RESPIRATOR

CURS 19
TABAGISMUL

Riscul relativ al contactarii bolii ca rezultat al fumatului

Boala Risc la Risc la fumatori %din decese

nefumatori atribuite
fumatului
Boala ischiemica
a inimii 1 2 25-43%
Moartea subita
cardiaca sub 50 1 5 70-75%
de ani
Boala obstructiva
cronica 1 6 80-90%
pulmonara
Cancer pulmonar 1 10 80-85%
Alte cancere 1 2 30%
PVD 1 9 90-97%

COMPONENTE D{UN{TOARE ALE TUTUNULUI

Nicotina- efecte:
- provoaca tahicardie
- constrictie a vaselor de sange ale inimii
- crestere a pulsului si a tensiunii arteriale
- creste debitul cardiac,
- creste concentratia acizilor grasi in sange si pot obstrua arterele cand se combina cu
cresterea agregarii plachetare.
- scaderea estrogenilor la femei.

Monoxidul de carbon
-provoaca afectarea peretilor arterelor
-creste riscul ingustarii arterelor coronare
-carboxihemoglobina este de 200 de ori mai rapid absorbita decat oxihemoglobina
-inlocuieste oxigenul din sange

Gudroanele
-cauzeaza paralizia a sistemului de curatare a plamanului (cili)
1
-afecteaza alveolele
-scade eficienta sistemului imun
-cauzeaza cancere si boli pulmonare,
Cei care gudron pe sosea, datorita vaporilor, fac cancer de scrot.

Dependenta de nicotina
-simptomele sevrajului incep la cateva ore dupa stopare , cu intensitate care creste treptat si
cu maxim la 24-72 ore dupa ultima tigara
 necesitate impetuasa de a fuma
 greata
 cefalee
 agitatie
 constipatie
 diaree,
 perturbarea somnului.
 incapacitate de concentrare.
 fatigabilitate.
 senzatia de uscaciune a gurii.
 scaderea performantelor cognitive.
 scade frecventa inimii.

Poliglobulia se amelioreaza dupa aproximativ 6 luni.

Dispneea si tusea se amelioreaza.
Scade riscul pt. neoplasm si obstructie.

Caracteristici ale dependentei de nicotina

-este o dependenta farmacologica si psihica
-folosirea habituala
-responsivitate la aluzii si presiuni extreme care devin triggeri pentru fumat
-model stereotip de consum de tigari , de exemplu fumeaza un anumit numar de tigari pe zi si
in anumite momente.
- se reinstaleaza rapid, dupa o perioada de abstinenta urmand o recadere.
- mentinerea unei concentratii sanguine a nicotinei la un anumit nivel si aparitia
simptomelor de sevraj, daca nivelul in sange scade (de exemplu somnului).
- aparitia semnelor si simptomelor de sevraj la incetarea fumatului.

Identificarea fumatorului
-cel putin jumatate din fumatori nu sunt identificati de medic
-identificarea este mai usoara atunci cand pacientul prezinta o boala legata de fumat
-in practica pacientul prezinta adesea probleme fara legatura aparenta cu fumatul

2
Efectele majore asupra sanatatii
Fumatul produce:
 boli coronariene
 atacuri vasculare cerebrale
 boli vasculare periferice
 bronsita cronica si emfizem pulmonar,
 cancere pulmonare,
 cancer cervical,
 tegumentele imbatranesc mai repede si se ingalbenesc.
 sindromul mortii subite infantile (creste rata deceselor nou-nascutilor in familiile de
fumatori.

Alte cancere asociate:

 carcinom bronsiolo-alveolar
 cancer oral
 cancer esofagian , laringian
 cancer vezical
 cancer renal
 cancer pancreatic
 cancer gastric
 cancer cervical , vulvar
 cancer hepatic

Pe aparatul genital feminin-alte efecte:

-infertilitate
-avort spontan
-crestere fetala intarziata
-menopauza precoce
-cancer cervical
Pe aparatul genital masculin- infertilitate (azoospermie si hipospermie)
Pe oase- osteoporoza
Pe stomac –cancer , ulcer

Afectarea pulmonara:
-emfizem
-reducere a eficientei schimburilor gazoase
-respiratie dificila, dispnee,
- cancer pulmonar – fumatul cauzeaza 9 din 10 cancere pulmonare; la un fumator de 20
tigarete/zi are risc de cancer pulmonar de 20 de ori mai mare ; un pacient din 10 cu cancere
pulmonare traieste mai mult de 5 ani. Fumatorii pasivi care locuiesc sau muncesc alaturi de
un fumator au si ei un risc crescut.

