Examinarea pacientului cu afecţiune respiratorie:

• Anamneza: date generale, simptome

• Examenul fizic
• Explorări specifice
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Vârsta – predispoziții:
• Sugar şi copil mic: infecţiile căilor aeriene superioare: rinofaringite,
traheobronşite, bronhpneumonii
• Copii: pneumonii (virale, bacteriene), astm bronşic alergic, boli cu
transmitere genetică (mucoviscidoza, deficit de alfa 1-antitripsină,
traheobronhomegalia)
• Adulţi tineri: pneumonii (virale, bacteriene), tbc pulmonară, astm
bronşic, pleurezia tbc, sarcoidoza
• Adulţi peste 50 ani: BPOC, neo bronhopulmonar, pneumoconioze

Sexul – predispoziții:
• B: neo bronhopulmonar, bronşita cronică, emfizemul
• F: HTP, boala venoocluzivă pulmonară
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Istoricul bolii:
• Debutul:
– Acut: pneumonii, abces pulmonar, embolie pulmonară, pneumotorax
– Subacut/insidios: tbc, bronşită cronică, bronşiectazie, neo
– Inaparent: emfizem, fibroze, chist hidatic pulmonar
• Evoluţia:
– Ondulantă, cu perioade de acutizare separate de acalmie – astm
bronşic
– Cronică cu agravări intermitente – bronşita cronică, emfizem,
bronşiectazie

Antecedente personale fiziologice și patologice:

• Risc crescut de infecţii respiratorii în sarcină şi lauzie (prin imunitate
redusă)
• Astmul bronşic se poate agrava sau ameliora la pubertate sau sarcină
 ANAMNEZA - DATE GENERALE
Antecedentele heredocolaterale
• Prezența TBC în familie → risc de contaminare
• Boli cu transmitere genetică: mucoviscidoza, astmul bronșic, plămânul
polichistic

Condiții de viață și de muncă

• FUMATUL - factor de risc major pentru neoplasm bronhopulmonar,
bronșita cronică, emfizem pulmonar
– De notat: numărul de ani de fumat, nr de țigarete pe zi, intervalul de
abstinență la cei care au renunțat la fumat.
– Renunțarea la fumat are efecte bune: scade riscul de cancer pulmonar
proporțional cu nr de ani de la înterupere, afectarea funcțională pulmonară
este mai redusă odată cu înaintarea în vârstă
– Fumatul pasiv - factor de risc pentru aceleași afecțiuni
• Etilismul cronic, alimentația deficitară, condiții impropice de locuit cresc
riscul de infecții tbc sau alți germeni oportuniști
¨ – o dieta bazată pe fructe și
legume, poate reduce riscul
de cancer
¨ -alimentele recomandate: pe
baza de soia, cerealele
integrale, usturoiul,
semințele, nucile, fasolea,
fructele de mare, prunele,
broccoli, varza, varza Kale,
varza de Bruxelles.
¨ -renunţarea reduce riscul
de cancer la plămâni
¨ -indicat să se evite și
fumatul pasiv întrucât
este nociv pentru căile
respiratorii.
¨ – expunerea la azbest
poate contribui la
apariția cancerului
pulmonar.
¨ –limitarea expunerii la
azbest.
¨ – este un gaz radioactiv
care apare în momentul
dezintegrării uraniului
¨ - gaz care poate cauza
cancer la plămâni
¨ -verifică nivelul de radon
din locuinţă
¨ -imbunătățește starea de sănătate
¨ imbunătățește calitatea vieții
¨ reduce riscul de deces prematur -
crește speranța de viață cu până la
10 ani
¨ -reduce riscul de boli pulmonare
obstructive cronice (BPOC) și
cancer
¨ -contribuie la sănătatea femeilor
însărcinate și a bebelușilor
¨ -reduce costurile asupra
persoanelor care fumează, a
sistemelor de sănătate și a
societății
¨ - consumul de
ceai verde de doua ori
pe zi poate reduce riscul
de a dezvolta boli
pulmonare obstructive
cornice
(BPOC), o boala
inflamatorie cronica a
plamanilor.
¨ - mărul este un fruct cu
multiple beneficii

¨ -contine fitochimicale care pot

reduce inflamatia si
stresul oxidativ

¨ -încetineşte declinul functiilor

pulmonare, in special la fostii
fumatori
¨ proprietati antioxidante si
antiinflamatorii
¨ protejarea impotriva
stresului oxidativ care poate
dauna plamanilor
¨ proprietati expectorante,
antiseptic si
fluidificante
¨ -suplimentarea cu usturoi a
dietei a imbunătăţit
semnificativ functia
pulmonara la fumatori.
¨ gust dulce
¨ - sunt bogate in fibre si
vitamine
¨ -studiul publicat in
European
Respiratory Journal. “o
dieta bogata in fructe poate
incetini
imbatranirea naturală a
plămânilor la adulţi”.
¨ este un condiment cu gust
atipic
-reduce leziunile pulmonare
cauzate de consumul de
alcool

¨ -are proprietăţi
antiinflamatorii şi
antioxidante

¨ -produse sub formă de sirop

natural cu ghimbir, sofran si
ceapa.
¨ bogat in omega-3,

¨ acţionază asupra
bronhiilor în BPOC, în
infectia pulmonară
¨ antiinflamator,
ameliorează durerea

¨ proprietati antioxidante

¨ beneficiile sale pentru

plămâni sunt datorită
continutului sau de
curcumina.
• HIPERTENSIUNEA
ARTERIALA
• CARDIOPATIA ISCHEMICA
 CACULARE DIET
MEDITERANEAN SCORE

• > 8-9 p: ADERENTA CRESCUTA LA DIETA

MEDITERANEANA >>> RISC SCAZUT DE BOLI
CV

• < 7 p: ADERENTA SCAZUTA LA DIETA

MEDITERANEANA>>>RISC CRESCUT DE BOLI
CV
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Diagnosticul HTA
Evaluarea pacientului cu HTA urmărește:
Confirmarea diagnosticului
•Detectarea posibilelor cauze de hipertensiune secundară
•Evaluarea riscului CV, afectarea organelor țintă și bolile concomitente
•Pentru aceasta este necesară măsurarea TA, anamneza medicală, inclusiv antecedentele
heredo-colaterale, examenul fizic, investigații paraclin
icI
 MASURAREA CORECTA A TA
- pacientul să fie în repaus cel puţin 3-5 minute înaintea măsurării TA; in pozitie sezanda
- - manşeta tensiometrului va fi obligatoriu adaptată la grosimea braţului (lăţime de 2/3 din lungime
braţului; manşeta standard are 12-13 cm lăţime şi 35 cm lungime);

- - manşeta trebuie să fie poziţionată la nivelul inimii indiferent de poziţia pacientului;

- - în anumite condiţii se va măsura şi TA ortostatică (la pacienţii peste 65 ani, la diabetici sau la cei
care primesc terapie antihipertensivă); măsurătoarea în ortostatism se face la 1 min şi la 3 min
după schimbarea poziţiei;

- - controlul TA implică două măsurători separate la interval de mai multe minute; dacă diferenţa
este mai mare de 5 mmHg, sunt necesare măsurători suplimentare;
 MASURAREA CORECTA A TA
- - măsurarea se face la a;mbele braţe diferenţa nu trebuie să depăşească 10 mmHg; dacă diferenţa
dintre cele două braţe este mai mare, se va considera corectă valoarea cea mai mare;

- - TA se va măsura şi la membrele inferioare când se suspicionează o coarctaţie de aortă (bărbat

tânăr <30 ani), o scădere a TA la membrele inferioare faţă de cele superioare confirmând
diagnosticul;

- - determinarea TA se va face prin metoda auscultatorie (zgomotele Korotkoff), repetat la 10

minut interval pentru a înlătura efectul de “halat alb”;

- - manşeta se umflă rapid cu aproximativ 20 mmHg peste TAS estimată (se recunoaşte după
dispariţia pulsului radial) şi se desumflă cu 3 mmHg la fiecare secundă;
 MASURAREA CORECTA A TA
- dacă zgomotele Korotkoff sunt slabe, pacientul este rugat să ridice braţul, să închidă şi să deschid
pumnul de 5-10 ori, după care se umflă rapid manşeta tensiometrului;

- - palparea pulsului și măsurarea frecvenței cardiace trebuie să însoțească măsurarea TA

- înregistrarea corectă trebuie să conţină valoarea TA, p oziţia pacientului, braţul, mărimea manşete
(ex: 140/90 mmHg, clinostatism, braţul drept, manşeta normală pentru adult). Datorită variaţiilor
importante ale tensiunii arteriale atât în cadrul unei zile cât şi între zile diferite, pacientul nu va fi
declarat hipertensiv după prima valoare crescută a TA,cu condiţia ca aceasta să nu depăşească180
mmHg. După 2-3 determinări la prima vizită spaţiate de minimum 5 minute, pacientul este
rechemat după o săptămână, când se fac din nou 2-3 măsurători.

- Dacă după 3 măsurători la interval de o săptămână valorile TA sunt

peste normal>>>>>HIPERTENSIV
 ABPM (ambulatory blood
pressure measurement) SI HBPM
(home blood pressure
measurement)

• INDICATII:

• 1. Diagnosticul si prognosticul
HTA

• 1. HTA “ de cabinet” (DE HALAT

ALB)

• 2. HTA “mascata”
 Definiția HTA
în funcție de valorile TA de cabinet sau ambulatorii

1. TA de cabinet ≥140 și/sau ≥90 mmHg

2. TA ambulatorie (ABPM)
=Ziua (stare de veghe) ≥135 și/sau ≥85 mmHg
=Noaptea (somn) ≥120 și/sau ≥70 mmHg
=24 h ≥130 și/sau ≥80 mmHg
 !!
•
!
1 milion de oameni au HTA pe glob

• 2025: 1,5 mil oameni cu HTA (sedentarism…

• mortalitate cv (2015) 10 mil din cauza HTA:

• = 4.9 mil BCI

• = 3, 5 milAVC

• >>>>INSUFICIENTA CARDIACA, FIBRILATIA

ATRIALA, INSUFICIENTA RENALA, ARTERIOPATIA
 SCREENING si
DG
• asimptomatica =“SILENT
KILLER”
• TA masurata la toti adultii
1x/5 ani sau chiar mai
frecvent la pacientii cu “TA
inalt normala”
 RISCULCV SI DETECTAREA
AFECTARII ORGANELOR
TINTA
• ALTI FACTORI DE RISC:
DISLIPIDEMIA, SINDROM
METABOLIC , DIABET ZAHARAT..-
>>>> CRESC RISC CV
• ATINGEREA ORGANELOR TINTA:
HIPERTROFIA VENTRICULULUI STG,
BOALA CRONICA RENALA
>>>cresc riscul cv
 CAUTAM CAUZE DE
HTA SEC?
• CEI MAI MULTI PAC CU HTA NU AU ALTE BOLI CARE
SA EXPLICE VALORILE TA CRESCUTE

• Dar, exista cazuri de HTA la care trebuie sa ne

punem semne de ???? pt HTA SECUNDARA:

• aparitia HTA < 40 de ani

• pac cu HTA severa sau rezistenta la tratament
• sau HTA aparuta brusc la varsta mijlocie la pac cu TA
normala pana atunci
 CAUZE SECUNDARE
• 1. RENALE: GNA, GNC, NEFROPATIA
DIABETICA, STENOZA AR

• 2. ENDOCRINE: ALDOSTERONISM PRIMAR, B.

