1

CANCERELE BRONHO-PULMONARE
Cancerul bronho-pulmonar (CBP) reprezintă principala cauză de deces prin neoplazii în
numeroase ţări industrializate. CBP este cea mai frecventă malignitate umană, determinând circa
1/3 din toate decesele prin cancer şi este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer la bărbaţi
şi femei. Incidenţa brută a CBP în Uniunea Europeană este de 52,3% iar mortalitatea de 48,7
cazuri la 100.000 cazuri pe an. La bărbaţi ratele de incidenţă şi mortalitate sunt de 79,3% şi de
78,3%, iar la femei de 21,6 şi 20,5%, respectiv.
Etiologie
Fumatul reprezintă cauza principală a 85-90% din CBP; riscul este de 30 ori mai crescut la
fumători. 1 din 7 persoane care fumează mai mult de 2 pachete/zi mor prin CBP. Incidenţa CBP
începe să crească la persoanele care cumulează 10 pachete - an fumate. După abandonarea
fumatului, riscul de CBP scade (după 15 ani - nivel egal cu al nefumătorilor, numai la cei care au
fumat <20 ani). Unele adenocarcinoame, în special la femei, nu sunt în relaţie cu fumatul.
Azbestul - cauza majoră a mezoteliomului pulmonar; expunerea la azbest creşte de asemenea
riscul de cancer pulmonar mai ales la fumători (de 3 ori faţă de fumătorii neexpuşi la azbest).
Expunerea la radiaţii - creşte mai ales riscul de CBP atât la fumători cât şi la nefumători.
Alte substanţe - arsenicul, nichelul, componentele de crom şi poluanţii din aer.
Alte cauze - bolile cronice pulmonare, cicatricile pulmonare (post TBC) cresc riscul de CBP.
Examen clinic- O minoritate de pacienţi se prezintă cu leziune pulmonară asimptomatică.
Manifestări de dependenţă - Semnele clinice şi simptomele pot fi împărţite în patru categorii
determinate de:
- creşterea tumorală locală: tuse, spută, hemoptizie, dispnee, stridor, wheezing,
pneumonită cu febră şi tuse productivă;
- extensia regională: disfonie, obstrucţie traheală, disfagie, dispnee, pareză de frenic,
pleurezie, pericardită, sindrom de compresiune de cavă superioară;
- diseminarea metastatică: dureri osoase, fracturi patologice, obstrucţie traheală,
hepatomegalie, icter, deficite motorii, paralizii, cefalee, deficite senzoriale;
- sindroamele paraneoplazice: hipercalcemie, hipercoagulabilitate, ginecomastie,

Elementele sugestive pentru diagnosticul de CBP sunt: tuse seacă sau productivă (uneori cu
striuri sangvinolente), hemoptizie, dispnee, dureri toracice (cadru clinic de bronhopneumopatie)
.Diagnostic
Diagnosticul clinic şi imagistic (radiografie toracică, computer tomografie (CT), trebuie
certificat histologic (de preferat) sau măcar citologic (bronhoscopie)!
Căutarea metastazelor se face numai în funcţie de simptomatologia clinică, prin ecografie
abdominală şi/sau CT, rezonanţa magnetică nucleară (IRM).
Scintigrafia osoasă se recomandă în prezenţa durerii osoase, a creşterii nivelului calciului seric
sau a fosfatazei alcaline.
Determinarea markerilor tumorali AFP (alfafetoproteina), CEA nu este rezonabilă, deoarece
aceştia sunt nespecifici şi nu au valoare diagnostică şi în urmărire.
 2

Principii de tratament :
- În majoritatea cazurilor, vindecarea ar fi posibilă numai printr-o rezecţie chirurgicală
completă, dar aceasta este posibilă numai la 15-20% dintre pacienţi. Majoritatea pacienţilor cu
CBP sunt diagnosticaţi în stadii avansate loco-regional şi metastatice . Stadiile localizate sunt
considerate ca operabile şi trebuie tratate cu chirurgie în primă intenţie. Procedura chirurgicală
standard este lobectomia sau bilobectomia; rezecţia segmentară prezintă un risc substanţial de
recidivă locală.
Radioterapia (RT) toracică, considerată ca tratament standard pentru CBP inoperabile, local-
avansate determină un impact limitat asupra supravieţuirii şi remisiunii pe termen lung în numai
10% din cazuri.
Chimioterapia (CHT) adjuvantă (postoperatorie) este un standard actual numai la pacienţii cu
stare generală bună, fără alte boli asociate.
CHT paliativă în stadiul metastatic se poate administra numai la pacienţii cu un bun status de
performanţă (fără pierdere ponderală, lipsa altor comorbidităţi).
În stadiile avansate inoperabile şi nerezecabile tratament simptomatic şi paliativ.
Tratamentul simptomatic activ
- în toate stadiile bolii este importantă combaterea simptomelor secundare terapiilor oncologice
(greaţa, vărsăturile, anemia) şi a altor simptome în relaţie cu boala (durerea, dispneea,)
- tratamentul antiemetic este esenţial şi trebuie administrat
- anxietatea este o problemă frecventă la pacienţii cu cancer;
- administrarea tratamentelor oncologice trebuie să ţină seama de păstrarea calităţii vieţii la
nivelul maxim posibil.