Scaderea riscului de cancer pulmonar dupa oprirea fumatului

3
Oprirea fumatului duce la :
 scaderea rapida a riscului decesului prin cancer pulmonar;dupa 10-15 ani este aproximativ
egal cu riscul nefumatorilor.
 stoparea progresului emfizemului (fumatul duce la o scadere accentuata a VEMS-ului).
 imbunatatirea respiratiei si testelor functionale pulmonare.

Boala arterelor coronare

- fumatul cauzeaza o ingustare progresiva si eventual o blocare a arterelor in timp ; acest
blocaj poate cauza :
- durere precordiala,
- infarct miocardic,
- moarte subita.
- simptomele adesea nu sunt evidente pana ce nu apare o afectare majora,
- toate arterele sunt afectate :
- cerebrale – atacuri vasculare cerebrale.
- aa. extremitatilor : trombangeita obliteranta - cauzeaza piciorul rece si
gangrena.
Scaderea riscului de deces prin boala coronariana scade lent.

EFECTELE FUMATULUI PASIV

Boli cauzate :
- afectiuni acute : iritarea ochiului, simptome nazale, tuse, wheezing, greata, crize alergice.
- boli cardiovasculare – printre nefumatorii care locuiesc cu fumatori, cam 30 % fac o boala
ischemica sau infarct miocardic.
- cancer pulmonar – 1/3 din nefumatori fac cancer datorita fumatului pasiv.
- cancer cervical.
- astm in copilarie indus si agravat de fumatul parintilor.
- cancer in copilarie, in special leucemie limfocitara si limfoame.
- sforait si tuse nocturna la copii.
- avort spontan, greutate scazuta la nastere, complicatii in timpul sarcinii, nastere
prematura.
- sindrom imunodeficitar.

ELEMENTELE PLANULUI DE RENUN|ARE LA FUMAT

 identificarea fumatorilor,
 incurajarea motivatiei de a renunta la fumat prin atragerea fumatorilor in intervievarea
motivationala pt. a cantari argumentele pro si contra.
 intrebari despre nr. tigarilor fumate.
 intocmirea unui raport zilnic asemanator unui jurnal (mijloc de monitorizare propriu pt.
pacient).
 evaluarea promptitudinii pacientului privind renuntarea la fumat.
4
Stadiile premergatoare opririi fumatului

FUMATOR

FOST
FUMATOR
RECADERE

MENTINERE NEPREGATIT
40%

GATA NESIGUR
20% 40%

Modificari ale riscului dupa stoparea fumatului

AFECTIUNEA Modificari precoce Modificari tardive

Infarct miocardic  riscului cu 50 % la 1 aceeasi rata cu a
an nefumatorilor dupa 10
ani
Boli cardiovasculare acelasi risc cu cel al
nefumatorilor in timpul 
primului an
BPOC disparitia lenta al  a riscului cu 50 %
riscului dupa 20 de ani
Cancer al buzelor, aceeasi rata cu a
cavitatii orale si  rapida a riscului nefumatorilor dupa 10
faringelui ani
Cancer pancreatic necunoscut rata nefumatorilor dupa
28 de ani
Cancer pulmonar risc scazut dupa 5 ani scaderea riscului dupa
15 ani.

ANAMNEZA
5
 O evaluare cuprinzatoare a istoricului fumatorilor include :
- nr. de tigarete fumate / zi de lucru si zi libera.
- durata fumatului
- modelul folosit – factorii declansatori.
- frecventa fumatului.
- nivelul dependentie / incercarile anterioare de a intrerupe / folosirea medicamentelor.
Comentarii :
- unii fumatori subestimeaza cat fumeaza.
- jurnalul zilnic ajuta pacientul sa identifice modelul de fumator
- daca nivelul educational este corespunzator, pacientul poate observa propriul model de
fumator.

Testul Fagerstorm pt. dependentii de nicotina

1. Cate tigari fumati intr-o zi ? 0 puncte : mai putin de 15 tigari, 1 punct : intre 15 – 25 tigari,
2 puncte : mai mult de 25.
2. Care este continutul in nicotina al tigarilor ? 0 puncte : 0,8 mg ; 1 punct : 0,8-1,5 mg ; 2
puncte : peste 1,5 mg.
3. Fumati mai mult dimineata decat dupa-amiaza ? 0 puncte :Nu ; 1 punct : Da.
4. Cand fumati prima tigara ? 0 puncte : dupa mai mult de 30 de minute dupa trezire ; 1
punct : la mai putin de 30 de minute.
5. Care tigara este cea mai importanta ?
6. Fumati chiar si atunci cand sunteti bolnav si trebuie sa stati in pat ? 0 puncte :Nu ; 1
punct : Da.
7. Este dificil sa nu fumati in locuri unde este interzis ? 0 puncte : Nu ; 1 punct :Da.
Rezultate :
- 0-3 puncte : dependenta joasa.
- 4-6 puncte : dependenta moderata.
- mai mult de 7 : dependenta puternica.