CUSHING, FEOCROMOCITOM,
ACROMEGALIA….

• 3. CARDIO - VASCULARE: COARCTATIA DE

AORTA, Regurgitarea Ao, BAV complet

• HTA REZISTENTA !!!!! (adevarat rezistenta? sau

secundara? inclusiv determinata de
medicamente!!! AINS)!!!!!!!
TRATAMENT
1. SCHIMBAREA STIL DE VIATA
1. Restrictie de sare 5-6 g/zi
2. Consum moderat de alcool 20 - 30g/zi barbati
10 – 20 g/zi femei
3. Consum crescut de legume/fructe si branzeturi cu grasimi reduse
4. IMC ≤25 kg/m2;
Circumferinta talie: < 88 cm femei (dimensiune talie tinta 80
cm)
< 102 cm barbati (94
cm)
5. Activitate fizica regulata 5 – 7 zile/sapt
6. Renuntarea la fumat
TRATAMENT. GHIDUL ESC DE HTA
TINTE ALE TRATAMENTULUI IN HTA
CARDIOPATIA ISCHEMICA
 T R A D IT IO NA L , O M S
1. Cardiopatia ischemica dureroasa:

a. Angina pectorala de efort

b. Angina pectorala instabila: de novo, de efort agravata, de repaus

c. Infarctul miocardic = acut, vechi

2.. Cardiopatia ischemica nedureroasa

a. silentioasa

b. forma aritmica

c . insuficienta cardiaca

d. moartea subita
ACTUALMENTE, G H I D
2019

S I N D RO M U L CO RO NA R I A N C RO N I C :

6 SITUATII C L I N I C E

S I N D RO M U L CO RO NA R I A N AC U T
 6 scenarii clinice ale
SCC UNDE SE
SITUEAZA
Pacienti cu
PACIENTULPacienti
suspiciune
boala cardiaca
de
NOSTRU?
Pacienti cu
asimptomatici
sisimptomatici
debut de IC sau cu simptome
ischemica (BCI)
disfuctie stabilizate <1
si simptome de
ventriculara an de la SCA
angina
stanga si sau pacienti
pectorala
suspiciune de revasculariza
cu
dispne
“stabila” si/sau
BCI re recent
e
Pacienti cu a
Subiecti
Pacienti
angina si cu asimptomatici la
asimptomatici si
suspiciune de care BCI este
simptomatici >1 an
boala detectata prin
de la diagnosticul
vasospastica sau screening
initial sau
microvasculara
revascularizare
2019 ESC Guidelines for the diagnosis and management of chronic coronary syndromes- European Heart Journal (2019) 00, 1_71

BCI, boala cardiaca ischemica; IC, insuficienta cardiaca; SCA, sindrom coronarian acut
 Simptomele apar ultimele
in cadrul cascadei
ischemice

Indice Alterarea metabolismului

ischemi energetic
c
CASCADA Alterarea funcţiei

ISCHEMICA diastolice
Alterarea funcţiei sistolice
segmentare
Modificări
ECG
ANGINA/

Durata ischemiei DISPNE

Harrison's Principles of Internal Medicine, 19th Edition inductibile E
Textbook
ANGINA PECTORALA DE EFORT: 7 atribute ale durerii:

Durerea coronariana din angina pectorala are urmatoarele caractere (cele7

atribute ale unui simptom):

1.localizarea si iradierea: - tipic retrosternal sau pe tot toracele,si iradiere

tipica pe marginea cubitala a membrului superior stang/umarul stang, sau
uneoriinterscapular, mandibula,gat, epigastru, membru superior/umar drept;

2.severitate/ intensitate –usoara spre moderata; uneori perceputa ca un

disconfort si nu ca durere; cereti pacientului sa atribuie un numar pe o scala
de la 1 la 10;

3.caracteristicei temporale:- durata durerii –de obicei 1 – 3 min,alteori

prelungita pana la 15 – 20 min;

4 . caracter:- apasare, contrictie,strivire, presiune, gatuire, arsura;

5.conditii de aparitie: - declansata de un efort de o anumita intensitate, de

ex: mers, alergare,urcare trepte, frig, efort digestiv sau sexual, emotii;

6.conditii de disparitie: - oprirea efortului, la 1-5 min de la administrarea de

nitroglicerina sublingual;

7. simptome asociate: - anxietate, dispnee, transpiratii, palpitatii, greata;

2 patternuri pt SCC: subdenivelarea segm ST
unda T aplatizata/negativ

2
 ANGINA P E C T O R A L A D E E F O RT
E C G la un pacient cu durere toracica:
ischemie subendocardica
 ANGINA P E C T O R A L A
INSTABILA
CLASIFICAREA BRAUNWALD

SEVERITATE

I: ANGINA DE NOVO, DE 2 LUNI, ANGINA

CRESCENDO II: DE REPAUS, PESTE 48 ORE

III: SUB 48 ORE

CIRCUMSTANTE CLINICE DE APARITIE

A. SECUNDARA:

B. PRIMARA

C.POSTINFARCT

TRATAMENT

1. ABSENTA

2. TRATAMENT
STANDARD

3. TRATAM.
MAXIMAL
Durerea din angina pectorala instabila:

= este mai intensa, mai lunga (peste 20 min)

= se amelioreaza mai greu,
incomplet si temporar la nitroglicerina
= isi schimba caracterul astfel:
- scade pragul anginos, creste frecventa, severitatea si durata, iradiaza
- intr-un loc nou, sau
- apar elemente noi:dispnee, palpitatii, greata, transpiratii
 INFARCTUL MIOCARDIC
1. C L I N I C
2. E C G
3. ENZIMATIC: Troponina, mioglobina,
C K -MB, L D H
 DUREREA DIN INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

1. durerea – tipica: = localizare retrosternal;

2. in IMA inferior - durere epigastrica
3. = durata: peste 3 0 min - ore, disparand la prox. 24 ore (constituita necroza)
cons trictie

4. = intensitate: mare, atroce , severa

5. = iradiata in umar si brate; strivire, constrictie
6. =nu raspunde la nitroglicerina, cedeaza la opiacee
7. =frecvent fenomene asociate: transpiratii, palpitatii, astenie extrema, dispnee,
ameteli, tulburari dispeptice, anxietate, agitatie in cautarea unei pozitii
1.ARTERIOPATIA CRONICA A MEMBRELOR INFERIOARE
(ACOMI)

2.INSUFICIENTA CARDIACA
ARTERIOPATIA CRONICA A MEMBRELOR INFERIOARE (ACOMI) sau
BOALA ARTERIALA PERIFERICA (BAP)

1. 10 -25% la persoane > 55 de ani

2. afecteaza arterele mari si medii

3. !!!!! mortalitate 25% cazuri

4. amputatii -> 25% cazuri

5. Diab.Zah. – cea mai frecv cauza de amputatie

•
non-traumatica a membr.inf
• SEDIUL DURERII:
• FESE/COAPSA: OBSTRUCTIE
AORTO - ILIACA

• GAMBA: OBSTRUCTIE FEMURO -

POPLITEALA
 ALTE SIMPTOME ???
•O SENZATIE DE ARSURA SAU
RACEALA A TEGUMENTELOR

•CRESTEREA INCIDENTEI INFECTIILOR

TEGUMENTARE

•ULCERATII ARTERIALE VINDECATE

FOARTE DIFICIL

•ASIMPTOMATIC
 Examen obiectiv (efectuat de medicul MF sau
specialist)

• 1. INSPECTIA - CAUTATI:
• PALOAREA TEGUMENTELOR
• MARMORAREA
• ULCERATII ( ulceratiile arteriale sunt profunde, in
zonele de presiune: degete, calcai, cautati intre toate
degetele)
• HIPOPILOZITATE, UNGHII FRIABILE
• PIELE INGROSATA, CICATRICI (post by pass
arterial de ex)
• HIPOTROFIE MUSCULARA
 2. PALPAREA ARTERELOR
(de catre MF sau specialist)

• palparea temperaturii tegumentare: piele rece (unilateral/bilateral?)

• palparea pulsului arterial !!!!! (puls diminuat sau absent)
MEMBRE SUPERIOARE MEMBRE INFERIOARE

• a. temporale A. femurale

• A.carotide A. poplitee

• A.subclavia A dorsalis pedis

• A.axilare A. tibiala posterioara

• A.brahiale
• A. ulnare, radiale
 3. AUSCULTATIA ARTERELOR
= sufluri sistolice
• 1. Artere carotide

• 2. Artere subclavii

• 3. Aorta abdominala

• 4. Artere iliace

• 5. Artere femurale

• 6. Artere renale
TEST pozitiv: daca necesita > 1 -2 min pt aparitia eritemului si umplerea venoasa pe
partea dorsala apiciorului
INDICELE GLEZNA - BRAT (IGB, ABI)= TA Membr.inf/
TA BRAT

Valoare normala = 1
ECOGRAFIA DOPPLER ARTERIALA
(La nivelul arterei femurale)
Arteriografie cu substanta de contrast
 PREVENTIA(Tipuri-Definitii)
1.PREVENTIA PRIMORDIALA: prevenirea aparitiei
factorilor de risc

2.PREVENTIA PRIMARA: diminuarea/ameliorarea

factorilor de risc cv pt a preveni un prim eveniment cv

3.PREVENTIA SECUNDARA: ameliorarea factorilor de

risc cv la un bolnav cu patologie cv aterosclerotica,
pentru a preveni aparitia unor noi evenimente
 IC – sindrom clinic asociat cu o rată foarte mare de
mortalitate

• Insuficiența cardiacă (IC) este cauza de internare

nr. 1 în spitalele din România

• 9 din 10 pacienți nu știu că suferă de IC

• În decurs de 1 an după externare, 1 din 3 pacienți

cu IC fie mor, fie se reinternează

• În fiecare oră, în România se produce 1 deces

din cauza IC3
 Insuficiența cardiacă – cât de amplă este problema?

Prevalența în Mortalitatea 150.000 spitalizări

Romania continue/an

4.76 % din
populația
generală
>35 ani
(RO-AHFS)1
1. Chioncel O, Vinereanu D, Datcu M, et al. The Romanian Acute Heart Failure Syndromes (RO-AHFS) registry. Am Heart J. 2011;162(1):142-53.e1.
doi:10.1016/j.ahj.2011.03.033
2. Raport al Grupului de lucru pentru Insuficienta cardiaca al SRC, 2016, disponibil la https://issuu.com/cardiologie/docs/ hf_barometer_romania_final.
Insuficiența cardiacă – semne și simptome

Pacienții diagnosticați cu insuficiență cardiacă au o calitate a vieții

semnificativ redusă
Insuficiența cardiacă – semne și simptome

Pacienții diagnosticați cu insuficiență cardiacă au o calitate a

vieții semnificativ redusă
 Insuficiența cardiacă – clasificare, stadializare

Fără limitare a activității
fizice; activitatea fizică
normală nu determină
dispnee, oboseală sau
palpitații
Ușoară limitare a activității
fizice; Confortabil în repaus.
Activitatea fizică normală
determină dispnee, oboseală
sau palpitații
Limitare marcată a activității
fizice; Confortabil în repaus,
dar activitatea fizică ușoară
determină dispnee, oboseală
sau palpitații
Nu poate efectua nicio
activitate fără disconfort.
Simptomele pot apare și în
repaus.