Rolul asistentei în îngrijirea pacienţilor cu cancer pulmonar

Asistenta medicală va fi confruntată cu următoarele probleme:
1. Alterări ale schimburilor gazoase datorită pierderii funcţiei tisulare
Pacienţii cu CBP prezintă perturbări ale funcţiei respiratorii prin pierderea de ţesut pulmonar
normal. Tumorile pulmonare determină compresiunea ţesuturilor vecine, cu obstrucţia căilor
aeriene, pleurezie, pneumonie obstructiva, embolism pulmonar, perturbarea severă a difuziunii
oxigenului în ţesuturi.
Intervenţiile asistentei vor consta în:
- monitorizarea respiraţiei pacientului (dispnee, wheezing, stridor, tuse iritativă frecventă,
hemoptizie, anxietate, dispnee etc.)
- urmărirea simptomelor de infecţie pulmonară (tuse productivă, frisoane, febră, transpiraţii) /
-urmărirea statusului de oxigenare a pacientului (culoare mucoaselor, unghiilor, pulsoximetria,
presiunea gazelor sangvine).
- administrarea oxigenului umidifiat pentru scăderea saturării în oxigen (conform prescripţiilor),
- menţinerea fluidităţii sputei pentru a putea fi expectorată (hidratare adecvată, fluidifiante
bronşice, aerosoli etc).
 3

- administrarea bronhodilatatoarelor cu spray cu dozator / nebulizator de aerosoli în caz de

wheezing şi obstrucţie a căilor respiratorii. Se monitorizează tahicardia sau hipertensiunea ca
indicator ai efectelor adverse ale terapiei
- se va ajuta pacientul pentru a găsi poziţia optimă în pat pentru a uşura respiraţia (obişnuit
semişezând, cu toracele aplecat înainte)
- administrarea de opioide, anxiolitice şi antibiotice, conform prescripţiei medicale, pentru a
facilita respiraţia.
- pregătirea pacientului pentru toracocenteză, asistarea evacuării pleurale cu materialele necesare,
supravegherea pacientului după evacuarea pleurală.
-administrarea CHT / RT conform indicaţiilor stricte, combate efectele toxice imediate ale
acestora, educarea pacientului pentru abandonarea fumatului în timpul tratamentului şi ulterior
Obiective urmărite:
- respiraţie fără efort (eficienta)
- frecvenţă respiratorie de <20/minut
- culoare normală a mucoaselor şi unghiilor
- saturaţie în oxigen > 95%
- auscultaţie pulmonară clară
2. Alterarea funcţiei cardiace ca urmare a tulburărilor respiratorii
Bolile pulmonare (infecţii, toxicităţile medicaţiei antineoplazice) determină frecvent iritabilitate
cardiacă , în particular aritmii atriale. Compresiunea cardiacă prin tumoră sau pericardită
neoplazică compromite de asemenea funcţia cardiacă.
Intervenţiile asistentei medicale în aceste situaţii includ:
- va monitoriza funcţia cardiacă cu ocazia fiecărei vizite
- va ajuta la efectuarea electrocardiogramei
- va verifica strict balanţa hidrică (aportul şi excreţia), va supraveghea perfuziile
- va măsura frecvenţa cardiacă atunci când pacientul este sub tratament cu bronhodilatatoare (va
atenţiona medicul în caz de aritmii)
Obiective urmărite:
o menţinerea frecvenţei cardiace şi tensiunii arteriale normale
o absenţa edemelor
o culoarea normală a tegumentelor şi mucoaselor, temperatură normală
3. Durerea asociată tumorii pulmonare sau procedurilor chirurgicale
CBP poate determina durere prin invazia şi compresiunea ţesuturilor înconjurătoare sau prin
apariţia metastazelor. Procedurile chirurgicale pot fi asociate cu durere la locul inciziei.
4. Scăderea toleranţei la efort, astenia, oboseala datorită scăderii oxigenării tisulare şi
toxicitaţii tratamentelor.
Oxigenarea tisulară deficitară poate surveni când tumorile pulmonare împing sau obstrueaza
caile ventilatorii sau structurile circulatorii. Tratamentele cancerului pot, de asemenea contribui
la astenia pacientului. Intervenţiile asistentei vor urmări recomandările date (vezi slăbiciunea
dată în materialul anterior)
 4

