UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE
SPECIALIZAREA ASISTEN MEDICAL

LUCRARE DE LICEN
NURSINGUL PACIENILOR CU CANCER
BRONHO-PULMONAR

Coordonator tiinific

Conf univ dr. Mihai G. MAN

Absolvent,
Cornelia RADU

PITESTI
2011
1

INTRODUCERE

CANCERUL BRONHO-PULMONAR

Cancerul bronhopulmonar (neoplasmul bronhopulmonar) (NBP sau

NB)

este

cea

mai

importanta

si

frecventa

forma

de

tumora

pulmonara,reprezentand peste 90% din tumorile pulmonare primitive

maligne si benigne.Este un cancer epitelial cu debut la nivelul epiteliului
bronsic,de unde si denumirea corecta de carcinom bronsic.Termenii de
cancer bronhopulmonar,cancer pulmonar, larg raspnaditi, au aceeasi
semnificatie ca termenul de carcinom bronsic.Cencerul bronhopulmonar nu
este numai cea mai frecventa tumora pulmonara,dar este sic el mai frecvent
cancer la barbate( locul 2 in Romania.locul 1 in SUA ).La femei ,odata cu
raspnadirea obiceiului de a fuma,incidenta NBP a crescut dramatic,Ocupand
locul 1 in Sua(1997) si locul 4 In Romania (1988, dupa cancerele mamare
,gastrice si de col uterin).Incidenta NBP tinde sa creasca in toate tarile care
nu au aplicat programe complexe antifumat; in schimb in SUA, In 1997, a
fost semnalata, pentru prima data o descrestere a NBP cu 1% ca urmare a
masurilor eficiente de profilaxie(in special masurile antifumat ).
Cu toate progresele medicinei din ultimii 50 de ani,numeral absolute
de cazuri noi de NBP a crescut ca si numerul absolute de decese prin acest
tip de cancer. Pe date statistice riguroase din SUA,NBP reprezinta 32% din
totalul deceselor prin cancer la barbati si 25% la femei.In 1997 in SUA,au
fost consemnate 160400 decese prin NBP,fata de 140890 decese prin
cancer colorectal,de san si de prostate(luate impreuna).Mortalitatea prin

NBP ocupa primul loc atat pentru barbate,cat si pentru femei din ansamblul
mortalitatii prin cancer.
NBP este o tumora de extrema gravitate,In momentul diagnosticului
numai 15% din toti pacientii au boala locala,aprox.25% au boala extinsa
locoregional si peste 55% au cancer metastazat. La pacientii cu boala
locala supravietuirea la 5 ani este de 48% si de 18% la cei cu boala
locoreginala.Cu toate progresele facute in ultimele decenii in diagnosticul
si tratmentul NBP,rata de supravietuire la 5 ani a crescut in ultimii 30 de
ani,cu numai 5% (in 1966-8% versus 13-14% in 1990).Exceptie de la
aceste cifre descuranjante o reprezinta nodulul pulmonar solitar
malignsi TNoMo la care supravietuirea la 5 ani,dupa rezectie pulmonara
optimala,poate ajunge la 40-50%.
Gravitatea

extrema

NBP

antreneaza

in

present

echipe

multidisciplinare,pentru un diagnostic cat mai precoce, stadializare optima

si strategie terapeutica moderna,adaptata tipului morphologic al tumorii si
starii pacientului.Cercetarile privind,markerii tumorali si aspectele
genetice,intregesc eforturile ample de cunoastere si rezolvare a unei
probleme oncologice de extrema importanta.
Pentru Romania,o statistica efectuata in 1999 arata ca dintr-un total
de 47.116 cazuri noi de cancer, cancerul pulmonar a totalizat
7.580(16,09%).Repartizata pe sexe,incidenta este mai mare la barbati decat
la femei.
De remarcat ca ultimele analize arata ca femeile au tendinta de a
dezvolta preponderant adenocarcinoame,in timp ce barbatii carcinoame
epidermoide.