Web Addenda, 2016 ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart Failure, European Heart Journal doi:10.1093/
eurheartj/ehw128
 DEFINITIE
IC este un sindrom clinic in care pacientii au:

Simptome tipice de IC (dispnee de efort sau repaus,

fatigabilitate, edeme ale membrelor inferioare)
si

Semne tipice de IC (tahicardie, tahipnee, raluri pulmonare, revarsat

pleural, jugulare turgescente, edeme periferice, hepatomegalie)
si
Evidenta obiectiva de modificari structurale si functionale ale inimii in
repaus (cardiomegalie, zgomot 3, sufluri cardiace, anomalii
echocardiografice, cresterea peptidelor natriuretice)
 CAUZE COMUNE DE IC prin boli ale miocardului

Boala coronariana !!! Cu multiple manifestari

Primul loc
HTA Adesea asociata cu HVS si Fractie de ejectie (FE) pastrata
Cardiomiopatii Familiale/genetice sau nu (inclusiv miocardite)
Hipertrofice, dilatative, restrictive, distrofia aritmogena de VD,
valvulopatii
Droguri Antagonisti de calciu, antiaritmice, citotoxice

Toxice Alcool, medicatie, cocaina, mercur, cobalt, arsenic

Endocrine Diabet zaharat, hipo/hipertiroidism, sindrom Cushing,
insuficienta adrenala, exces de hormon de crestere,
feocromocitom
Nutritionale Deficiente de tiamina, seleniu, carnitina. Obezitate, casexie

Infiltrative Sarcoidoza, amiloidoza, hemocromatoza, boli de tesut

conjunctiv
 EPIDEMIOLOGIE (ESC)
Prevalenta IC :

1. Creste cu imbatranirea populatiei

2. Scade cu succesul in tratarea si profilaxia secundara a bolii coronariene
ischemice
3. In unele tari EU, mortalitatea prin IC scade datorita tratamentului modern
4. IC cu FE pastrata este mai frecventa la varsnici, femei, HTA, diabet
5. IC este cauza de spitalizare acuta in 5% din cazuri, ocupa 10% din paturi, si
consuma 2% din cheltuielile de sanatate
 PUNCTE ESENTIALE PENTRU PACIENT

Subiect de educatie Competente si comportamente

Definitia si etiologia IC Sa inteleaga cauza IC si de ce apar simptomele

Simptome si semne de Sa monitorizeze si sa recunoasca semnele de IC

IC Sa se cantareasca zilnic si sa recunoasca cresterea brusca in
greutate
Sa stie cand sa apeleze la serviciile medicale
Sa foloseasca flexibil diureticele daca au indicatie
Tratament farmacologic Sa inteleaga indicatiile, dozele si efectele medicamentelor
Sa recunoasca efectele secundare

Modificarea factorilor de Sa inteleaga importanta opririi fumatului

risc Sa-si monitorizeze TA daca este hipertensiv
Sa-si mentina sub control glicemia daca este diabetic
Sa evite obezitatea
Dieta Restrictie de sare, evitarea ingestiei de cantitati mari de
lichide, alcool cu moderatie, prevenirea malnutritiei
 PUNCTE ESENTIALE PENTRU
PACIENT
Subiect de educatie Competente si comportamente
Efort fizic Sa fie asigurat si confortabil cu activitatea fizica
Sa inteleaga beneficiul activitatii fizice
Sa faca regulat exercitii fizice

Imunizarea Sa se vaccineze antigripal si impotriva infectiilor

pneumococice
Somn si probleme de respiratie Sa inteleaga comportamente preventive cum ar fi
scaderea in greutate daca este obez, incetarea
fumatului, alcoolului (eventual sa invete terapii)
 PUNCTE ESENTIALE PENTRU
PACIENT

Subiect de educatie Competente si comportamente

Aderenta Sa inteleaga importanta urmarii tratamentului recomandat
si a mentinerii motivatiei de a-l urma
Aspecte psihosociale Sa inteleaga ca simtomele depresive si disfunctiile
cognitive sunt comune in IC si importanta suportului
social. Sa invete despre tratamentul acestora daca este
cazul
Prognostic Sa inteleaga factorii cei mai importanti de prognostic si sa
ia decizii realiste. Sa caute suportul psihosocial daca are
nevoie.
 OBIECTIVELE TRATAMENTULUI IN IC

1. Prognostic!!! Reducerea mortalitatii

2. Morbiditate Ameliorarea simptomelor si semnelor Cresterea
calitatii vietii
Eliminarea edemelor si retentiei hidrice Cresterea
capacitatii de efort Reducerea fatigabilitatii si
dispneei Reducerea necesitatii de spitalizare
Oferirea de ingrijiri terminale

3. Profilaxie Aparitiei de alterari miocardice Progresiei

alterarilor miocardice Remodelarii
Reaparitiei simptomelor si retentiei de apa
Spitalizarii
 DIETA IN PREVENTIA IC

1. RESTRICTIA DE Na:
=AHA: (American Heart Association): 1500 mg/zi in stadii incipiente de IC (A si
B)

HFAS:(Heart Failure America Association): Pacientii cu IC cunoscuta 2-3 g/zi

Date inconsistente, limitate, controversate

Unele studii sugereaza chiar inrautatirea profiluluui neuro hormonal in IC

 2.ANTIOXIDANTII
STUDIU: 33.173 femei intr-o cohorta la mamografie - studiu suedez: chestionar
alimentatie
S-a concluzionat:

- Relatie inversa de asociere cu incidenta IC a consumului de: vit C, E, beta

caroten, licopen, luteina, zeaxantine, anthocianine

-Deficitul de Se si Zn asociat cu dezvoltarea IC

DAR: Suplimentele de antioxdanti nu au dus la scaderea incidentei IC deci nu

au fost studiate in profunzime
 3. COENZIMA Q10
REDUCE EFECTELE DEVASTATOARE ALE SPECIILOR REACTIVE DE
OXIGEN

Se comporta ca un antioxidant

Se gaseste in carnea rosie, plante, peste

Defictitul de Q10: >>>>>>

1.Creste incidenta IC
2.Severitatea disfunctiei cardiace

Evidentele pentru suplimentarea CoQ10 sunt mai puternice decat pt alte

suplimente
Coenzima Q10 este o substanta liposolubila (solubil in grasimi sau uleiuri), cunoscuta
si sub numele de Q10, vitamina Q10, Ubichinona sau Ubidecarenona.

In Japonia, aceasta a fost introdusa inca din anul 1974 in tratamentul insuficientei
cardiace. In cazul unui deficit de CoQ10, inima sufera - potrivit studiilor, cu cat deficitul
de coenzima Q10 este mai mare, cu atat afectiunea cardiaca este mai grava.

De asemenea, coenzima Q10 este un important antioxidant. Aceasta actioneaza direct

asupra radicalilor liberi responsabili de distrugeri celulare si ii neutralizeaza.
 Alimente bogate in CoQ10
Coenzima Q10 se gaseste mai ales in carnea de vita sau in organe precum inima,
ficatul si rinichii.

Carnea de peste, in special sardinele sau tonul, este o sursa buna de CoQ10, la fel si
uleiul de soia, alunele, spanacul sau broccoli.

Prin preparare termica indelungata, coenzima Q10 devine inactiva.

Suplimentele alimentare asigura insa o absorbtie organica superioara, mai ales atunci
cand administrarea acesteia se face cu alimente bogate in grasimi, coenzima Q10 fiind
liposolubila.
 4. L-CARNITINA si TAURINA
L-CARNITINA - aminoacid care ajuta la transportul AG in mitocondri

Deficitul de L - carnitina este asociat cu aparitia CMP

Studii: beneficiul L carnitinei pe remodelarea VS la pacenti cu infarct miocardic

-1,5-6g/zi

Taurina 3 g/zi >>>efect pozitiv pe ameliorarea disfunctiei sistolice de ventricul

stang

Dar, datele sunt incosistente

 5.TIAMINA (vitamina B1) si alte
vitamine din grupul B
Deficitul sever de vit B1 - boala Beri Beri - rara, asoc cu aparitia
cardiomiopatiilor

Refacerea vit B1 >>>améliorarea functiei de VS

Consum folati, vitamin B6>>>>scade mortalitatea prin AVC, BCI, IC,

 6. VITAMINA D, CALCIU
Deficitul de vit D la pac cu IC>>>disfunctie cardiaca pin mecanisme dependente
de Ca

Suplimentarea de Ca>>imbunattatirea functiei cardiace, scaderea concentratiei

de aldosteron si ameliorarea clasei NYHA
 7. DIETA BAZATA PE CRESTEREA OXIZILOR NITRICI(NO)
Considerat initial toxic-carcinogen, NO contribue la ameliorarea functiei endoteliale

In IC este scazuta biodisponibilitatea de NO >>>disfunctie endotheliala

SE GASESC IN: frunzele verzi: salata, arugula (rucola), frunze de sfecla, spanac, telina etc
- beneficiul dietei mediteraneene si DASH Dieta bogata in nitrati anorganici: >>>

1.cresterea capacitatii de efort

2.scaderea TA si a inflamatiei
3.Si cresterea tesutului adipos “brun”
Studii contradictorii cu dieta bogata in suc de sfecla rosie Ex:

= trialul INDIE (Inorganic Nitrite Delivery to Improve Exercise Capacity in Heart Failure With
Preserved Ejection Fraction)
 VALORILE NUTRTIONALE ALE SFECLEI ROSII
Sfecla roșie este săracă în calorii, însă reprezintă o sursă excelentă de vitamine și
minerale, esențiale pentru buna funcționare a organismului.
= 100g de sfeclă roșie conține: 43 de calorii
-88% apă,
-1.7g de proteine,
-9.6g de carbohidrați,
-6,8g de fructoză,
-2,8g de fibre și 0.2g de grăsimi.
Conținutul de vitamine și minerale, consumul de sfeclă roșie asigură corpului:
-vitamina B9 (acid folic): 20% din doza zilnica recomandata;
-vitamina C: 6% din d.z.r;
-mangan: 16% din d.z.r;
-potasiu: 9% din d.z.r;
-magneziu: 6% din d.z.r;
-fosfor: 4% din d.z.r;
-fier: 4% din d.z.r.
 IDEI DE CONSUM A SFECLEI ROSII

1. O salată de sfeclă care sepoate consuma sub formă de garnitură alături de o

friptură.

2. Un sos preparat din sfeclă roșie și iaurt grecesc- Ingredientele se amestecă în

blender până obții o compoziție omogenă, cremoasă.

