori pentru ca informatiile sunt greu de
obtinut. Un bun design al unui magazin
virtual accentueaza identitatea firmei, ofera
informatii utile într-un mod convenabil si
încurajeaza vizitele ulterioare.
Claritatea. Multe magazine virtuale
creeaza confuzie din cauza paginii de
deschidere pentru ca nu specifica la ce se
refera magazinul. În mod tipic, magazinele
virtuale care creeaza confuzie au numai
denumirea companiei (cu exceptia cazului
în care denumirea companiei este un cu-
vânt semnificativ), logo-ul acesteia sau o
grafica de mari dimensiuni, care apare
atunci când vizitatorii navigheaza. Fiecare
pagina principala a unui magazin virtual ar
trebui sa fie ca o vitrina a unui magazin
care vinde marfuri cu amanuntul. Este bine
ca magazinele virtuale sa contina atât
elemente grafice, cât si text pentru o mai
buna evidentiere a continutului.
Simplitatea. Organizarea magazi-
nului virtual ar trebui sa fie logica si evi-
denta în sine. Denumirile departamentelor
Revista Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002
listate în homepage ar trebui sa fie
descriptive si, daca este posibil, ar trebui sa
fie suficient de evocatoare pentru ca
oamenii sa doreasca sa le viziteze. Atunci
când produsele sunt prezentate într-un
catalog si se doreste includerea unui ele-
ment de legatura cu formularul de coman-
da, este bine sa se foloseasca o denumire
relevanta.
Rapiditatea. Timpul este foarte pre-
tios pentru cel ce practica navigarea pe
Internet. Magazinul virtual ar trebui sa
livreze informatiile cât mai repede, deoare-
ce este neplacut ca vizitatorul sa petreaca
minute în sir în fata calculatorului pâna se
încarca graficele si textul. Daca se foloses-
te multa grafica, trebuie sa se asigure ca
exista si text în fiecare pagina. În acest fel,
textul va fi încarcat mai repede, iar
utilizatorii vor avea la ce sa se uite în timp
ce asteapta sa se încarce grafica pe aceeasi
pagina. Imaginile grafice care au mai mult
de 10K trebuie evitate, cu exceptia cazului
în care sunt absolut necesare pentru pre-
zentare. Daca imaginile grafice de mari
dimensiuni sunt necesare, ar fi indicat sa se
prezinte versiuni mai mici ale acestora si
apoi sa fie oferita vizitatorilor optiunea de
a vedea versiunile mai mari. Imaginile mai
mici se încarca mai repede decât cele mari
si vizitatorul economiseste timp atunci
când informatiile sunt fragmentate.
Atractivitatea. Textul este metoda
principala de exprimare într-un magazin
virtual, însa un volum prea mare de cuvinte
atrage plictiseala vizitatorilor. Exista o
multime de modalitati pentru a face din vi-
zitarea magazinului virtual o experienta
unica. Se recomanda folosirea cuvintelor
evocatoare, orientate catre oameni, pentru
a descrie compania, magazinul si departa-
mentele acestuia, folosirea imaginilor gra-
fice de mici dimensiuni pentru a fragmenta
paginile vizual si a crea o anumita dispo-
zitie, folosirea unui stil si a unei identitati
globale pentru magazin care sa se potri-
veasca cu identitatea companiei. Designul
trebuie sa fie destinat vizitelor repetate,
pentru ca repetitia este cheia mentinerii
identitatii online. Încurajarea vizitelor re-
Revista Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002
petate în magazin edifica expunerea repe-
tata a numelui si mesajului companiei. Cel
mai bun mod de a încuraja vizitele repetate
este sa existe cel putin un element al
magazinului virtual care sa se schimbe în
mod frecvent si sa se asigure ca si clientii
vor afla despre asta imediat, prima data
când viziteaza siteul. Schimbarile ar putea
fi de tipul: actualizare saptamânala a
stirilor din domeniu; o informatie sau o
lectie saptamânala despre produsul sau
serviciul oferit; un grup de discutii în care
vizitatorii sa lase mesaje.
Securitatea. Clientul trebuie sa se
simta cât mai confortabil în magazinul
virtual. Comanda prin posta clasica este o
afacere imensa la nivel mondial, dar vân-
zarile prin Internet reprezinta doar câteva
procente din aceste sume. Cumpararea si
vânzarea prin intermediul retelelor repre-
zinta o experienta noua si nelinistitoare
pentru cea mai mare parte a oamenilor.
Pentru a mari confortul clientului în
magazinul virtual, pot fi folosite modalitati
referitoare la desfiintarea mitului insecuri-
tatii, oferirea de garantii care sa nu dea loc
la neîntelegeri, explicarea procesului de
comandare a marfii, imaginea firmei sa
para ceva tangibil, utilizarea marturiilor de
la clienti.
29
Concluzii
Magazinul virtual este un tip de afacere
care ofera facilitati atât clientilor cât si
ofertantilor. El asigura accesul la bunuri si
servicii indiferent de locatia geografica
fiind disponibil 24 de ore din 24. În functie
de modul în care este construit si mentinut
magazinul virtual, beneficiile aduse firmei
care furnizeaza bunurile sau presteaza
serviciile sunt semnificative fata de efortul
prestat pentru actualizarea si întretinerea
acestuia.
Bibliografie
& Jamsa, K., Cope, K., Programarea
aplicatiilor Internet, Ed. ALL , Bucuresti,
1998
& Wiggins, R.W. The internet for
everyone: A Guide for Users and
Providers, Ed. McGraw-Hill Inc., 1995.
ÿ http://www.dotcom.ro
ÿ http://www.cordis.lu/esprit/src/ecom
com.htm)