5. Risc de traumatisme şi leziuni cutanate datorită asteniei generale, modificărilor mentale

ale pacientului, hipercalcemiei care apare în cursul metastazelor osoase, altor complicaţii
6. Riscul crescut de infecţii datorită obstrucţiei căilor aeriene, leziunilor postradioterapie
sau mielosupresiei indusă de chimio - sau radioterapie.
Pacienţii care primesc CHT sau RT prezintă scăderea globulelor albe (leucopenie), care creşte
riscul infecţiilor. Pe fondul anoxiei, pneumopatiile obstructive sunt complicaţii frecvente la
pacienţii cu CBP.
7. Tulburările de nutriţie datorate anorexiei sau greţurilor şi vărsăturilor
Pacienţii cu CBP prezintă frecvent anorexie în relaţie fie cu evoluţia bolii, fie cu tratamentul.
Cei care sunt în curs de tratament prezintă frecvent greaţă şi vărsături, care scad toleranţa la
alimente. Obiectivele constau în menţinerea şi ameliorarea stării de nutriţie şi eliminarea sau
controlul greţurilor şi vărsăturilor.
8. Cunoaşterea efectelor secundare ale terapiilor, diagnosticului şi complicaţiilor CBP.
Pacienţii şi familiile acestor nu sunt în general familiarizaţi cu procedurile diagnostice şi
modalităţile de tratament ale CBP, iar furnizarea acestor informaţii îi ajută să facă alegerile
adecvate. Ca urmare, asistenta medicală va instrui pacientul şi familia despre procedurile
diagnostice, procedurile chirurgicale şi îngrijirea postoperatorie — prezenţa tuburilor de dren,
poziţia optimă după lobectomie/pneumectomie (vezi îngrijirile postoperatorii date) ca şi
posibilele efecte secundare ale CHT sau RT.

Planul de supraveghere a pacientului va cuprinde:

- va furniza pacientului şi familiei instrucţiuni detaliate pentru îngrijirea plăgii postoperatorii
(dacă este cazul) inclusiv semnele şi simptomele de infecţie.
- la pacienţii care au primit chimio- sau radioterapia trebuie monitorizaţi şi instruiţi pentru
managementul toxicităţilor asociate tratamentului, inclusiv mielosupresia, greţurile şi vărsăturile,
diareea, constipaţia, stomatita, esofagita, astenia, dispneea şi neuropatiile.
- învaţă pacientul şi familia să identifice efectele secundare ale chimioterapiei, radioterapie şi
chirurgiei precum şi măsurile cele mai adecvate de autoîngrijire.
- va iniţia oxigenoterapia la domiciliu, dacă estre necesar. Va furniza informaţii despre
companiile care asigură mijloace de oxigenoterapie, va instrui pacientul şi familia despre
măsurile de siguranţă în utilizarea oxigenoterapiei, în special evitarea fumatului şi altor mijloace
de combustie când oxigenul este în uz.
- datorită progresiei rapide a bolii, în special în cancerele bronho-pulmonare microcelulare, se
vor identifica şi mobiliza sursele de susţinere emoţională, psihic, social şi financiar pentru
pacienţii diagnosticaţi în stadiul IV de boală. Îngrijirile paliative la domiciliu devin din ce în ce
mai mult efectuate de organizaţii specializate care acceptă să preia îngrijirile acestor pacienţi.
 5

Cancer bronhopulmonar - Nevoi afectate

1. Nevoia de a evita pericolele
P: durere
E: proces neoplazic pulmonar
S: dispnee, astenie marcata, dureri toracice intermitente

P2: risc de complicatii si infectii nosocomiale

E2: proces neoplazic pulmonar, mediu spitalicesc,administrarea curie a II a de citostatice
S2: posibila hemoptizie masiva, bronhopneumopatie , nefrotoxicitate, anemie, posibile metastaze,
manifestari nosocomiale, deces……………
Obiective: Paci sa nu mai prezinte durere, sa nu dezvolte complicatii si infectii nosocomiale

P3: pierderea imaginii de sine

E3: administrarea curei de citostatic
S3: alopecie temporara, reversibila
P4 : anxietate
E4: evolutia bolii, mediu spitalicesc
S4: neliniste, apatie, ……………..

