Sunteți pe pagina 1din 7

Chestionar de Personalitate – S.P.

13
Numele:__________________________________ Prenumele: __________________________________________________

Vârsta. __________________________________ Profesie: ____________________________________________________

Instructiuni:
Încercaţi să răspundeţi cât mai spontan şi sincer prin DA sau NU la întrebările chestionarului.
Protocol răspuns
Cota

01 14 27 40 53 66 79 92 105 118

02 15 28 41 54 67 80 93 106 119

03 16 29 42 55 68 81 94 107 120

04 17 30 43 56 69 82 95 108 121

05 18 31 44 57 70 83 96 109 122

06 19 32 45 58 71 84 97 110 123

07 20 33 46 59 72 85 98 111 124

08 21 34 47 60 73 86 99 112 125

09 22 35 48 61 74 87 100 113 126

10 23 36 49 62 75 88 101 114 127

11 24 37 50 63 76 89 102 115 128

12 25 38 51 64 77 90 103 116 129

13 26 39 52 65 78 91 104 117 130

Observaţii:_______________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________
_________
1. Ai greşit vreodată în viaţă ?
2. În familia ta a suferit cineva de boli psihice (nervoase) ?
3. Te aştepţi ca în permanenţă să ţi se întâmple o nenorocire ?
4. Plângi cu uşurinţă ?
5. Te entuziasmezi şi te descurajezi uşor ?
6. Îţi place să-ţi petreci timpul mai degrabă singur ?
7. Sunt persoane care îţi doresc răul ?
8. Eşti mai sensibil decât restul oamenilor ?
9. Ai simţit nevoia să faci ceva rău ?
10. O săptămână de vară este mai lungă decât o săptămână de iarnă ?
11. Te obişnuieşti uşor cu o muncă desfăşurată în condiţii mai grele (muncă de teren, schimbul III, umezeală, etc) ?
12. Treci cu uşurinţă de la supărare la bucurie ?
13. Vei face tot ce îţi stă în putere pentru a fi bine apreciat în profesie ?
14. Între cunoştinţele tale există unii oameni care nu-ţi plac şi-ţi sunt antipatici ?
15. Părinţii tăi obişnuiesc să consume mult alcool ?
16. Îţi este frică să priveşti în jos de pe un loc înalt ?
17. Eşti nefericit ?
18. Starea ta sufletească se schimbă uşor chiar fără nici un motiv ?
19. Legi prietenii cu greutate ?
20. Crezi că se pune la cale ceva rău împotriva ta ?
21. Ai uneori senzaţia de „nod în gât” sau „lipsa de aer” ?
22. Te enervează foarte tare să fi întrerupt când povesteşti ceva ?
23. „Sapă” faţă de „a săpa” este ceea ce „cuţit” este faţă de „a ascuţi” ?
24. Dacă sarcinile primite nu corespund părerilor tale, reuşeşti totuşi să le execuţi în mod corect ?
25. Ţi-e teamă să nu te faci de râs faţă de oameni ?
26. Crezi că la serviciu îţi vei dezvolta însuşirile pe care le ai ?
27. Ţi-a venit vreodată să înjuri ?
28. Familia sau prietenii ţi-au atras vreodată atenţia că bei prea mult alcool ?
29. Eşti neliniştit când te afli în încăperi închise (lift, magazii fără ferestre, camere mici, boxe, tunel) ?
30. Tot timpul ai impresia că ai făcut ceva rău, ceva ce nu trebuia făcut ?
31. Încerci să ascunzi faptul că nu ai încredere în tine ?
32. Te simţi singur chiar şi atunci când eşti într-un grup de prieteni ?
33. Crezi că majoritatea oamenilor nu te înţeleg ?
34. Ai în faţa altora crize de plâns sau de râs pe care nu le poţi stăpânii ?
35. Te înfurii uşor ?
36. Distanţa în kilometri dintre două localităţi este mai mare dacă este parcursă pe jos decât cu maşina ?
37. Iei de la început o lucrare oricât de grea ar fi ea dacă nu a ieşit cum trebuie ?