3. Un suc doar din sfeclă roșie sau se poate adăuga mere, banane sau morcovi, în
funcție de preferințe.
DIETA IN PREVENTIA CARDIOVASCULARA

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
•

• DAR, DOVEZILE AU ARATAT CA DIETA BAZATA PE PLANTE

ESTE IMPORTANTA IN PREVENTIA PRIMARA A BOLILOR
CV pt ca:
• Veganii si vegetarienii: au IMC <, TA <, LDL col < comparativ cu non
vegetarienii

• Totusi, dieta vegetariana poate duce la deficiente de: vit B12, proteine de
inalta calitate, Zn, 3 omega AG, vit D si Ca >>duc la tulburari neuro-
cognitive, anemie, imunodeficiente, sarcopenie, fracturi osoase
• In contrast, in lumea occidentala se consuma carne procesata din
animale crescute in conditii inumane, pline cu hormoni si
antibiotice>>> BCV, DZ, boli gastro- intestinale, cancere

• “DILEMA OMNIVORELOR”!!!!! >>>> DIETA PESCO-

MEDITERANEANA
• GOLD STANDARD PT PREVENTIA BOLILOR CV

• DIETA MEDITERANEANA (DM)

• Consum regulat de:
PLANTE (legume,fructe,vegetale, cereale integrale, seminte, nuci si masline) PESTE/FRUCTE DE
MARE, ULEI DE MASLINE - sursa de grasimi LACTATE IN CANTITATI MODERATE (iaurt,
branzeturi)
CARNE ROSIE IN CANT MICA
ALCOOL in cantitate redusa - 1 pahar vin rosu la cina
Studii epidemiologice au aratat ca DM reduce :
- semnificativ mortalitatea BCV,DZ
- mortalitatea in cancere, mai ales colo rectal si san,
- Progresia b. Alzheimer, depresia
•

• 2015: “DIETARY GUIDELINES FOR AMERICANS”

• 2019: ACC/AHA

• 2020: PENTRU A TREIA OARA ,DM ocupa locul1 in nutritie pt

prev BCV, DZ, reducerea Gc
2020 The Authors
James H. O’Keefe et al. J Am Coll Cardiol 2020;76:1484-1493
• PREDIMED (RCT): Spania, a analizat pacienti varstnici, fara boli cv cu
3 tipuri de dieta:

• 1. DM + EVOO (extra-virgin olive oil)/ulei de masline extra virgin

• 2. DM + NUCI MIXTE

• 3. DIETA “LOW FAT

• RCT= trial clinic randomizat

 James H. O’Keefe et al. J Am Coll Cardiol 2020;76:1484-1493

2020 The Authors

•

• Recomandata de DIETARY GUIDELINES FOR AMERICANS

• AHA(American Heart Association): recomanda consumul de FM si

peste la 2 mese /sapt si sa inlocuiasca carnea rosie, carnea de
pasare,ouale
•

• !!! Se alege peste cu conc. scazute de Hg: somon, pastrav, sardine, hering,
anchioves - bogate in AG 3omega

• Fr de mare: creveti, homari, stridii, scoici- nu atat de bogate in AG 3 omega,dar

sarace in Hg

• Se gatesc la temperature scazute (145 grade) sau pana carnea este opaca si s
desprinde usor cu furculita
•

• Calitatea uleiului cruciala

• Ulei nerafinat: presat la rece = suc de masline pur

• EVOO: retine componente hidrofilice ale maslinelor - polifenolii -

care au beneficii cardioprotective: scade LDL, creste HDL, creste
reactivitatea - elasticitatea vaselor si scade incidenta DZ
•

• Folosit pe scara larga in salate ca dressing (impreuna cu otet)

• In sosuri care au la baza rosiile “sofrito” sauce (impreuna cu

usturoiul, ceapa, ierburi aromatice) folosit cu legume, paste, orez,
peste>>>

• EVOO>>>baza stiintifica de prima linie pt DPM

¨ Stud ile clinice au demonstrat ca: scad LDL, scad inflamatia, crest sensibilitatea insulinei si
•reactivitatea vasculara
¨ Reduc: mortalitatea prin boli cv, FA, DZ
• Bogate in: grasimi nesaturate, polifenoli, fitosteroli, tocoferoli, fibre, minerale fara Na
¨ RCT - PREDIMED: 1 portie pe zi>>>scade cu 28% riscul cv>>>baza stiintifica de prim
nivel pt DPM
•

• Nu cresc greutatea deoarece produc senzatie de satietate si o parte din grasimile din
nuci se elimina prin scaun nedigerate
•

• Consumul lor>>>scaderea riscului de boli cv, reglarea glicemiei,

colesterolului, TA si Gc

• Sunt satioase si impreuna cu pestele pot inlocui mesele cu carne

rosie/procesata
•

• Cu toate ca nu exista un consens intre specialisti cu privire la

beneficiul lor sunt admise in DPM

• Preferate lactate fermentate: kefir, iaurt, branzeturi cu grasime

scazuta. NU: unt sau branzeturi grase (bogate in gras saturate)

• 2.OUA: sursa de : AA esentiali, minerale (seleniu, fosfor, Iod, Zinc),

vitamine (A, D, B2, B12, niacina), caroteinoizi (luteína)

• 1 galbenus de ou:184 mg colesterol. Studii arata ca consumul de

galbenus NU este corelat cu colesterolul seric

• In DPM: permise : 5 galb/sapt si albusuri oricate

•

• Orz, ovaz, secara, porumb,orez brun si quinoa

• Pastele amidonoase au indice glicemic scazut

• PERMISE: Pizza home - made, paste home - made

• Multe studii recente au demonstrat ca pastele nu afecteaza

adipozitatea ,nu cresc greutatea si nu cresc riscul cv
•

• ASIA: CRESTE RISCUL DE DZ dar NU SI IN STUDIILE DE

COHORTA EUROPENE

• EXPLICATIA: In Asia gatit “plain”, in cultura vestica este gatit mixt

cu vegetale, legume, ulei de masline

• In DM: gatit cu “sofrito(amestec de sos de rosii,ceapa,ierburi

aromatice)”>>> creste beneficiul ptr preventia bolilor cv
•

• CEAI, CAFEA -NEINDULCITE: bogate in antioxidanti - polifenoli -

• ALCOOL: vin rosu sec (6 oz) = 1 pahar femei, (6-12 oz) =1-2
pahare la barbati, consumat cu mancare

• 1 oz= 29,5 ml
RCT:
1. PREDIMED - pt preventia primara
2. LYON DIET HEART - pt preventia secundara la pacientii cu IM

STUDIU PROSPECTIV:
ADVENTIST HEALTH STUDY - 6 ANI, 73 000 PAC
• mese pe zi de rutina si nici snaks- uri ca in ziua de azi

• Restrictia de mancare pentru o perioada de timp = una din tipurile

de fasting (post) intermitent = FI= si reprezinta modalitatea de a
ingera caloriile necesare pentru o perioada de 6 -12 ore
• Realizat regulat duce la: = Scaderea tesutului adipos abdominal

= Scaderea producerii radicalilor liberi

• Fasting - ul de 12 ore in cursul noptii:

• Nivelul de insulina este scazut>>>>>.

• Rezervele de glicogen sunt golite>>>>

• Organismul incepe sa mobilizeze AG din celulele adipoase si sa ii

foloseasca ca energie in locul glucozei >>>cresterea sensibilitatii la
insulina
• INTERMITENT FASTINGUL nu are efect pe reducerea Gc comparativ cu
alte diete hipocalorice, dar are beneficii cardiovasculare chiar si la
normoponderali

• Reduce TA si FC de repaus

• Cea mai populara forma de

f
asting intermitent este cea cu 2 mese pe zi in loc de 3, comprimand
fereastra de timp a consumului de calorii

• Tipul 16:8 ore (16 ore post/8 ore se mananca), unde nu exista restrictii
•

• CRESTEREA METABOLISMULUI GLUCOZEI

• REDUCE INFLAMATIA SISTEMICA ASOCIATA OBEZITATII

• SCADE RISCUL DE DZ, BOLI CV, CANCER SI BOLI NEURO-

DEGENERATIVE
Dietoterapia în afecțiunile
respiratorii

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Plantele medicinale pot să susțină
activitatea mucoasei respiratorii;

• Pot să activeze secrețiile țesutului

pulmonar pentru ca aerul să fie suficient
de umed;

• Pot să stimuleze procesele glandulare și

excretorii în întregul lor, pentru a asigura
un mediu intern curat și armonios;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 DIAFORETICE
→ reduc simptomele primare în infecţii ale Exemple:
tractului superior (dureri de gât, stare de 1. Teiul
rău general);
2. Salcia
→ favorizează diaforeza;
→ reduc vâscozitatea secreţiilor bronşice; 3. Socul
→ protejează mucoasele de uscare;
 Teiul

Acţiuni:
-diaforetică
-demulcentă
-imunostimulentă
-antispastică
-expectorantă
-sedativă SNC

Utilizări:
-în răceli, bronşite, tuse, faringo-
laringo-traheite

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Salcia albă

Acţiuni
-antipiretica, diaforetică
-antiinflamatoare, analgezică (inhibă COX-2)

Utilizări
-Avantaje faţă de aspirina de sinteză - efect retard, scoarţă de salcie
metabolizare lentă, biodisponibilitate prelungită Salicis cortex
-Efecte adverse reduse la nivel gastric (generare de
metaboliți activi doar în intestin, trecând astfel prin
stomac sub formă de glicozidă intactă.
-Nu inhibă ciclooxigenază la nivelul peretelui gastric,
astfel se pot forma prostaglandinele citoprotectoare
gastrice (PGE1).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 PLANTE CU PROPRIETĂŢI
DEMULCENTE
• Indicate în afecţiuni acute ale căilor Specii medicinale cu
respiratoria; mucilagii
• Calmează mucoasele irritate; -Teiul
• Ameliorează simptomele bolii; -Nalba de pădure
• Efecte calmante pe mucoasele iritate -Pătlagina
de la nivelul faringelui; -Lichenul de piatră
• Peliculă protectoare; -
• Reducerea tusei;
 Patlagina
- din culturi şi flora spontană

Compoziţie:
- mucilagii, glicozide iridoidice,tanin;

Acţiuni:
-proprietăţi antibacteriene,
imunostimulente, antiinflamatoare;

Indicaţii:
-infecţii respiratorii acute, bronşite
acute, tuse uscată asociată cu
infecţii respiratorii;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 MENTA

Compoziţie chimică
-ulei volatil: mentol

Acţiuni şi utilizări
-bactericid, antiviral, antifungic;
-inhiba in vitro cresterea
Staphylococcus aureus,
Pseudomonas aeruginosa,
Enterococcus faecalis si Escherichia
coli;

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Dieta corecta in bolile pulmonare poate
influenta evolutia unor afectiuni precum:
1 2 3

Boala
pulmonara Astmul Cancerul la
obstructiva plamani
cronica
Aportul alimentar își lasă amprenta
asupra: Alimentația
influențează și:
• Masei musculare respiratorii si a puterii de • functionarea musculaturii respiratori;
contractie; • usurinta cu care are loc respiratia;
• Structurii, elasticitatii si functionarii
• • tesuturile conjunctive (de sustinere),
plamanului; care au nevoie de vitamina C pentru
sinteza colagenului;
• •
Controlului miscarilor respiratoria;
• mucusul secretat de caile
• Mecanismelor de protectie imunitara; respiratoria;
•
•
Dieta și afecțiunile respiratorii
In cazul unor afectiuni respiratorii existente trebuie luata in
calcul o dieta personalizata care sa aduca aportul necesar
de nutrienti pentru imbunatatirea si tratarea respectivei
afectiuni.