CAPITOLUL I
DATE CLINICE SI PARACLINICE PRIVIND
CANCERUL BRONHOPULMONAR

I.1Etiologie
Majoritatea datelor de etiologie privind cancerul bronhopulmonar
sunt centrate pe rolul dovedit al tutunului in carcinogeneza.Astfel,cancerul
bronhiopulmonar este mai frecvent la barbate decat la femei,cu raport 43/1,explicabil prin prevalenta mai mare a fumatorilor barbate-raport care
tinde sa scada in societatea moderna.Aceeasi cauza explica in mare parte
incidenta mai mare a neoplasmului bronhopulmonar in mediul urban si
industrial,fata de mediul rural.Varsta de aparitie este in medie peste 50 ani
la barbate,si aproximativ cu 10 ani mai tardiv la femei.
1.Fumatul

este

principala

cauza

dovedita

de

neoplasmul

bronhopulmonar,initial prin observatii empirice,ulterior prin ample studii

epidemiologice si date de patologie.In SUA,dupa datele actuale,se
estimeaza ca cel putin 87% din totalul cazurilor de cancer pulmonar sunt
atribuite fumatului de tigarete (90% la barbate si 79% la femei).Intr-un
studio mai larg efectuat la Edinburgh (3070 pacienti),numai 2% din cazuri
s-au intalnit la nefumatori.
Studiile epidemiologice au demonstrate ca riscul pentru neoplasmul
bronhopulmonar este proportional cu durata totala a obiceiului de a
fuma,cu doza cumulativa de tigarete(numar pachete/an),dar si cu varsta de

incepere a fumatului,continutul in nicotina al tigarilor,folosirea tigarilor

fara filtru,gradul inhalarii fumului.
Cercetarile de patologie
histologice care

au aratat o succesiune de modificari

apar ca urmare a expunerii prelungite la fumul de

tutn:initial apare o hiperplazie a epiteliului bronsic

de suprafata si a

celulelor bazale si ulterior o metaplazie malpighiana;in continuare apar

displazii celulare (fara malignitate),posibil de evidentiat frecvent in sputa
fumatorilor,cancer in situ si relative tardiv,cancer adevarat (extensive).
2.Factorii profesionali si poluarea atmosferica au fost implicati in
etiologia NBP.Expunerea prelungita la asbest ,in special la muncitorii din
constructii creste semnificativ riscul pnetru NBP,pe langa riscul,bine
stability,pentru mezoteliom malign pleural.Riscul prin asbest pentru
NBP ,manifest dupa 10-15 ani de la expunerea prelungita,ar fi mai mare la
cei care dezvolta o fibroza asbestozica si s-ar manifesta atat la
nefumatori(in special pentru adenocarcinom),cat si la fumatori,Astfel,riscul
relativ ar fi mai mare de 6 ori la cei expusi la asbest,de 11 ori la fumatori si
de 59-60 ori la fumatorii cu expunere la asbest.
Expunerea la radiatii,in minele de uraniu,este dovedita a creste
incidenta NBP la 10-30 ori,dupa o perioada de latenta de aproximativ 15
ani. Alti poluanti industriali-beriliu,cromul,nichelul,fierul,arsenicul-sunt
implicati in etiologia NB mai ales cand sunt asociati cu fumatul.
Poluarea

atmosferica

actioneaza

conjugat

cu

alti

factori

etiologici,explicand incidenta mai mare a NB in orase fata de mediul

rural.Se pare ca aceasta actioneaza prin hidrocarburile aromatice rezultate
din arderile incomplete ale carburantilor solizi sau lichizi,care au
proprietati carcinogenetice.

3.Factorii

de

teren

sunt

deasemenea

importanti,studiile

epidemiologice aducand numeroase probe care demonstreaza ca un numar

de boli pulmonare benigne coexistente,cresc riscul de cancer pulmonary la
fumatori.Astfel, cancerul pulmonar este de 2 ori mai frecvent la persoanele
cu bronsita cronica sau bronsiectazii.Persoanele cu fibroza pulmonara
interstitiala difuza au o crestere a riscului pentru cancer pulmonary de 14
ori mai mare ,chiar cand se iau in considerare varsta,sexul si istoricul de
fumat.