38. Eşti frământat deseori de îndoieli ?
39. Ai intenţia ca în timpul cât vei sta la serviciu să obţii calificativele cele mai bune ?
40. Îţi place mai mult să câştigi decât să pierzi ?
41. Ai pe cineva în familie care s-a sinucis sau a încercat să se sinucidă ?
42. Îţi este frică să traversezi spaţii largi, deschise (pieţe, intersecţii mari, câmpii întinse) ?
43. De obicei eşti trist, supărat, amărât ?
44. Îţi pierzi uşor stăpânirea de sine în situaţii neprevăzute sau periculoase ?
45. Ai impresia că ceva nu prea merge (nu este în regulă) în mintea ta) ?
46. Ţi se fac des nedreptăţi ?
47. Ai avut vreodată crize în timpul cărora, deşi erai conştient, nu puteai nici să vorbeşti nici să te mişti ?
48. Ai simţit uneori nevoia să baţi pe cineva ?
49. Ionel s-a născut la doi ani după Petrică. Este Petrică cu doi ani mai mic decât Ionel ?
50. Primeşti cu uşurinţă şi execuţi imediat indicaţii (dispoziţii cu care nu eşti de acord) ?
51. Te simţi neliniştit în faţa unei schimbări neaşteptate, a unei situaţii noi ?
52. Crezi că succesele şi eşecurile profesionale te vor căli, dezvoltându-ţi însuşiri folositoare şi pentru viaţa personală ?
53. Ai minţit vreodată ?
54. Ai avut vreodată o boală pentru care ai fost internat în spitalul de boli nervoase ?
55. Grijile te împiedică câteodată să adormi ?
56. Eşti frământat uneori de „gânduri negre” ?
57. Spui uneori lucruri pe care apoi le regreţi ?
58. În viaţă ţi s-au întâmplat multe lucruri ciudate şi neobişnuite ?
59. Ai uneori impresia că eşti supravegheat sau urmărit ?
60. Ai avut vreodată perioade scurte de timp în care ţi-a paralizat sau amorţit o parte din corp fără nici un motiv ?
61. Îţi vine câteodată să strici şi să sfărâmi totul ?
62. Un kilogram de fân este mai uşor decât un kilogram de cuie ?
63. Rămâi calm şi liniştit în faţa micilor necazuri de fiecare zi ?
64. Te emoţionezi când alţii se uită la tine cum munceşti ?
65. Eşti mulţumit cu profesia pe care o îndeplineşti ?
66. Ai fost vreodată îndrăgostit ?
67. Ai leşinat vreodată în urma unei lovituri la cap ?
68. Te trezeşti vreodată din somn din cauza unor vise urâte şi înspăimântătoare ?
69. Te simţi în unele momente inutil şi fără rost ?
70. Eşti foarte sensibil la ironiile altora ?
71. Ai uneori impresia că lucrurile sunt neadevărate ca şi cum ai visa ?
72. Ai fost de multe ori pedepsit pe nedrept ?
73. Ţi s-a întâmplat ca o anumită perioadă de timp să nu mai vezi sau să nu mai auzi ?
74. Eşti foarte nervos ?
75. Dacă 4 este jumătatea lui 8, 8 este jumătatea lui 14 ?
76. Poţi să te încadrezi într-un program chiar dacă nu eşti de acord cu acesta ?
77. Eşti foarte emoţionat când trebuie să vorbeşti cu un şef mare ?
78. Te gândeşti cu plăcere la clipa când familia îţi va aprecia rezultatele profesionale ?
79. Crezi că orice om simte nevoia să se laude din când în când ?
80. Ai avut necazuri cu poliţia (amenzi, sancţiuni, închisoare) ?
81. Devii neliniştit şi nu te simţi bine când trebuie să pleci un timp de acasă ?
82. Te descurajezi cu uşurinţă ?
83. Când cineva te ceartă sau ţipă la tine te emoţionezi şi începi să tremuri ?
84. Te supără dacă în jurul tău este multă lume ?
85. Eşti invidiat de multă lume ?