De exemplu, in cazul astmului bronsic se

recomanda consumul de:
• Acizi grasi Omega 3
• Antioxidanti
• Magneziu
• Seleniu
• Cajou, nuci, peste – somon, macrou
• Vitamina C (reduce riscul de aparitie al
crizelor de astm)

Se recomanda pacientului evitarea alimentelor

cu potential alergen!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Factori care pot afecta alimentația
• O cauza a pierderii in greutate este relationata cu dificultatea in respiratie.
• Prin cresterea efortului de a respira, bolnavul va consuma mai multe calorii decat in mod
normal.
• Din cauza bolii, pacientul isi poate pierde apetitul.
• O respiratie dificila poate ingreuna si momentele in care pacientul mananca.
• Disconfortul il poate determina sa renunte sa manance uneori.
• Din cauza tratamentului, poate avea dureri ale stomacului care pot influenta o alimentatie
normala si corecta.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Dieta recomandată pentru a evita tulburările alimentare
• In cazul bolnavilor care intampina dificultati in alimentatie, se recomanda alimentele moi
si evitarea alimentelor tari.
• Se recomanda in acest sens consumul de supe, iaurt, budinca, pestele in sos, piureul de
fructe.
• In cazul in care bolnavii se confrunta cu pierderea apetitului, pentru a evita pierderea in
greutate se recomanda portii mai mici si dese de-a lungul zilei.
• Pentru un aport suficient de calorii, se recomanda sa se consume initial alimentele cu
cel mai mare numar de calorii.
• Pentru a preveni constipatia, pacientii trebuie sa consume alimente bogate in fibre
precum painea si cerealele integrale precum si o cantitate suficienta de lichide

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Mere
Potrivit unei cercetări recente, riscul de a face
astm a scăzut cu 30% în cazul celor care au
consumat în medie trei mere zilnic. Rezultatele
sunt puse pe seama unor flavonoide, precum și
a vitaminelor E și C, care susțin funcționarea
optimă a plămânilor.
Grepfrut
Naringina este numele unei substanțe din acest
fruct, care inhibă activarea unei enzime ce
provoacă diverse tipuri de tumori.
Grepfrut-ul mai conține de asemenea licopen,
recomandat pentru a preveni bolile
cardiovasculare, cancerul de prostată, de sân,
plămân, vezică urinară.
Alte citrice, precum portocalele, sunt, de
asemenea de ajutor, grație vitaminelor C și B6,
cu rol adjuvant în transferul oxigenului.
 Avocado
Încadrat la categoria fructe, avocado este
vital în alimentația celor cu boli respiratorii.
Acesta protejează celulele de acțiunea
nocivă a radicalilor liberi. De asemenea
grăsimile mononesaturate din avocado
ajută la reducerea colesterolului.
Morcov
Unele studii afirmă că betacarotenul din
aceste rădăcinoase, transformat de
organism în vitamina A, reduc incidența
astmului. Morcovii mai conțin vitaminele A,
C, licopen, toți antioxidanți care susțin
funcția pulmonară și reduc riscul de a
dezvolta o boală de natură respiratorie
 Usturoiul
• Folosit de secole ca adjuvant în întărirea
sistemului imunitar, usturoiul este folosit
de tot atâta timp, cu mult înainte ca
antibioticele să fie inventate, ca leac
pentru infecții respiratorii.

• Calitățile sale antiinflamatorii se

datorează alicinei și a altor compuși
sulfuroși.

• Alicina, susțin studiile, se descompune

in organism, producând un acid ce
distruge radicalii liberi.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Ceapa verde
Este o legumă cu multiple virtuți
medicinale, cu acțiune
antipiretică,expectorantă, antibacteriană și
antifungică, eficientă în răceli și viroze.
Ceapa verde contribuie la eliminarea
mucusului și a toxinelor.
Dovleacul
Este leguma-vedetă a sezonului rece , o sursă
importantă de vitamina C, necesară sistemului
imunitar. O porție de dovleac gătit asigură
aproximativ 20% din necesarul zilnic de
vitamina C, prin care sporim rezistența
organismului la infecții.
Cercetările arată că vitamina C previne
deteriorarea plămânilor prin faptul că ține la
distanță radicalii liberi.
Legume crucifere
• Varza, conopida, broccoli, dacă sunt
consumate regulat, stopează progresia
cancerului pulmonar.
• Aceste legume sunt pline de antioxidanți
și de clorofilă, care împrospătează
sângele și întăresc imunitatea.
Semințe și nuci
Miezul de nucă, fisticul, arahidele, migdalele,
semințele de floarea-soarelui sau de in conțin
cantități impresionante de magneziu, care
contribuie la sănătatea plămânilor. Totodată,
acizii grași esențiali sunt aliații sistemului
cardiovascular
 Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC)

• BPOC este caracterizata prin prezenta

bronsitei cronice, a emfizemului sau a
ambelor, conducand la obstructia cailor
aeriene.

• Prevalenta, incidenta si rata mortalitatii

in BPOC creste cu varsta si este mai
mare la barbati decat la femei.

• Fumatul este cel mai important factor de

risc.

• Clinic, bronsita cronica se defineste prin

tuse productiva cronica, trei luni pe an,
cel putin doi ani consecutiv.

• Emfizemul este o conditie caracterizata

prin dilatare permanenta anormala a
alveolelor acompaniata de distensia
peretilor, fara fibroza evidenta.
 Evaluarea statusului nutritional
• Studiile epidemiologice indica faptul ca pacientii malnutriti cu BPOC au un
prognostic mai rezervat, comparativ cu cei bine nutriti.
• Pacientii cu emfizem sunt caracterizati ca fiind mici si slabi ( pink puffer), iar
pacientii cu bronsita cronica sunt supraponderali (blue bloaster).
• Istoricul de pierdere recenta in greutate sau indice de masa corporala sub 90 % din
cel ideal se considera semnificative si indica pacientii care trebuie evaluati ulterior.
• Determinarea compozitiei corporale si calorimetria indirecta ajuta la diferentierea
masei musculare slabe de tesutul adipos, precum si determinarea hiperhidratarii
sau deshidratarii.
• Obiectivul tratamentului la pacientii cu BPOC este mentinerea unei greutati
acceptabile fata de inaltime, rezolvarea interactiunilor drog-substanta nutritiva si a
balantei lichidiene.
 Macronutrientii in BPOC
• La pacientul stabil cu BPOC, necesitatile proteice,
lipidice si glucidice depind de boala pulmonara de
baza: oxigenoterapie, medicatie, status nutritional
sau fluctuatiile lichidiene.
• Proteinele sunt necesare pentru mentinerea fortei
musculare cat si pentru functia imuna.

Exemplu:
• de origine animala (oua, lapte, carne, branza, peste,
derivate de carne);
• si de origine vegetala (nuci, legumninoase, paine,
cereale, alge, ciuperci);
 Macronutrientii in BPOC

• Deseori exista alte boli asociate, precum bolile

cardiovasculare, renale, neoplasme, diabet si trebuie sa fim
atenti cand calculam cantitatea totala si tipul de proteine,
glucide, lipide.
• Un aport crescut de acizi grasi omega 3 poate proteja
fumatorii sa nu dezvolte BPOC.
• Acidul eicosapentanoic si acidul decosahexanoic se gasesc
in peste si pot avea efecte antiinflamatorii, cu efect
protector asupra plamanilor, foarte utili in terapia bolilor
pulmonare.
 Micronutrientii in BPOC
• Necesitatile de vitamine si minerale, pentru pacientii cu
BPOC stabil sunt in functie de patologia pulmonara de baza,
alte boli asociate, tratamentele medicale aplicate si
greutate.
• O relatie pozitiva exista intre aportul de vitamina C si functia
pulmonara.
• Pentru pacientii ce continua sa fumeze, este necesara o
suplimentare de vitamina C.
• Cei ce fumeaza 1 pachet/zi vor primi 16 mg/zi de acid
ascorbic , iar cei ce fumeaza 2 pachete/zi au nevoie de 32
mg/zi.
 Micronutrientii in BPOC
• Deficitul de magneziu sporeste actiunea calciului, iar excesul de Mg
ii blocheaza functia, amandoi factorii fiind importanti pentru functia
pulmonara.

• Cresterea concentratiei de calciu poate duce la contractii

musculare.

• Daca meteorismul abdominal este prezent, se limiteaza alimentele

care duc la formare de gaze. Alimentatia poate sa contina mere,
varza, broccoli, conopida, zarzavaturi, nuci, pepene, ceapa.

• Exercitiile, aportul lichidian adecvat, fibrele din dieta cresc

motilitatea gastrointestinala. Pacientii cu limitarea capacitatii fizice
pot fi ajutati la cumparaturi, la prepararea hranei, sugestii pentru
simplificarea prepararii sau participarea la programe colective.
INTERACTIUNI ALIMENTE
– MEDICAMENTE
INTALNITE IN PATOLOGIA
CARDIO-VASCULARA
 INTERACTIUNI ALE
MEDICAMENTELOR

•MEDICAMENT - MEDICAMENT
•MEDICAMENTE - ALIMENTE/BAUTURI
•MEDICAMENTE - BOALA
 STUDIU PRIVIND CONSUMUL
SUPLIMENTELOR IN ROMANIA
IN FUNCTIE
DE
AFECTIUNE
Conform Directivei 46/2002 suplimentele alimentare se pot împărți în două categorii

I. Vitamine și/sau minerale

.

II. Alți nutrienți: aminoacizi, enzime, acizi grași esențiali nesaturați, pre- și probiotice, produse
din plante și extracte vegetale, alte substanțe bioactive (licopen, glucozamină coenzima Q10,
carnitină, taurină,spirulină, inozitol)

Suplimentele alimentare – contin amestecuri de plante, vitamine si minerale ;

Numarul acestor produse este in continua crestere ;
Automedicatia la indemnul unor cunostinte neavizate-> determina interactiuni medicament
- Supliment ->>> daunatoare si pun in pericol viata pacientului
 ALIMENTE CU POSIBILE INTERACTIUNI CU
MEDICAMENTE

Usturoiul (Allium sativum) este o plantă medicinală larg folosită tradițional pentru
proprietățile antimicrobiene, hipolipemiante, antihipertensive, stimulatoare ale
sistemului imunitar.

Studii clinice controlate au arătat că usturoiul poate reduce nivelurile de lipide

plasmatice și că poate scădea riscul cardiovascular al pacienților, prin efectele lui
antihipertensive și anticoagulante (Iciek, 2009).
Usturoiul conține:
Compuși cu sulf (alicină și aliină),
flavonoide și isoflavonoide (nobiletină, quercetină, rutin, tangeretin),
polizaharide,
prostaglandine,

Substanțele care se găsesc în usturoi au proprietăți antiagregante plachetare și anticoagulante ->de aceea
nu se recomandă utilizarea lor simultan cu alte antitrombotice.
Ginseng (Panax ginseng) este un supliment alimentar larg
folosit în medicina tradițională chineză și nu numai.