Pe

zonele

cicatriceale

si

granulomatoase

vechi

(dupa

tuberculoza,infarcte,supuratii pulmonare )se dezvolta mai frecvent

adenocarcinomul bronsic(cancer pe cicatrice)
4.Factorii familiali si genetici in cancerul pulmonar au inceput sa
fie studiati numai in ultimii ani.Studii clinice necontrolate au aratat ca
mortalitatea prin cancer pulmonary ar fi de 1,5-2,5 ori mai mare,printre
rudele

bolnavilor,indiferent

daca

acestea

sunt

fumatori

sau

nefumatori.Deasemenea s-a demonstrate ca rudele de gradul I ale

pacientilor cu cancer pulmonar ,au un risc de 2-3ori mai mare pentru
cancer pulmonar.
Desi cercetarile privind genetica cancerului sunt la inceput,studii
preliminare sugereaza ca terapia genica va avea un impact profound pe
tratamentul cancerului pulmonar.
Problema factorilor etiologici in NB este legata de preventia acestei
neoplazii.Incetarea

fumatului

si,mai

bine,prevenirea

inceperii

fumatului,constituie un obiectiv fundamental in actiunea antineoplazica.In

acelasi timp, amplificarea cercetarilor pentru detectia factorilor genetici
predispozanti pentru neoplazie,poate prezenta o etapa majora in eforturile
de prevenire.

I.2 TABLOU CLINIC

Marea majoritate a pacientilor cu NBP au simptome si /sau semen la
descoperirea bolii,dar 5-15% din acestia sunt asimptomatici si neoplazia
este descoperita la un examen radiologic toracic de rutina.
Exista 3 grupe mari de manifestari clinice in NB,relativ evoluat:
A)respiratorii; B) de extensie(metastazare,intra-sau extratoracic);C)paraneoplazice.Bolnavii pot prezenta ,in momentul descoperirii tumorii sau al
evolutiei sale una sau mai multe grupe de manifestari clinice,in diverse
asocieri.
A.Manifestarile respiratorii sunt cele mai frecvente,dar sunt relative
nespecifice si inselatoare.Ele sunt in

principal dependente de iritatia

receptorilor vagali din peretele bronsic,de eroziunea si ulcerarea mucoasei

bronsice,de obstructia bronsica si eventuala pneumonie distala.
1.Tusea este,frecvent,manifestarea clinica intiala.Tusea persistenta
cu sputa mucoasa-adesea rezistente la antitusive- modificarea caracterelor
tusei,la un bolnav bronsitic,paroxismele nemotivate de tuse,schimbarea
cantitatii si calitatii sputei,sunt elemente care trebuie sa ridice suspiciunea
de tumora pulmonara la un barbat peste 40 ani,mare fumator.In stadiile
tardive ale NBP,tusea este iritativa,persistenta si este determinate adesea de
un revarsat pleural sau de o compresie bronsica sau mediastinala.
2.Hemoptizia ,in cantitate mica,repetata,este foarte sugestiva de
NB,la un bolnav cu tuse persistenta,nejustificata.Tardiv,poate aparea sputa
in jeleu de coacaze,prin necroza tumorii.
3.Dispneea este un simptom nespecific si o manifestare tardiva si
poate rezulta din obstructia sau compresia unei bronsii mari in NB central
cu cellule scuamoase sau in cel cu celule mici.

4.Wheezing-ul localizat insotit sau nu de paroxisme de tuse si care

nu dispare dupa tuse,trebuie sa sugereze o obstructie bronsica incomplete
recenta,cel mai adesea de origine tumorala.
5.Adesea,simptomele

respiratorii

se

asociaza

cu

alte

manifestari:durere toracica localizata,disfonie,astenie,inapetenta,slabire,

subfebrilitate,semne de neoplazie avansata.
6.Examenul obiectiv al toracelui

poate fi negative sau poate

identifica unele elemente suggestive,sau sindroame clinice definite:

-identificarea prin auscultatie a unei diminuari asimetrice a
respiratiei,intr-o

regiune

pulmonara,de

exemplu

in

regiunea

interscapulovertebrala sau subclavicular,sugereaza obstructie bronsica

incomplete;probabilitatea existentei unui NB creste daca modificarea
auscultatorie se asociaza cu wheezing localizat,sau simptome respiratorii
neexplicabile;
-in stadiile avansate ale NB,se poate gasi la examenul clinic
pulmonar un sindrom de atelectazie sau un sindrom lichidian pleural. Este
Necesar sa se stabileasca prin examene complementare caracterele
lichidului pleural,ritmul sau de formare,existenta sau absenta celulelor
neoplazice in lichid ,precum si mecanismul de formare al revarsatului
pleural(extensia pleurala a neoplaziei,blocaj limfatic neoplazic,sindrom de
cava superioara sau pleurezie parapneumonica,in cadrul unei pneumonii
obstructive.