86. Ţi-ar plăcea să apari pe scenă ?
87. Îţi pierzi uşor răbdarea şi te înfurii ?
88. Dacă 10 oameni sapă un şanţ în 10 zile, 5 oameni vor săpa acelaşi şanţ în 5 zile ?
89. Poţi lucra la fel de bine chiar dacă eşti supărat sau necăjit ?
90. Te emoţionezi când afli lucruri neaşteptate ?
91. Încerci să aduci invenţii, noutăţi, inovaţii în profesia ta (la serviciu) ?
92. Râzi de o glumă grosolană ?
93. Ţi s-a spus vreodată că noaptea te scoli şi mergi în timp ce dormi ?
94. O schimbare neprevăzută a programului îţi provoacă o stare de nelinişte şi de teamă ?
95. Viitorul tău ţi se pare fără nici o speranţă ?
96. Îţi este greu să îţi aduni gândurile şi ideile când ai ceva urgent de făcut ?
97. Felul cum te porţi este considerat de unii de neînţeles ?
98. Există persoane necunoscute care te privesc cu duşmănie şi fără motiv îţi vorbesc urât ?
99. Consideri că viaţa ta este mult mai bogată decât a celorlalţi ?
100. Te enervezi dacă nu obţii imediat lucrurile pa care le vrei ?
101. Dan are 10 ţigări. Dacă mai cumpără 3 şi fumează 6 îi mai rămân 8 ţigări?
102. Dacă eşti jignit de cineva mai mare poţi să te stăpâneşti şi să nu-i răspunzi la fel ?
103. Eşti emoţionat când te afli în faţa unei comisii ?
104. Crezi că poţi înfrunta toate greutăţile inerente meseriei tale ?
105. Te-ai înfuriat vreodată ?
106. Ai fost vreodată eliminat sau exmatriculat din şcoală ?
107. Îţi este frică de insecte sau de animale mici (albine, ţânţari, păianjeni, şoareci) ?
108. Eşti de multe ori atât de necăjit încât nu mai poţi face nimic ?
109. Ai perioade de agitaţie în timpul cărora nu poţi să stai liniştit mai mult timp în acelaşi loc ?
110. Simţi nevoia de singurătate şi izolare ?
111. Eşti de neînţeles chiar de prietenii tăi cei mai buni
112. Ţi se întâmplă uneori să-ţi piezi forţa vocii sau să vorbeşti răguşit fără să fi răcit ?
113. Te enervezi dacă alţii glumesc pe seama ta ?
114. Ionel şi Pavel sunt născuţi în acelaşi an. Dacă Pavel s-a născut la 26 decembrie iar Ionel la 17 februarie, Pavel este mai mare
decât Ionel ?
115. Îţi recunoşti cu uşurinţă greşeala ?
116. Îţi vine greu să intri în vorbă cu o persoană de sex opus pe care nu o cunoşti ?
117. Ţi-ar place să înveţi meserii noi ?
118. Ai întârziat vreodată la întâlniri sau la serviciu ?
119. Ai vrut sau ai încercat vreodată să te omori ?
120. Eşti neliniştit în timpul furtunilor ?
121. Te simţi foarte descurajat ?
122. Îţi este greu să te concentrezi asupra unui singur lucru ?
123. Crezi că ai gânduri prin care te deosebeşti de ceilalţi oameni ?
124. Crezi că majoritatea oamenilor se bucură pe ascuns de necazurile tale ?
125. Când vezi sânge sau auzi povestindu-se despre accidente tragice, ţi se face rău ?
126. Când eşti provocat răspunzi imediat făcând orice, indiferent de urmări ?
127. Un tun trage un obuz mai departe noaptea decât ziua ?
128. Îţi vine uşor să recunoşti că cineva îţi este superior ?
129. Ţi se întâmplă să-ţi dea lacrimile sau să simţi un „nod în gât” când vezi o scenă emoţionantă (de exemplu: într-un film) ?
130. Doreşti să te afirmi şi să fi remarcat de şefii pe care îi vei avea ?
Etalon S.P.
Scale de cotare
(familii)
 Se numără răspunsurile DA
 Pe rândurile: 1, 11, 13 se numără răspunsurile cu NU
Raspunsuri Familie