Proprietăți: antihipertensive, antioxidative, neuroprotective,

hipolipemiante, stimulatoare imunitare, stimulatoare cognitive,
regeneratoare ale ulcerelor sau anticanceroase (Chen, 2012).
Principalele sale componente sunt:
- ginsenozidele, sterolii și flavonoidele.
Datorită potențialului de a interacționa cu anticoagulantele orale,
nu se recomandă folosirea simultană. (Chen, 2012; Bone, 2008).
Ginkgo biloba conține terpenoide și flavonoide

Acestea au efecte antiagregant plachetar și antitrombotice, care susțin

utilizarea Ginkgo biloba în tulburări de circulație periferică (Leung &
Wong, 2010).

Ginkgo biloba este larg folosită și pentru stimularea memoriei,

îmbunătățirea capacităților cognitive;

Unii autori raportează efecte antioxidante și neuroprotective

(Weinmann, 2010).
 PEZENTARE DE CAZ

-Pacient 49 cu sindrom depresiv sever

pe tratament cu antidepresive triciclice si inhibitori selectivi de recaptare ai serotoninei
(SSRI): duloxetine
- Fara eficienta scontata pe acest tratament
- Este trecut pe inhibitori de monoaminoxidaza ( IMAO)
- Pacientul a fos avertizat de consumul alimentelor bogate in tiramina in timpul
tratamentului cu IMAO
- A fost aderent la recomandari o perioada indelungata
 Continuare

Dupa cateva luni, evolutie buna, ameliorarea sindromului

depresiv>>>>>apare pofta de mancare
Pacientul mananca carne afumata, varza murata si ciocolata in
cantitate mare (bogate in tiramina
= vasoconstrictor foarte intens)
Se prezinta cu o cefalee extrema la UPU cu o valoare a TA
=250/130 mmHg
 Continuare
(nefericita)

•Tratament medicamentos de urgenta:

NITROPRUSIAT in perfuzie iv
•Dar dupa 20 de minute>>>>>AVC >>>>>deces
MECANISMELE INTERACTIUNILOR
MEDICAMENTE-
ALIMENTE/NUTRIENTI
 Metabolizarea
medicamentelor
-Cele mai multe interacțiuni de ordin farmacocinetic apar în
etapa de metabolizare a medicamentelor.

-Cele mai multe enzime implicate în faza I de metabolizare a

medicamentelor aparțin unui complex enzimatic, cunoscut sub
denumirea generică de citocrom P450 cu subfamiliile: CYP1A,
CYP2C șiCYP3A.

-Fiecare dintre aceste enzime metabolizează anumite

medicamente și pot fi induse, dar și inhibate de anumite
substanțe chimice
 INFLUENT
ELE
FRUCTELOR ASUPRA MEDICATIEI
CV
 GRAPEFRUIT
METABOLIZAREA MEDICAMENTELOR PRIN
INTERMEDIUL CITOCROMULUI P450 IN FICAT
SI INTESTIN SUBTIRE

FURANOCUMARIN (din
grapefruit)>>>altereaza metabolismul
P450>>>> alterarea degradarii
medicamentelor >>> cresterea
concentratiei sanguine a
medicamentelor>>> cresterea efectelor
adverse
 3 aspecte despre consumul
grapefrui
t

• ( Si alte fructe inrudite Pomelo,

mandarine….)
1. 1 grapefruit /un pahar de suc de
grapefruit este sufficient pt alterarea
metabolismului medicamentelor
2. Efectul dureaza cateva zile
3. Efectul este sever
 1. STATINELE
Simvastatina
Lovastatina
Atorvastatina

1 pahar suc grapefruit= creste cu 260% nivelul

seric de statina

Efecte adverse:
Miopatie
Rabdomioliza
 ANTIHIPERTENSI
VE

• FELODIPINA

• NIFEDIPINA + 500 ml SUC GRAPEFRUIT

>>> CRESTEREA MARCATA A NIVELULUI
DE NIFEDIPINA>>>>SCADEREA BRUSCA
A Tensiunii Arteriale

• LOSARTAN >>>SCADE TA

• EPLERENONA>>>>creste K+ seric
 ANTIARITMIC
E

• AMIODARONE + 300ML SUC>>>CRESTE

NIVELUL SERIC CU 84%

• DRONEDARONE

• EFECTE ADVERSE: TULBURARI DE RITM

CARDIAC SAU TULBURARI DE
CONDUCERE
•DOAC (DIRECT ORAL
ANTICOAGULANTS,
ANTICOAGULATE TIP NOU)
• APIXABAN: CRESTE ACTIVITATEA APIXABANULUI
• RIVAROXABAN CRESTE ACTIVITATEA
RIVAROXABANULUI >>>>>>>>>>>>

• HEMORAGII
• ANTIAGREGANTE PLACHETARE: CLOPIDOGREL
>>>SCADE ACTIUNEA LUI PRIN CYP

• TICAGRELOR
Activitatea de inhibitor enzimatic a sucului de grapefruit a fost descoperită în 1980, când s-a
observat că a crescut biodisponibilitatea felodipinei.

Flavonele (naringenin) și furanocumarinele, componente ale sucului de grapefruit, sunt

inhibitori ai izoformei CYP3A4.

Un studiu ulterior a demonstrat că acesta scade concentrația CYP3A4 intestinal, dar nu și

forma hepatică enzimei.

Sucul de grapefruit crește biodisponibilitatea ciclosporinei, aceasta fiind metabolizată de

ambele forme CYP3A4.

S-a raportat creșterea concentrației plasmatice a ciclosporinei cu mai mult de 60% după aport
de suc de grapefruit,creșterea fiind sesizată atunci când ciclosporina a fost administrată oral și
nu i.v, în acord cu inhibiția formei intestinale și nu hepatice a CYP3A4 (Colombo, 2014).
 MURATURI, CONSERVE,PRODUSE
FERMENTATE

• CONTIN TIRAMINA >>>> cresterea tensiunii

arteriale

13 ALIMENTE bogate în tiramină:

1. Carne de pui, carne rosie si peste
2. Brânzeturi vechi
3. Bere (butoaie)
4. Alte lactate fermenttate
5. Carne fermentată sau afum ată
6. Pâine ș ianum ite tipuride boabe
7. Fructele uscate
 13 ALIMENTE bogate în tiramină:

8. Legume
9. Sos de soia
10.Fasole
11.Vinuri
12. Varza murata
13. Resturile de alimente
 ALIMENTE BOGATE IN
VIT K
>>>CONSUM MONITORIZAT/LIMITAT !!!
-> pro-coagulante
• VARZA
• BROCCOLI
• CONOPIDA
• SPANAC
• MORCOVI CRUZI
• ARDEI GRAS
• CEAI VERDE
• PATRUNJEL PROASPAT
• GALBENUS DE OU
• ROSII
• CEAPA PREPARATA
ALIMENTE BOGATE IN
VIT K

CONSUM MONITORIZAT/LIMITAT !!!

Ficat
Branza
Varza Bruxelles
Salata verde
Linte
Seminte de in
Ulei de soia
Napi
Musetel
Ceai verde
 ANTICOAGULANTE: ANTIVITAMINE K

— • ACENOCUMAROL (TROMBOSTOP, SINTROM);

— • WARFARINA

—• ACTIONEAZA PRIN INTERMEDIUL VIT K>>>>>>INFLUENTEAZA FACTORII DE

COAGULARE II, VII,
IX SI X

— • FOLOSITE IN : FIBRILATIA ATRIALA

— • MERISOARELE, AFINELE CRESC ACTIVITATEA ANTI –VIT K. >>>>. CRESTE INR

>>>>>>HEMORAGII

— • ATENTIE LA SUPLIMENTELE DIN PLANTE!!!!!

Propafeno ne
 MEDICAMENTE INHIBITOARE ENZIMATICE >>>DIMINUAREREA METABOLIZARII ANTICOAGULANTELOR
>>>>AMPLIFiCA EFECTELE ANTICOAGULANTELOR>>>HEMORAGII

• AMIODARONA
• ANTIGREGANTE PLACHETARE

• CIPROFLOXACINA
• NORFLOXACINA
• FLUCONAZOL
• AINS
• BISEPTOL
• TETRACICLINA
MEDICAMENTEINDUCTOAREENZIMATICE>>>ACCENTUEAZAMETABOLIZAREA
ANTICOAGULANTELOR>>>>DIMINUAREA EFECTELOR ANTICOAGULANTELOR

• CARBAMAZEPINA
• FENOBARBITAL

CONTROLUL ANTICOAGUALRII CU AVK: necesita monitorizarea INR

Subiect sanatos : INR =1
Pacient cu tratament cu ANTI-VIT K: INR TINTA INTRE= 2 - 3
 VERZI
BOGATE IN POTASIU (K+)

• BROCCOLI
• VARZA
• COLLARD GREENS
• SPANAC
• KALE
• TURNIP GRRENS =NAPI
• VARZA BRUXELLES
• BANANE
• PORTOCALE
• CAISE, FRUCTE USCATE CURMALE, PRUNE, SMOCHINE
• AVOCADO
• BANANE, FR PASIUNII
• FASOLE ALBA
• CARTOF ALB
• CARTOF ROSU
• SOS DE ROSII
• PEPENE
• SPANAC INGHETAT
• FASOLE NEAGRA
• CONSERVA DE SOMON
• SOIA
 ALIMENTE BOGATE
IN K+ AU
INTERACTIUNI CU:

1. IEC:
•CAPTOPRIL
• ENALAPRIL
•LISINOPRIL

2. ANTIALDOSTERONICE:
SPIRONOLACTONA

3. ASPACARDIN, PANANGIN

ACESTE ALIMENTE POT DETERMINA TULBURARI DE RITM

CARDIAC
 ALCO
OL

• 71% cetateni BEAU IN SUA

• 42%IAU MEDICAMENTE SI
ALCOOL>>>>>>
• MEDICAMENT CE DETERMINA
DISFUNCTIE HEPATICA ->
PARACETAMOLUL
 ALCO
OL

• Varstnicii nu metabolizeaza alcoolul ca si

tinerii
• In cant. mici: elibereaza
NO>>>vasodilatatie

• In cant mari:>>>activare simpatica,

deprimarea directa a miocardului;
eliberare de endotelina>creste conc
ANGIOTENSINEI II
>>>vasoconstrictie>>>>>>disfunctie
endoteliala
 ALCOOL
UL
EFECTE

• Atenueaza efectele antihipertensivelor

centrale – clonidina

• Accentueaza efectele medicamentelor:

1. Beta Blocante – ex.propranolol

2. Alfa blocante- ex.prazosin

3. Bloc canale de Calciu: ex. felodipina
 ALCOOLUL
• ETILISM ACUT - EF INHIBITOR ENZIMATIC

• ETILISM CRONIC - EF INDUCTOR ENZIMATIC

 SUNATOAREA
Inductor enzimatic…..scaderea activitatii
urmatoarelor medicamente

1. warfarin
2. digoxin
3. theophyllin
4. DOACe
 INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
TIP OTC

• ACETAMINOFEN (PARACETAMOLUL)
1.Disfunctie hepatica la alcoolici
2.Potenteaza efectele AVK (daca Paracetamolul este administat in doze mari si perioade prelungite)