B.Manifestari metastatice . La peste 2/3 din bolnavii cu

NB,simptomele clinice sunt datorate extensiei locale intratoracice sau
metastazelor exatratoracice.Aproape 1/2 din NB cu cellule scuamoase
raman numai cu extensie intratoracica,dar 80% din pacientii cu
adenocarcinom si peste 95% din cei cu neoplasm cu cellule mici au
metastaze exatratoracice la examenul necropsic.
1.Manifestarile de extensie intratoracica sunt foarte diverse(tabel 1).
Ele sunt rezultatul cresterii si extensiei directe,sau rezultatul metastazarii
limfatice.
Tabel I
Extensia intratoracica a NB si natura simptomelor
1.Invazia nervoasa

Paralizia nervului frenic:paraliza unui hemidiafragma,cu eventuala

dispnee

Nevralgie brahiala,in asociatie cu sindromul Claude-BernardHorner.

2.Obstructia vasculara

Sindrom de vena cava superioara

Stenoza extrinseca de artera pulmonara:sufluri cardiace

3.Extensie pericardica sau cardiaca

Aritmii

Tamponada cardiaca

4.Extensie mediastinala

Compresie si invazie esofagiana:disfagie

Compresia traheala sau a marilor bronhii:tiraj,cornaj,wheezing

localizat

Obstructia limfatica : revarsat pleural

5.Extensie pleurala: pleurezie cu citologie pozitiva

2.Manifestari de extensie (metastazare) exatrtoracica sunt precoce

si foarte frecvente in carcinomul cu cellule mici ( in special tipul in boabe
de ovaz)si mai tardive si inconstante in carcinomul epidermoid.Ele pot fi
tacute (silent) sau produce tulburari in raport cu localizarea si marimea
lor.Cele mai frecvente organe afectate sunt ficatul ,osul,creierul,pielea,
suprarenalele.
Metastazele hepatice se intalnesc la examenul anatomic la 30-40%
din cazuri.Ele pot fi asimptomatice,dar cel mai frecvent produc
hepatomegalie

nodulara-eventual

dureroasa-sindrom

de

colestaza

intrahepatica(cresterea FA si a gamaglutamiltranspeptidazei)si slabire.

Metastazele osoase pot avea cele mai diverse localizari dar cele mai
frecvente sunt la nivelul coastelor, vertebrelor, bazinului. Produc dureri
persistente si progressive,uneori fracturi sau semen de compresie nervoasa
sau medulara. Leziunile osoase sunt de tip osteolitic,foarte rar de tip
osteoblastic.
Metastazele cerebrale sunt extrem de frecvente,putandu-se intalni
pana la 40% din totalul NBP necropsiate.In majoritatea cazurilor sunt
asimptomatice la inceput,dar se pot manifesta prin modificari de
personalitate, accese convulsive, cefalee, confuzie sau hemiplagie.TC
cerebrala reprezinta cea mai buna metoda pentru identificarea lor,dar si
scintigrama cerebrala poate fi pozitiva.

10

C.Manifestarile paraneoplazice associate cu NB sunt numeroase si

extreme de variate.Ele sunt produse prin secretia de hormoni ectopici de
catre tesutul tumoral.Producerea de hormoni ectopici sau precursorii lorcare sunt peptide-este caracteristican penrtu toate tipurile de cancere,dar in
NB incidenta manifestarilor clinice corelata cu secretia de hormoni
ectopici este relative ridicata.Se pare ca sindroamele clinice pot sa apara ,
numai daca tesutul neoplazic este capabil sa metabolizeze polipeptidele
precursorii, in hormone bioactivi.
Manifestarile paraneoplazice apar mai frecvent in NB cu cellule mici
si mai rar in carcinomul epidermoid si adenocarcinom, darn u exista o
secretie de hormoni ectopici strict specifica pentru un anumit tip
histologic.Producerea de peptide, cu actiune hormonal-like pare sa fie mai
bine corelata cu starea de diferentiere a tumorii decat cu masa
tumorala;modificari in concentratia acestor peptide poate sa semnaleze
schimbari in metabolismul tumorii sau ale potentialului malign.
Lista celor mai importante peptide hormonale produse in NB se
gasesc in tabelul II.
Tabel II
Peptide hormonale produse in neoplasmul bronsic
-arginin vasopresina