Conduita medicului in fata fumatului :

 sa constituie un exemplu d nefumator.
 sa cunoasca bolile produse de fumat.
 sa stie sa faca istoricul fumatului.
 sa sprijine parasirea fumatului.
 sa invete alti profesionisti din sanatate depre fumat.
 sa se instruiasca asupra metodelor de stopare a fumatului.

Alternative si substitute ale fumatului

 tehnici de conduita atunci cand apare dorinta de a fuma :

- inducerea aversiunii prin fumatul de multe tigari intr-un timp foarte scurt.
- amanarea
6
 - evitarea
- distrugerea
- suport social.
 alternative cognitive :
- reamintirea capacitatii de a rezista.
- reamintirea consecintelor recidivelor.
- relaxare si exercitii fizice.
- sistem de recompensa.

Elemente ale planului de renuntare

 aratarea consecintelor fumatului asupra sanatatii, daca pacientul este preocupat de
sanatatea sa.
 motivati scopul principal al renuntarii.
 nivelul carboxihemoglobinei.
 dozarea metabolitilor nicotinei in urina.
 discutati temerile legate de sevraj : presiuni la locul de munca, castig ponderal si masuri
de contracarare :
- regim alimentar cu multe legume, fructe, masa de dimineata obligatorie, cand ii este
foame sa bea apa.
- indepartarea tuturor instrumentelor de fumat.
 identificarea situatiei cu risc crescut pt. fumat.
 materiale scrise care vor sustine mesajul de renuntare.
 antrenarea supotului familiei si prietenilor.
 folosirea unui plan de urgenta pt. recidive, pt. a le folosi ca experiente cu invataminte si nu
ca esecuri.
 recomandarea vizitelor la medic pt. monitorizarea progreselor si controlul rezultatelor
obtinute, dar a problemelor.

Substitute de nicotina : guma , plasture , spray nazal , tableta linguala.

Substitut Avantaje Dezavantaje

- substituie orice - complianta slaba -
activitate orala. tendinta de a fi
Guma - raspuns rapid la subfolosita de
triggerii fumatului. pacienti.
- dozaj flexibil ce - tehnici speciale de
poate fi ajustata. mestecare.

Plasturele - usurinta utilizarii - reactii ale pielii :

- asigura o roseata, caldura
concentratie locala, prurit.
constanta in plasma - arsuri, urticaire de
7
 - au complianta contact, dermatita
crescuta alergica.

Utilizarea corecta a plasturelui cu nicotina :

- stoparea mai intai a fumatului.
- aplicarea corecta (nu in zone cu eczeme, leziuni, nu in acelasi loc de fiecare data).
- durata aplicarii : in general 24 de ore.
- doza necesara - sunt plasturi de 2 mm, 4 mm.

Guma cu nicotina ;
- are efect mai mic (subdozaj) – se da mai putina nicotina decat fuma el.
- se da in caz de intoleranta la plasture.
- durata folosirii : in general 2 luni si se poate prelungi pana la 6.
- se face o dozare pt. fiecare persoana in parte.

Contraindicatii absolute ale substitutelor de nicotina

1. Infarct miocardic recent.
2. Angina instabila.
3. Aritmii cardiace severe
4. Afectari cerebrovasculare recente.
5. Sarcina.
6. Lactatie.
Contraindicatii relative :
1. Afectari ale pielii :psoriazis, urticarie, eczeme.
2. Afectiuni vasculare : angina instabila, afectiuni vasculare periferice sau cerebrovasculare.
3. Hipertiroidism, diabet insulino dependent.
4. Afectari renale si hepatice.
5. Ulcer peptic.

Riscul supradozarii este scazut datorita :

- absorbtiei lente,
- nivelelor sanguine scazute comparativ cu tigaretele.
- fara varfuri ale nicotinei
- intreruperea ciclului.

Prevenirea recidivelor
Recidivele sunt frecvente in cazul substitutelor :
- 75-80 % pana in 6 luni de la intreruperea fumatului
- 40 % la ex-fumatori pe an.