0 V

1, 2 IV

3, 4, 5, 6, 7 III

8, 9 II

10 I

Interpretare
S.P.

Condiţia interpretării chestionarului este ca factorul onestitate să aibă mai puţin de 5 răspunsuri simptomatice. De la 5
răspunsuri în sus anulăm chestionarul, deoarece informaţia care urmează este dată raţional, răspunsurile sunt gândite, nu
oglindeşte cu adevărat subiectul.

Plaja se întinde de la 0 la maxim 10.

Nu se face referire la personalităţi patologice. Există doar tendinţe, începând de la 5 răspunsuri simptomatice pe o linie. Când
sunt cel puţin 5 răspunsuri simptomatice ne putem referi la tendinţe.

Factorii simptomatici sunt mult mai prezenţi la femei, cu mai multă intensitate.

Scala 1: ONESTITATE
– O cotă crescută indică scăderea creditului pe care îl acordăm subiectului şi de aici necesitatea unui examen clinic atent pentru
a putea determina dacă este vorba despre nesinceritate sau boală psihică.

Scala 2: Prezenţa sau absenţa ANTECEDENTELOR PERSONALE(alcool, probleme cu legea, boli psihice în familie sau la subiect,
suicid).
– antecedente personale: trebuie identificată întrebarea unde s-a răspuns simptomatic: în anamneză: ☻ dacă bea prea
mult alcool

☻ internări în serviciul psihiatric

☻ certat cu legea

☻ gânduri de suicid

şi reluat cu subiectul o mică discuţie referitor la acest lucru.

– În cazul unei cote crescute este indicat a se cere relaţii despre mediul psihosocial, eventual tare ereditare. Se va face analiza la
întrebare în corelaţie cu răspunsurile subiectului.

Scala 3: PSIHASTENIE – energie psihică scăzută


– să nu facem pe cineva cu oboseală cronică.

– O cotă crescută indică referiri la stări de anxietate, prezenţa elementelor obsesivo-fobice, indecizii, neîncredere în propriile
forţe.

Scala 4: DEPRESIVITATE – tendinţe depresive


– O cotă crescută denotă existenţa unei structuri depresive, melancolice, lipsite de interes şi de necesitatea unei participări
afective. Absenţa elanului vital. Sentimentul de culpabilitate.

Scala 5: IMATURITATE şi LABILITATE EMOŢIONALĂ (afectiv-emoţională) – dezvoltarea întârziată în plan afectiv-emoţional.


– trimite la copilărie (vezi Freud: fixaţii)

– O cotă crescută indică imaturitate afectiv-relaţională (situaţională), labilitate psiho-comportamentală (generată de această
„subdezvoltare”). Reactivitate excesivă faţă de familie sau faţă de alte persoane.

Scala 6: SCHIZOFRENIA – clivajul afectiv-emoţional, tipul de gândire schizoid – orientarea spre abstract, spre sine. Ne
argumentăm informaţia legat de factorul vizat.
– O cotă ridicată indică prezenţa unei structuri autiste cu elemente discordante de comportament, lipsa nevoii de relaţionare
afectivă, ciudăţenii de comportament.

Scala 7: TENDINŢE PARANOIDE – revendicare, premise false cu raţionamente logice, parcimonie. Apare la tipii zgârciţi, tipii care
judecă foarte corect dar punctul de plecare este foarte fals. Să nu afirmăm că tipul este paranoic. Este doar o tendinţă.
– O cotă crescută indică orientări spre superioritate exagerată în comportament şi în aprecierea disponibilităţilor personale,
precum şi susceptibilitate exagerată, rigiditate psiho-afectivă, tendinţe de interpretare logică, însă cu premize false.

Scala 8: TENDINŢE HISTEROIDE – demonstrabilitate, sugestibilitate, dorinţa de a te pune în valoare cu orice preţ. Labilitate
emoţională.
– O cotă crescută reflectă o tendinţă spre teatralism, manierism, dependenţă exagerată faţă de „sine”, dorinţă exagerată de a
se remarca, indiferent de procedee.

Scala 9: PSIHIOPATIE – tendinţe psihopatoide – personalităţi dizarmonice în comportament, mai ales în relaţiile negative cu
norma.
Tendinţa spre comportamentul psihopat sau personalitate dizarmonică. La adolescenţi – plecarea de acasă, nu dau raportul
de ceea ce fac, energie emoţională nestăpânită (duc la contradicţii cu legea).

– O cotă crescută denotă: fragilitate psihică, comportamente de tip extrem (între pasivitate exagerată şi reactivitate exagerată
de tip imprevizibil), impulsivitate cu tendinţe conflictuale în raport cu normele etico-morale, lipsind cenzura (autocontrolul) şi
uneori şi starea de conştientizare.

Scala 10: NIVELUL MENTAL – evaluare, dar cu referire la inteligenţă verbală şi cu necesitatea evaluării cu teste specifice. Este o
semnalare a faptului că din punct de vedere mental structurile nu s-au maturizat destul.
– În funcţie de răspunsul dat se poate aprecia calitatea nivelului mental şi de aici, când este cazul şi necesitatea unor investigaţii
mai atente cu o probă specifică.