-prolactina

-ocitocina

-paratiroid hormone like

-neurofizina

-calcitonina

-somatostatin

-gastrina

-ACTH

-peptid vasoactiv intestinal

-lipotropin

-renina

-bendorphin

-H.somatotrop

-metenkephalin

-bombesina

11

Menifestarile clinice legate de secretia de hormoni ectopici,uneori

pot sa precead manifestarile respiratorii ale tumorii; ele pot deasemenea
insoti evolutia unui NB, regresa dupa rezectia tumorii si reapare in cazul
recidivelor

sau

responsabile de

metastazarii.Monitorizarea
sindroamele

peptidelor

hormonale,

clinice paraneoplazice ,ar putea defini

markerii biologici pentru prezenta unei tumori active si eventual a evolutiei

sale,sub tratament.
Principalele sindroame sau manifestari clinice paraneoplazice
intalnite in NB,sunt rezumate in tabelul III.
Tabel III
Sindroame paraneoplazice intalnite in NB
Manifestari sistemice:anorexie,slabire,febra,deprimarea imunitatii
Sindroame endocrinometabolice (aprox 12% dintre bolnavi)
Secretie ectopica de ACTH
Secretie inapropiata de ADH cu hiponatremie(Sindrom Schwartz-Bartter)
Hipercalcemie si hipofosfatemie
Hipertiroidie
Sindroame neuromiopatice (aprox 1% din bolnavi)
Polimiozita
Sindrom miastenic(Eaton-Lambert)
Neuropatii periferice
Degenerescenta cerebeloasa subacuta
Encefalopatie
Manifestari de tesut conjunctiv si osos
Hipocratism digital
Osteoartropatie hipertrofica pulmonara
Sclerodermie

12

Manifestari vasculare
Tromboflebite migratoare
Endocardita trombotica nebacteriana
Manifestari hematologice (1-8%din cazuri)
Anemie (simpla ,hemolitica)
Aplazie medulara
Reactie leucemoida sau leucoeritroblastica
Hipofibrinogenemie

I.3 EXPLORARI PARACLINICE

I.3.1.INVESTIGATII OBLIGATORII

!Sunt absolute necesare si indispensabile precizarii diagnostice si

stadializarii.De rezultatele acestor investigatii este legata neconditionat
atitudinea terapeutica optima.
Schematic,acestea sunt urmatoarele:
-Rx pulmonary:PA si profil;
-bronhoscopie;
-CT (computer tomografie);
-citologie din aspirat bronsic sau brosaj;
-examenul histopatologic din biopsia bronsica;
-investigatii uzuale: hemoleucograma cu formula leucocitara, urea,
creatinina, glicemia, calcemia, Gamma GTP, fosfataza alcalina, EKG.

13

Pentru carcinomul microcellular se recomanda determinarea LDH,cu

semnificatie prognistica importanta.
I.3.1.1.Radiografia pulmonara
Incidenta:postero-anterioara si profil.
Semnificatie:aprecierea grosiera a extensiei tumorale si a extensiei
locoregionale (opacitate, atelectazie, pleurezie,limfangioza pulmonara etc.)
Rezultate posibile:
-nodul periferic izolat;
-imagine sugestiva pentru cancer;
-imagine negative;
-se repeta:la 3 luni pentru evaluarea raspunsului la tratament sau,
mai frecvent, pentru evaluarea eventualelor complicatii: pneumonii,pleurezii,evolutie tumorala.
!Este investigatia cea mai utilizata pentru diagnosticul si evolutia
post-terapeutica a cancerului pulmonar,desi sensibilitatea si specificitatea
sunt relative reduse.
I.3.1.2.Tomografia computerizata
Regiuni investigate:torace, ebdomen, craniu, (bilant preterapeutic).
Semnificatie:
-apreciaza fidel dimensiunea tumorii si extensia in mediastin;
-apreciaza invazia ganglionilor hilari si mediastinali;
-apreciaza prezenta metastazelor.