• AINS (BRUFEN)
1.Cresc valorile TA
2.Agraveaza disfunctia renala >>> creste K+ seric>>>>>>tulburari de ritm cardiac
3.Efect agresiv pe mucoasa gastrica >>>>HEMORAGII DIGESTIVE SUPERIOARE
Managementul HTA + DIETA DASH

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
1. Restrictie de sare 5-6 g/zi
2. Consum moderat de alcool 20 - 30g/zi barbati
10 – 20 g/zi femei
3. Consum crescut de legume/fructe si branzeturi cu grasimireduse
4. IMC ≤25 kg/m2;
talie: < 88 cm femei (dimensiune talie tinta 80 cm
< 102 cm barbati (94 cm)
5. Activitate fizica regulata 5 – 7 zile/sapt
= moderata: 65% din FC maximala 2,5 h/sapt.
= intensa:80%din FC maximala- 1,5 h/ sapt.
6. Renuntarea la fumat
Scaderea volumului sistemic -prima treapta de tratament in
HTA grad 1si risc cv <10%
Tinta de 1500 mg/zi greu de atins
Tinta de 2300 -2400 mg/zi -considerata robusta pt scaderea TA
Dincolo de aceste valori nu sunt beneficii pe TA
NIVELUL DE ACTIVITATE FIZICA

Activitate fizica moderata: activitate fizica egala cu

mersul pe jos de aprox. 2,4-4,8 km/zi cu viteza
4,8-6,4 km/h + activitatea fizica de rutina

Activitate fizica intensa: activitate fizica egala cu

mersul pe jos la distanta mai mare de >4,8 km/zi cu
viteza de 4,8-6,4 km/h + activitatea fizica de rutina
• 1. OBEZITATEA ABDOMINALA- FACTOR DE RISC CV, RISC DE MORTALITATE
CV SI MORBIDITATE PRIN DIABET ZAHARAT

• 2. CIRCUMFERINTA TALIEI - MASURATA (CONFORM WHO: INTRE CEA MAI

JOASA PARTE A REBORDULUI COSTAL SI CREASTA ILIACA)>>>

• ADUCE INFORMATII SUPLIMENTARE FATA DE IMC

1.CIRCUMFERINTAABDOMINALA
2. INDICELE DE MASACORPORALA

2
Recomandata de NHLBI
+++ Legume, fructe, produse lactate cu continut scazut de grasime
sau fara grasime

++ Cereale integrale, peste, carne de pasare, fasole, seminte,

nuci, uleiuri vegetale

+/- Sare, dulciuri, bauturi indulcite, carne rosie

- Grasimi saturate si trans

RECOMANDARI DASH Grasimi totale 30 % din totalul caloriilor
PLAN DE ALIMENTATIE/ZI
Grasimi saturate 6 % din totalul caloriilor = 13g/zi

Proteine 18 % din totalul caloriilor

Carbohidrati 55 % din totalul caloriilor

Colesterol 150 mg

Sodiu 2300 mg

Potasiu 4700 mg

Calciu 1250 mg

Magneziu 500 mg

Fibre 30 g
 Pentru
Pentru Pentru
activitate
Varsta (ani) activitate activitate
fizica
fizica usoara fizica intensa
moderata

19 – 30 2000 2000 – 2200 2400

31 - 50 1800 2000 2200

51 + 1600 1800 2000-2200

 Pentru
Pentru Pentru
activitate
Varsta (ani) activitate activitate
fizica
fizica usoara fizica intensa
moderata

19 – 30 2400 2600 - 2800 3000

31 - 50 2200 2400 - 2600 2800 - 3000

51 + 2000 2200 - 2400 2400 - 2800

Toate tipurile de legume, proaspete, congelate,
conservate, uscate, fierte sau crude
Verde inchis: broccoli, spanac, salata, varza, gulie,
mustar
Rosu si portocaliu: rosii, ardei, morcovi, cartofi dulci,
dovleac
Leguminoasele: fasole, linte, naut, fasole pinto (nu
include fasole verde si mazare verde)
Legume amidonoase: cartofi alb, porumb, mazare verde
Alte legume: salata iceberg, fasole verde, ceapa
Exemple Pentru O Portie Importanta
- 1 cana frunze crude de
legume/ Sursa bogata de potasiu,
- ½ cana legume crude/fierte/ magneziu si fibre
- ½ cana suc de legume
Toate tipurile de fructe, proaspete, congelate, conservate, uscate, sucuri de
fructe
Exemple: portocale si suc de portocale, mere si suc de mere, banane,
struguri, pepene, fructe de padure, stafide

EXEMPLE PENTRU O
IMPORTANTA
PORTIE
- 1 fruct (mediu)/
- ¼ cana fructe uscate/
Sursa importanta de potasiu,
- ½ cana conserva de fructe
magneziu si fibre
sau fructe congelate/
- ½ cana suc de fructe
Cereale integrale: paine si biscuiti din cereale integrale, ovaz, orez brun
Cereale rafinate: paine alba, biscuit si alte din cereale rafinate, paste
fainoase, orez alb

Exemple pentru O portie Importanta

- 1 felie paine
- 30 g cereale uscate Sursa majora de fibre si
- ½ cana paste, cereale sau energie
orez fiert
 Carne de pasare, fructe de mare, oua, nuci, seminte, soia, fasole si mazare

Exemple pentru o
Grup alimentar Importanta
portie

CARNE SLABA,
- 30 g carne Sursa bogata de
CARNE DE PASARE,
- 1 ou proteine si magneziu
PESTE
- 45 g nuca
Sursa bogata de
- 2 linguri unt de
NUCI, SEMINTE energie, magneziu,
arahide
proteine si fibre
- 2 linguri seminte
PRODUSE LACTATE CU CONTINUT SCAZUT DE GRASIME SAU FARA GRASIME

Lapte, lapte fara lactoza sau cu continut redus de lactoza, bauturi din soia,
iaurturi, branzeturi, deserturi lactate (smantana, si crema de branza nu sunt
incluse din cauza continutului scazut de calciu).

Exemple pentru O
Importanta
portie
- 1 cana de lapte sau
Sursa majora de
iaurt
calciu si proteine
- 45 g cascaval
 Grup Alimentar Exemple Pentru O Portie Observatii

- 1 lingurita margarina
- 1 lingurita ulei 30 % din totalul necesar
GRASIMI, ULEIURI - 1 lingura maioneza de calorii/zi
- 2 linguri sos de salata

- 1 lingura zahar
DULCIURI, ZAHAR - 1 lingura jeleu
Trebuie sa fie sarac in
ADAUGAT - ½ cana sorbet sau -
grasimi
inghetata
- 1 cana de limonada
DIETA DASH

Concepută inițial ca un regim alimentar destinat scăderii tensiunii arteriale, dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension – abordări alimentare pentru stoparea
hipertensiunii) s-a dovedit a fi eficientă şi împotriva kilogramelor în plus, promovând totodată şi o stare de sănătate mult mai bună.

Specialiştii s-au întrecut în a lăuda acest program alimentar, iar în primele zile ale anului 2015, US News & World Report a desemnat dieta Dash, pentru a cincea oară
consecutiv, drept cea mai bună şi sănătoasă dietă, potrivită şi celor cu diabet.

Concepută iniţial de Institutul Naţional de Sănătate al Statelor Unite ale Americii, dieta DASH a fost subiectul multor studii care au evidenţiat numeroase beneficii, printre care
scăderea tensiunii arteriale, a colesterolului, prevenirea formării pietrelor la rinichi sau a bolilor cardiovasculare. Se pare că cele mai multe avantaje provin din practicabilitatea
dietei şi a consumului de fructe, legume, cereale integrale, lactate cu conţinut scăzut de grăsime, carne de pasăre, peşte şi nuci.

Care sunt principiile dietei DASH?

Uşor de abordat, complexă şi potrivită tuturor membrilor familiei, inclusiv adolescenţilor, dieta DASH pune accent pe consumul de fructe, legume, nuci, lactate cu conţinut scăzut de
grăsimi, peşte, carne slabă, cereale integrale şi grăsimi sănătoase. Sunt promovate îndeosebi alimentele bogate în fibre, potasiu, calciu şi magneziu şi se limitează consumul de
sodiu, un important factor de risc în ceea ce priveşte tensiunea arterială.

Flexibilă şi uşor de ţinut, dieta DASH poate constitui un stil de viaţă, fiind considerată de mulţi versiunea americană a dietei mediteraneene.

Alimente recomandate:
• cereale integrale (4-5 porţii pe zi, porţia de 125 g),
• fructe (4-5 porţii pe zi),
• legume (4-5 porţii pe zi),
• lactate sărace în grăsimi (1 porţie pe zi),
• peşte sau carne slabă (1 porţie pe zi, maxim 100 g),
• nuci şi seminţe (4-5 porţii pe zi).

Alimente nerecomandate:
• carnea roşie,
• produsele bogate în grăsimi săturate,
• alimentele procesate,
• alimentele cu un conţinut mare de sodiu, de zahăr,
• conservele,
• produsele cu adiviti,
• alcoolul.
Avantajele dietei DASH
1. Dieta DASH scade tensiunea arterială şi promovează o sănătate cardiovasculară bună
Datorită recomandărilor sale, dieta DASH scade tensiunea arterială, dar şi alte valori importante în contextul sănătăţii cardiovasculare, cum ar fi nivelul
colesterolului. În Statele Unite ale Americii, dieta este aprobată şi susţinută de numeroase instituţii competente, cum ar fi Institutul Naţional de Sănătate a Inimii,
Plămânilor şi Sângelui sau Asociaţia Americană a Inimii.

De-a lungul timpului, s-a demonstrat că acest regim alimentar scade tensiunea arterială (oferind rezultate superioare în cazul celor care nu pot renunţa la
medicaţie), scade colesterolul, nivelul trigliceridelor şi poate reduce rezistenţa la insulină, prevenind diabetul mai ales atunci când se asociază cu exerciţii fizice
şi controlarea greutăţii corporale.

2. Dieta DASH poate fi văzută şi ca un plan alimentar pentru slăbit

Există mai multe cărţi cu adaptări ale acestei diete în funcţie de utilitatea ei. Pentru cei care vor să slăbească, se adaugă diverse recomandări cu meniuri
complete, reţete, cum să respecţi regulile dietei chiar şi atunci când mănânci la restaurant, adăugarea de exerciţii şi alte schimbări ale stilului de viaţă.
Cum dieta DASH se axează pe ce poţi mânca, vei găsi cu uşurinţă acele alimente potrivite şi planului tău de slăbit. Ideal ar fi să te adresezi unui medic, alături
de care să îţi creezi meniul potrivit şi să mănânci porţii mai mici decât cele recomandate.

3. Dieta DASH ar putea scădea riscul cancerului de sân

Specialiştii de la Nurses Health Study au urmărit evoluţia a 85 000 de femei, pe parcursul a 25 de ani. La final, s-a ajuns la concluzia că dieta DASH este
asociată unui risc scăzut de a dezvolta cancer de sân, cauzat de dominanţa estrogenică. În mod particular, se pare că aportul crescut de fructe şi legume din
cadrul acestui plan alimentar a avut un efect benefic crescut.
4. Dieta DASH scade riscul cancerului colorectal
În cadrul unui studiu din 2010, s-a observat că persoanele care urmau dieta DASH erau mai puţin susceptibile de a dezvolta cancer colorectal.
De altfel, în cadrul aceleiaşi cercetări, au fost examinate şi efectele dietei mediteraneene care nu au fost la fel de spectaculoase.