Interventii autonome:
Am monitorizat functiile vitale si vegetative
Am respectat regulile de asepsie si antisepsie
Am izolat paci de alti bolnavi cu potential infectios
Am rugat pacientul sa descrie caracterul durerii…………………….
Am asigurat conditii de mediu
Am asigurat pozitie sa adopte o pozitie favorabila unei respiratii eficiente (semisezand)
Limitez efortul individual al pacientului deservindu-l cu cele necesare
Pregatesc psihic pacientul asupra tratamentului, investigatiilor, evolutiei bolii………………..
Am linistit paci, am comunicat cu paci
……………………………….
Interventii delegate:
Am admin medicatia prescrisa de medic
Administrare de oxigen la indicatie
Evaluare: Paci nu mai prezinta durere, nu a dezvoltat complicatii si infectii nosocomiale………………
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
P: dispnee P2 : alterarea functiei respiratorii
E: proces neoplazic E2: proces neoplazic pulmonar
S: dificultate in a respira, modificarea ritmului respirator S3: dispnee, respiratie dificila, ineficienta,…
Obiectiv: Paci sa nu mai prezinte dispnee, sa aiba o respiratie eficienta
Interventii autonome:
Am ajutat paci paci sa adopte o pozitie confortabila
Am aerisit si ventilat camera
Supravegherea culorii mucoaselor şi unghiilor (a statusului de oxigenare a pacientului)
 6

Am monitorizat functiile vitale si vegetative

Interventii delegate:
Am administrat medicatia prescrisa de medic:……………….., O2……………..
Evaluare: Pacientul descrie o respiratie inbunatatita, cu reducerea dispneei…………
3. Nevoia de a elimina
P: expectoratie
E: proces neoplazic pulmonar
S: expectoratie mucoasa, tuse sangvinolenta
Obiectiv: Pacientul sa prezinte reducerea expectoratie
Interventii proprii:
Am invatat paci cum sa expectoreze si cum sa colecteze sputa
Am educat pacientul sa consume lichide pentru fluidificarea secretiilor
Am sfatuit pacientul sa respecte regulile de igiena in privinta tusei si a expectoratiei
Am inspectat aspectul macroscopic al expectoratiei……………………
Interventii delegate:
Am admin medicatia prescrisa de medic
Evaluare: pacientul prezinta diminuarea eliminarilor bronsice (a expectoratiei)
4. Nevoia de a se alimenta si hidrata
P1: dificultate in a se alimenta si hidrata
E: procesul bolii
S: scadere in greutate, inapetenta
P2 : inapetenta
E: procesul bolii
S: dificultate in a se alimenta, scadere ponderala
Obiectiv: paci sa se alimenteze si sa se hidrateze corespunzator.
Intervenii autonome:
Am calculat bilantul I-E
Am stimulat paci sa consume lichide multe si am servit masa la ore fixe
Se stabileste cu paci. care sunt alim preferate ale acestuia tinand cont de regimul alimentar
………………………………………………….
Interventii delegate:
Am administrat medicatia prescrisa de medic: ….., hidratare parenterala
Evaluare: paci este alimentat si hidratat corespunzator.
5. Nevoia de a comunica
P: comunicare inadecvata la nivel afectiv
E: mediu spitalicesc,
S: anxietate, inchidere in sine, izolare.
.Obiectiv: Paci. sa comunice eficient cu echipa de ingrijire.
Interventii proprii:
Se linisteste paci cu privire la starea sa,
Se comunica permanent cu pacientul
Se da posibilitatea pacientului sa-si exprime dorintele si sentimentele cu privire la boala sa.
Incurajej pacientul…………………………..
 7

6. Nevoia de a invata
P:cunostinte insuficiente despre boala.
E: lipsa surselor de informare,
S: paci. necesita informatii cu privire la boala sa
.Obiectiv: paci. sa prezinte cunostinte noi despre boala sa.
Interventii autonome:
Ofer paci. informatii clare, pe intelesul sau asupra evolutiei bolii si tratamentului urmat
Invat paci. sa evite frigul, umezeala si aglomeratiile
Reducerea efortului fizic
Intreruperea fumatului
Alimentatie sanatoasa
Control periodic
Informam paci. care sun semnele unei eventuale complicatii: febra dupa administrarea
antibioticelor, toleranta scazuta la efort, intensificarea durerii toracice, modificari ale sputei.
Explicam necesitatea consumarii de lichide caldute p. fluidificarea secretiilor
Verific daca paci. a inteles corect mesajul transmis………………………………………………
.......................................................................................................................................
8
9