14

!Tomografia computerizata este element essential al stadializarii

TNM.Pentru stadializare,are sensibilitate 73% si specificitate 80%.
Rezultate posibile:
-imagini nevative
-tumora operabila:stadiul I, II, III A;
-tumora potential operabila sau inoperabila :stadiul III A bulky
si III B ;
-metastaze :stadiul IV.
!In literatura, se recomanda ca ganglionii suspicionati a fi invadati
tumoral, situati in mediastin,sa fie confirmati cito/histologic prin metode
invasive: mediastinoscopie, toracoscopie (daca adenopatiile reprezinta
singura contraindicatie chirurgicala).
!Metastazele izolate in suprarenale sau unice hepatice trebuie
confirmate histologic pentru a include bolnavul in stadiul IV.

I.3.1.3.Bronhoscopia
Semnificatie:
-investigatie esentiala care permite evaluarea aspectului
endoscopic bronsic ca si recoltarea materialului pentru confirmarea
malignitatii si stabilirea tipului histologic (biopsie,aspirat bronsic );
-contribuie la stadializarea TNM, prin aprecierea extensiei
tumorale proximale;
-sugereaza diagnosticul pozitiv prin aspectul macroscopic.

15

Rezultate posibile(macroscopic):
-aspect sugestiv pentru cancer;
-aspect sugestiv pentru afectiune benigna;
-aspect normal.
Se repeta: dupa 3 serii chimioterapie de inductie pentru reevaluare
chirurgicala a T3 sau in caz de dubii diagnostice.
!Bronhoscopia reprezinta investigatia principala pentru confirmarea
cito/histological

neoplasmului

pulmonar

si

stabilirea

indicatiei

operatorii(tipul de rezectie pulmonara).

I.3.1.4.Examenul citologic din aspirat bronsic,brosaj,lavaj
Bronhioloalveolar
Semnificatie:stabileste diagnosticul pozitiv.
Sensibilitate:
-90-94% in tumorile centrale;
-55% in tumorile periferice.
Rezultate posibile:citologie pozitiva sau negative.
Se repeta numai daca exista dubii diagnostice.
!Celyulele cu displazii severe pot fi confundate cu celulele
neoplazice si invers.
I.3.1.5. Examenul biopsic endobronsic
Semnificatie: stabileste diagnosticul pozitiv, precizeaza tipul histologic:carcinom micro/non-microcelular.
Sensibilitate: 75-90%.

16

Rezultate posibile: aspect benign, carcinom microcelular,carcinom

non microcellular: adenocarcinom, carcinom epidermoid, carcinom macrocelular,alte tipuri tumorale.
Se repeta: optional pentru confirmarea RC(in trialuri clinice),in caz
de dubii diagnostice.
!Rezultatele

positive

bronhologului,experienta

ale

biopsiei

tin

de

anatomopatologului,numarul

manualitatea
de

biopsii

prelevate.

I.3.2. INVESTIGATII OPTIONALE

!Sunt recomandabile numai daca rezultatul lor influenteaza conduita

terapeutica.
Acestea sunt: citologia din sputa, mediastinoscopia cu biopsie
tumorala sau ganglionara, toracoscopia, medulograma, scintigrama osoasa,
bacteriologia din sputa cu antibiograma, biopsia ganglionara sau din nodul
cutanat periferic, markeri tumorali, probe functionale respiratorii:
VEMS,CV,VEMS/CV*100, concentratia sanguina a oxigenului si a
bioxidului de carbon, scintigrama pulmonara.
I.3.2.1. Examenul de sputa
A.Citologic:
Semnificatie:permite precizarea diagnosticului citologic.
Specificitate: 20-90%
Rezultate posibile: pozitiv/negative