Scala 11: FRUSTRARE – căutăm motivele (apar şi în anamneză).


– Cota obţinută indică în ce măsură subiectul se adaptează şi rezistă la regimul de lucru impus precum şi la privaţiuni, mai ales
în contextul social în care acestaîşi desfăşoară activitatea.

Scala 12: ECHILIBRUL EMOŢIONAL – care combinat cu imaturitatea dă naştere la probleme de ataşament. Trebuie văzut dacă şi
labilitatea emoţională este crescută.
– O cotă crescută relevă prezenţa unor intensităţi ale reacţiilor emoţionale, de multe ori exagerate. Echilibru emoţional precar,
care este caracterizat prin: timiditate exagerată (excesivă) pe de o parte şi excitabilitate excesivă greu controlabilă în sfera
emoţională, pe de altă parte. Acestea sunt deobicei sursele decompensărilor şi a conduitelor dezordonate în contrast cu
normele şi rigorile mediului social.

Scala 13: STRUCTURA MOTIVAŢIONALĂ – orientare spre scop, pornind de la valori intrinseci. Motivaţia poate fi extrinsecă sau
intrinsecă. Să vedem şi dacă investesc multă energie în activitate.
– Cota obţinută indică gradul de conştientizare al conduitei şi al atitudinilor faţă de cerinţele impuse în plan socio-familial sau
socio-profesional.

 Pragul critic este 5.


 În cazul persoanelor de sex feminin pragul poate urca până la 7, dar nu în toate cazurile.
Poate să existe un S.P. curat dar dacă la un factor apare un răspuns simptomatic acesta este definitoriu.

 La femei răspunsurile simptomatice pot fi cauza stresului.


 Scopul nostru în utilizarea S.P. este identificarea zonei normalului.
Violența în familie cunoscută și sub numele de violența domestică (abreviat VD) , abuz domestic, abuz
familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă (abreviat VI), poate fi definită pe larg ca fiind un model
comportamental abuziv al unuia sau al ambilor parteneri dintr-o relație intimă precum mariajul,
concubinajul, familia, prietenia sau conviețuirea.[1] Violența domestică are mai multe forme precum
agresiunea fizică (efectivă sau sub formă de amenințare), abuzurile sexuale, abuzurile emoționale, controlul
excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea, abuzurile pasive/ascunse (de exemplu, neglijența) și privarea
economică.[1]
Conștientizarea, percepția, definirea și documentarea violenței domestice diferă substanțial, în funcție de țară
și epocă. În anul 2009 înRomânia, numărul victimelor violenței domestice era de 12.161 de
persoane.[2] Conform Organizației Mondiale a Sănătății aproximativ 38% dintre femeile ucise la nivel mondial
sunt ucise de către partenerii lor.[3]
Violența domestică include toate actele de violență apărute într-o relație de tip familial între rude de
sânge, rude prin alianță, soți sau concubini. Indiferent de factori ca etnia, mediul cultural de
proveniență, educația, culoarea pielii, starea economică, femeile sunt victime predilecte ale violenței
domestice, sintagma folosindu-se în vorbirea curentă pentru a desemna, de obicei, violența bărbatului
împotriva partenerei sale.
Violența domestică se poate manifesta prin:

 abuz fizic, de orice formă, de la bătaie la omucidere, de la mutilarea genitală feminină la uciderea
soției după moartea soțului sau infanticidul feminin;
 abuz sexual – viol marital, obligarea partenerei să se prostitueze;
 abuz psihic și emoțional – intimidări, amenințări (inclusiv la adresa copiilor sau altor rude
apropiate), agresiune verbală, umilire constantă, folosirea poreclelor, distrugerea demonstrativă
a unor obiecte, lovirea animalelor domestice, confiscarea obiectelor personale, afișarea
ostentativă a armelor, șantajul, izolarea de familie, prieteni;
 abuz economic – lipsirea de mijloace de subzistență (hrană, medicamente), refuzul de a contribui
la susținerea familiei, împiedicarea femeii să meargă la slujbă sau să lucreze, luarea cu forța de
către partener a banilor câștigați de femeie, lipsirea femeii de orice control asupra bugetului
comun.
Deși violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite și în
Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimele trei decenii ale
secolului al XX-lea. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor
omului. (Sewall et alii, 1996).
În domeniul sociologiei, cercetătorii lipsiți de perspectiva de gen și-au limitat studiile la identificarea
și explicarea cauzelor individuale ale fenomenului violenței domestice (consum de alcool sau droguri,
probleme de sănătate mintală) și a cauzelor generale de natură socială și economică (sărăcie, lipsa
educației, șomaj, apartenență la grupuri sociale defavorizate etc.) Unele studii de specialitate leagă
violența domestică de zona pauperă a societății, ignorând cu desăvârșire faptul că ea se produce și în
familiile cu un nivel de trai decent sau în cele foarte bogate. Numeroase studii nu au făcut altceva
decât să investigheze relațiile de familie, considerând violența domestică o problemă a cuplului
(Jones, 1994: 5).
Teoriile feministe văd însă acest tip de violență ca fiind reflectarea unei structuri patriarhale, care are
drept scop subordonarea femeilor. Violența domestică este o formă de control social care are la bază
mituri și prejudecăți legate de modul în care trebuie să se poarte o femeie cu rudele sale de sex
masculin. Feministele consideră, de asemenea, că instituțiile importante ale societății (justiția, poliția,
Biserica, sistemul sanitar etc.) încurajează și mențin violența domestică, trivializând sau ignorând
actele de violență suferite de femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Răspunsul societății se manifestă
deseori prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat diferite norme
de comportament.
Violența domestică este perpetuată de o serie de factori, evidențiați de numeroase studii feministe:

 culturali – socializarea de gen (care presupune atribuirea de roluri precise femeilor și bărbaților),
considerarea bărbaților ca superiori a priori femeilor, considerarea familiei ca sferă privată,
controlată de bărbat, “capul familiei”
 economici – dependența economică a femeilor de partenerii lor; accesul limitat al femeilor la
resurse finaciare; accesul limitat la slujbe și la educație;
 legali – lipsa unor reglementări legislative adecvate, care să sancționeze violența în interiorul
cuplului și discriminarea femeii în societate; proceduri legale greoaie și defavorizante în cazul
divorțului și solicitării custodiei copiilor; neimplicarea poliției în cazurile de violență domestică;
 politici – subreprezentarea femeilor în parlamente, instituții publice; considerarea violenței
domestice, în particular, și a problemelor femeilor, în general, ca fiind subiecte de minim interes
politic; valorizarea excesivă a familiei, prin limitarea intervenției statului în viața acesteia;
neimplicarea femeilor în viața politică.
Pedepsirea actelor de violență domestică a însemnat însă depășirea dihotomiei public/privat, care
justifica în mod tradițional neintervenția autorităților statului în conflictele din familie. Discutând
celebra sintagmă “ceea ce este personal, e politic”, Susan Moller Okin (1989: 125-129) a constatat
faptul că la fel ca sfera publică, cea privată (domestică) este controlată tot de relații de putere; în
ambele cazuri, dominația masculină este considerată a fi naturală. De aceea, oamenii tind să fie mai
toleranți atunci când bărbatul își bate partenera, pentru că violența este considerată o modalitate de
manifestare a dominației masculine în cadrul familiei patriarhale. În aceste condiții, dreptul la viață
privată a fost mult timp înțeles ca fiind libertatea taților și soților de a-și disciplina copiii și soțiile.
Violența domestică are efecte devastatoare asupra femeii. Îi afectează sănătatea fizică, îi pericliteaza
sănătatea mentală, îi scade încrederea în sine și în ceilalți. Efectele pe termen lung se circumscriu
tulburărilor post-traumatice de stres, întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale dezastrelor
naturale. Extrem de afectați sunt și copiii cuplului care asistă la actele de violență sau devin la rândul
lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Ca orice fenomen social de mare amploare, violența domestică
implică niște costuri importante pentru societate:

 costuri directe – valoarea serviciilor destinate tratării victimelor violenței (spitalizare, consiliere,
procese juridice)
 costuri sociale – creșterea mortalității, scăderea nivelului de sănătate, scăderea calității vieții
 costuri economice – scăderea productivității muncii, scăderea numărului adulților activi pe piața
muncii, creșterea numărului concediilor medicale etc.