5. Stilul alimentar DASH reduce riscul formării pietrelor la rinichi

Se pare că recomandările dietei DASH prezintă beneficii şi la acest nivel. Participanţii în cadrul a două studii asociate, care au avut în vedere
45 821 de bărbaţi şi 195 945 de femei au înregistrat o diminuare cu 45% a formării pietrelor la rinichi, în cazul bărbaţilor şi cu 52% în cazul
femeilor.

6. Dieta DASH contribuie la sănătatea oaselor

Deşi sunt necesare studii de o durată mai mare, specialiştii cred că dieta DASH contribuie la sănătatea oaselor. Cum alimentele recomandate
sunt bogate în calciu, potasiu şi magneziu, substanţe esenţiale pentru sistemul osos, poţi integra principiile acestei diete şi din acest
considerent.
Dieta DASH - Argumente pro și contra
Păreri pro
• Dieta DASH este un plan alimentar flexibil şi complet, acreditat de numeroase instituţii medicale.
• Pe lângă includerea sa printre cele mai eficiente planuri alimentare, dieta DASH este uşor de ţinut, flexibilă şi potrivită tuturor
categoriilor de vârstă.
• Este bazată pe numeroase studii care vin să confirme beneficiile sale. Poate datorită mediatizării, dieta DASH a fost subiectul
multor cercetări, în urma cărora au fost evidenţiate avantajele ei pentru sănătate.

Păreri contra
• Mărimea porţiilor şi cantitatea de sodiu pot fi dificil de monitorizat. Dacă ai adoptat dieta DASH ca un plan alimentar terapeutic,
atunci mărimea porţiilor, cantitatea de sodiu consumată, ca de altfel şi celelalte recomandări trebuie respectate întocmai. Unora le est
greu să se limiteze la mai puţin de 1500 mg de sodiu pe zi, de exemplu, iar cei care doresc să slăbească ar putea să întâmpine
dificultăţi în crearea unui meniu ideal fără ajutorul unui nutriţionist.
• DASH nu este o dietă temporară, ci mai degrabă un stil de viaţă organizat

Un avantaj sau un dezavantaj, depinde de situaţie, dieta DASH ar trebui abordată pe termen lung şi în mod susţinut pentru ca efectele
să fie unele spectaculoase, cel puţin în ceea ce priveşte greutatea corporală.
TOPICURI INTERESANTE

AMERICAN JOURNAL OF HYPERTENSION

- masa in oras – asociata cu un consum > calorii, grasimi

saturate si sare

- 501 adulti tineri (18-40 ani) absoventi ai unei universitati

din Singapore
- date inregistrate:
= TA, IMC, stil de viata, obiceiuri alimentare – cat de des
iau masa in oras
1. 27% studenti au pre – hipertensiune
(130/85)

2. 49% barbati si 9%femei au pre HTA

3.38% studenti mananca ≥ 12 mese pe

sapt in oras
 RĂ
LA
CU
AS
O V
DI
R
CA
IA R Ă
Ţ A
EN N
V O
RE L M
P PU
ŞI
EVOLUTIA BOLILOR CARDIOVASCULARE SI PULMONARE
1. NEMODIFICABILI
a. varsta >45 ani la barbati,> 55 ani la femei
b. istoric familial de BCV la varste tinere:
< 55 ani: tata, frate
< 65 ani: mama, sora

2. MODIFICABILI
a. Fumat
b. HTA
c. Hipercolesterolemie (LDL)
d. Obezitate
e. Sedentarism
f. Diabet zaharat
1. Ereditatea (hipercolesterolemia familiala)

2. Varsta, sex: 40 ani barbati 50 ani femei

3. Dieta care determina cresterea LDL seric: grasimi saturate, trans,

colesterolul din produse naturale

4. Obezitatea: LDL seric +TG

5. Sedentarismul
PREVENTIA CARDIOVASCULARA – EUROPA
GHIDUL ESC
-reprezinta un set coordonat de actiuni la nivel public si
individual, cu scopul de a eradica, elimina sau minimaliza
impactul bolilor cardiovasculare
 TREBUIE FACUTA?

BCV – prima cauza de mortalitate in lume

EUROPA - din mortalitate totala < 75 ani:

- 42% din femei mor prin BCV
- 38% din barbati mor prin BCV

PREVENTIA ARE EFECTE:

-50% din reducerea mortalitatii cv este datorata corectarii
factorilor de risc
-40% tratament medicamentos
• =Rata mortalității de cauză coronariană poate fi înjumătățită prin
reducerea modestă a factorilor de risc și numai prioritizarea modificărilor

dietei ar putea înjumătăți mortalitatea datorată BCV. Reducerea riscului

CV la nivel populațional cu 1% ar preveni 25 000 de cazuri de BCV și ar

determina reducerea costurilor cu 40 milioane de euro/ an într-o singură

țară europeană.

•
CAND SE EFECTUAEAZA ESTIMAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR TOTAL?
CINE ARE NEVOIE DE PREVENTIA CARDIOVASCULARA?
ESTIMAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR CU GRILA SCORE
MODIFICATORI AI RISCULUI CV TOTAL
ISTORIC FAMILIAL
MASURAREA AFECTARII VASCULARE PERIFERICE
FACTORII PSIHO-SOCIALI
1. MANAGEMENTUL FACTORILOR PSIHOSOCIALI

1. Educatie sanitara, exrecitiu fizic si terapie psihosociala pt factorii de risc

dar si pt “intelegerea” bolii

2. Psihoterapie – in caz de depresie, anxietate, ostilitate

- pt imbunatatirea calitatii vietii (QoL)/ chiar daca nu exista beneficii pentru
imbunatatirea prognosticului BCV
CUM SE FACE ?
1. 2. Renuntarea la fumat – cei 5 “A”:

- ASK !

- ADVISE !

- ASSESS!

- ASSIST !

- ARRANGE !
CUM SE FACE?
3. NUTRITIA SI GREUTATEA CORPORALA
CONTROLUL LIPIDELOR
 NUTRITIA SANATOASA ( ACIZI GRASI, MINERALE, VITAMINE SI FIBRE)

1. Grasimi saturate < 10% din totalul grasimilor, prin inlocuirea cu AG

polinesaturati (40 ani de studii – inca in dezbatere)

Acizii grasi mononesaturati influenteaza HDL col dar nu scad riscul de

boli cv

Acizii grasi polinesarurati : AG omega- 6 din plante

AG omega-3 din peste si grasimi
2. AG trans – in cantitate cat mai mica posibila , obtinuti in procesul
industrial al grasimilor – margarina, prod de patiserie

Cresc LDL, scad HDL

Cresterea cu 2% a ingestiei de AG trans duce la cresterea cu 23% a

riscului cardio-vascular
3. < 5 g sare/zi ; reducere cu 1 g/zi – scade TA cu 3,1 mmHg
ingestia de potasiu - reduce TA

4. 30 – 45 g fibre/zi: cereale integrale, fructe, legume

5. 200 g fructe/zi (2 – 3 portii) – K, fibre, antioxidanti

6. 200 g legume/zi (2 – 3 portii)

7. Peste – cel putin de 2 x/saptamana

8. Consum moderat de alcool: 20 g alcool (2 pahare/zi – barbati)

10 g ( 1 pahar/zi – femei)

9. 30 g nuci nesarate pe zi
1. BCV asociate cu obezitatea
2. Corelatie liniara intre IMC si mortalitatea generala
3. Mortalitatea de toate cauzele
– scazuta la IMC: 20 – 25 kg/m2
4. < 20 kg/m2 nu exista beneficii
1. ADULTII SANATOSI:

- ≥ 2 - 2,5 h/sapt activitate fizica/exercitii aerobe – intensitate moderata (60% FC max)

- ≥ 1 -1,5 h/sapt. – intensitate mare (85% FC max)

- FC max: 220 – v (ani) – barbati

220 (210) – v (ani) – femei

- 1000 calorii/sapt.

- sedintele de effort fizic trebuie efectuate in reprize ≥ 10 min

2. PACIENTI CU IM VECHI, ICC

– effort fizic moderat de 3x/sapt.
SEDENTARISMUL SI ACTIVITATEA FIZICA
NIVELUL DE ACTIVITATE FIZICA

Sedentarism: activitate fizica usoara = rutina de zi cu zi

Activitate fizica moderata: activitate fizica egala cu mersul pe jos de aprox.

2,4-4,8 km/zi cu viteza 4,8-6,4 km/h + activitatea fizica de rutina

Activitate fizica intensa: activitate fizica egala cu mersul pe jos la distanta

mai mare de >4,8 km/zi cu viteza de 4,8-6,4 km/h + activitatea fizica de
rutina
1. STIL DE VIATA SANATOS: dieta, activ fizica…..

2. Antihipertensive

3. TA tinta < 140/90 mmHg ( >80 ani: < 150/90 mmHG – ESC)
( > 60 ani JNC8)

4. Initierea tratamentului:
- HTA grad 3 imediat
- HTA grad 1 cu risc inalt si foarte inalt

5. pacientii cu HTA cu risc moderat – tratamentul medicamentos poate fi amanat, dar

SVS cateva luni !!!!!!!
DIETARY GUIDELINES FOR AMERICANS

1. Controlul caloriilor/ controlul greutatii

2. Alimente de evitat
3. Alimente recomandate
4. Plan de alimentatie
1. ECHILIBRAREA CALORIILOR - CONTROLUL GREUTATII

Prevenirea si/sau reducerea excesului ponderal/obezitatii prin corectarea

regimului si a activitatii fizice
Controlul/scaderea (in caz de exces ponderal/obezitate) aportului caloric
Cresterea activitatii fizice si reducerea sedentarismului
2. ALIMENTE CARE TREBUIE REDUSE / EVITATE

Sare
Grasimi sub 10% din totalul caloriilor
Inlocuirea acizilor grasi saturati cu acizi mononesaturati si
polinesaturati
Grasimi hidrogenate, partial hidrogenate si trans
Zaharul adaugat
Cereale rafinate
Alcool (max 1 pahar/zi pt femei si 2 pahare/zi pt barbati)
3. CRESTEREA CONSUMULUI DE:

Legume si fructe
Legume colorate, in special: verde inchis, rosu si portocaliu
Cereale integrale
Produse lactate cu continut scazut- sau fara grasime: lapte, lapte
batut, cascaval, lapte de soia
Proteine: fructe de mare (+), carne de pasare (-), oua, fasole, mazare,
nuci, seminte
Vitamine si minerale naturale (K, Fe, Ca, D3)
- reducerea directa a TA
- reducerea riscului de moarte prin atac cerebral
- revenirea la normal a dimensiunilor si a functiei
cardiace (datorita HTA)
- o cantitate mai mica de sodiu poate sa intensifice
eficacitatea medicamentelor antihipertensive
- reducerea riscului aparitiei litiazei renale