17

B.Bacteriologic
-in caz de suprainfectie cu germeni rezistenti;
-permite efectuarea antibiogramei pentru cazuri selectionate.
I.3.2.2.Mediastinoscopia cu biopsie tumorala sau
ganglionara
Indicatii:
-pentru precizarea

histological a tumorilor

dezvoltate

spre

mediastinul anterior si compartimentul ventral visceral (atunci cand

acestea nu au expresie endoscopica);
-biopsierea ganglionilor mediastinali atunci cand acestia reprezinta
singura contraindicatie chirurgicala.
-obtinerea de material biopsic tumoral atunci cand biopsia
endobronsica este negative.
I.3.2.3.Toracoscopia
Indicatii:
-colectii lichidiene pleurale;
-evaluarea adenopatiei hilare si medistinale;
-biopsie pulmonara din tumora,noduli sateliti in acelasi lob,
metastaze in lobii vecini.
I.3.2.4.Scintigrama osoasa
Indicatii:
-stadiul clinic III,cand se ridica problema tratamentului chirurgical;
-simptomatici(cu imagini radiologice negative).

18

!Observatii: poate da imagini fals positive si astfel exclude pacientii

de la tratament curativ;deasemenea,imaginea trebuie corelata cu rezultatele
fosfatazei alkaline,ale calcemiei si ale raportului hidroxiprolina/creatinina.
I.3.2.5.Medulograma
Indicatii:
-se recomanda daca bolnavul prezinta: leuco-trombopenie preterapeutica, aspect leuco-eritroblastic periferic, in caz de leuco-trombopenie
trenanta dupa seriile citostatice.
I.3.2.6.Markeri tumorali
-pentru carcinom micricelular: NSE, cromogranina A,Leu 7;
-pentru carcinom non-microcelular: Cyfra 21-1,CEA, SCC, CA 125
!Nu au indicatie de rutina.Au character orientativ in cazurile fara
confirmare histopatologica.
I.3.2.7.Biopsie din nodul subcutanat,ganglioni periferici
sau pleura
-se recomanda numai daca rezultatul lor are impact asupra deciziei
terapeutice (confirmarea stadiului metastatic determina evitarea gesturilor
terapeutice inutile:operatie,iradiere toracica cu doze mari).

19

CAPITOLUL II
PARTICULARITATI CITOGENETICE ALE CANCERULUI
BRONHOPULMONAR

Desi cercetarile privind genetica cancerului sunt la inceput, studii

preliminare sugereaza ca terapia genica va avea un impact profound pe
tratamentul cancerului pulmonar.
Ar exista o susceptibilitate genetica la efectele fumatului care este
transmisa pe baza unei codominante mendeliene.Astfel s-au gasit diferente
genetice in genele (CY P2D6, CYP1A1 si GST M1)responsabile de
metabolismul carcinogenelor din tutun.
Pe aceeasi linie a patologiei genetice,a fost semnalata incidenta mai
mare a cancerului pulmonar in unele sindroame genetice,ca retinoblastomul ereditar, sindromul Li-Fraumeni, cancerul de san familial si
sindromul Bloom.
Se presupune ca neoplasmul pulmonar rezulta din acumularea de
mutatii genetice care afecteaza mai multe protooncogene si gene
supresoare tumorale.Astfel ar fi necesare 10-20 mutatii genice pentru
dezvoltarea cancerului pulmonar.Confirmarea acestor supozitii initiale,a
fost realizata prin detectarea de numeroase modificari moleculare in
protooncogenele si genele supresoare tumorale in toate etapele
carcinogenezei pulmonare.Pentru oncogenele dominante,s-au gasit mutatii
in

regiunile

codante

ale

familiei

ras

si

familiei

myc

de

20

oncogene.Aproximativ 30% din adenocarcinoamele pulmonare exprima

alele K-ras mutante.
Pentru genele supresoare tumorale (oncogene regresive) studiile
citogenetice au gasit ca 60% din cancerele pulmonare au mutatii la p 53,
proteine supresoare care functioneaza ca un factor de transcriptie si care
este importanta pentru mentinerea integritatii genetice.Cand functia p 53
este pierduta se produce instabilitate genomica si transformare neoplazica
si invers,restaurarea singura a functiei p 53 duce la cresterea apoptozei si la
reducerea tumorigenezei.

21

CAPITOLUL III
MORFOPATOLOGIA CANCERULUI
BRONHOPULMONAR
Aspectele morfopatologice ale NB sunt extreme de variate in raport
cu marimea tumorii,localizarea pe o bronsie centrala sau periferic,gradul
de extensie intratoracica si extratoracica si mai ales cu tipul histologic.Precizarea acestor elemente este de maxima importanta pentru alegerea
metodelor de explorare,stabilirea modalitatilor optime de tratament si a
porgnosticului.
III.1.ASPECTE MORFOLOGICE

NB cu debut central este cel mai frecvent;el grupeaza leziunile

maligne care apar in bronhiile principale,lobare sau segmentare.In NB cu
debut periferic,leziunile neoplazice iau nastere in bronsiile terminale si
bronchiole,si se extind in parenchimul pulmonar.Aceasta separare,in parte
didactica,este valabila numai o perioada de timp,intrucat extensia tumorii
si invazia tesuturilor din jur poate fi atat de mare ,incat nu mai permite
identificarea leziunilor de debut.
NB cu debut central , pe o bronsie mare,incepe ca o mica leziune de
ingrosare a mucoasei,care tinde sa se extinda mucos proximal.Progresiv
mucoasa capata aspect neregulat,este friabila si sangereaza,constituindu-se
intr-o masa neoplazica endobronsica,care poate deveni obstructive,ducand
22

la atelectazie,pneumonita sau abces pulmonar in in segmental afectat al

perenchimului pulmonar.Cu timpul neoplasmul penetreaza peretele bronsic
si se extinde la tesutul pulmonar adiacent,realizand o masa albgalbuie,slaninoasa sau ferma,cu margini neregulate.Aproximativ 10% din
aceste tumori dezvolta arii de necroza si hemoragie,cu formarea de cavitati
cu pereti anfractuosi.
Extensia NB cu debut central se face relative rapid,in raport cu tipul
histologic spre ganglionii hilari si mediastinali;metastazarea la distanta se
face mai tarziu.
Tipul proximal de NB este forma morfologica cea mai frecventa de
tumora maligna bronsica.El se intalneste in peste 80% din carcinomul
epidermoid si in 75% din carcinomul cu celule mici(small cell carcinoma).
NB cu debut periferic,mai rar,se prezinta ca o tumora mica,cu
diametre variabile greu circumscrisa,dispusa in parenchimul pulmonar
periferic.In jurul sau se pot gasi disseminate lezini mici.Bronsia din
interiorul tumorii nu poate fi bine identificata,dar bronsiile mari sunt
intotdeauna libere,ceea ce explica absenta leziunilor de pneumonita
obstructive sau a abcedarii.Cresterea tumorii poate duce la afectarea
pleurala mai precoce decat in NB cu debut central.Extensia tumorii spre
ganglionii hilari si mediastinali se face mai tardiv, si in raport de tipul
histologic,poate predomina metastazarea pe cale hematogena.
Debutul periferic se intalneste mai ales in adenocarcinom si adesea
in NB cu celule mari.Localizarea distala a tumorii in plin parenchim
pulmonar explica de ce examenul radiologic si CT reprezinta metodele de
explorare

cele

mai

potrivite,bronhoscopia

fiind

de

regula

negative.Examenul citologic al sputei poate fi in egala masura pozitiv sau

23

negative in raport cu gradul de descuamare a tumorii si cu metodologia

recoltarii secretiilor din bronsia aferenta tumorii.
III.2.CLASIFICAREA HISTOLOGICA A NEOPLASMULUI
PULMONAR

Clasificarea histologica a neoplasmului pulmonar este complexa,si

este extreme de importanta din punct de vedere al evolutiei neoplaziei,a
alegerii modalitatilor terapeutice si a prognosticului.Carcinomul bronsic
este in present grupat in 2 tipuri deosebite: non small cell carcinoma(carcinomul cu celule scuamoase, adenocarcinomul si carcinomul cu celule
mari) si small cell carcinoma;aceasta diferentiere este esentiala din punct
de vedere terapeutic si prognostic.
a)Carcinomul cu celule scuamoase(epidermoid) este cel mai
frecvent tip histologic de NB(intre 30-40%).Deriva din celulele ciliate ale
epiteliului bronsic foarte probabil ca urmare a iritatiei locale si efectelor
carcinogenetice ale fumului de tutun.Este un cancer dependent de
tutun.Este format din celule sub forma de cuiburi ,cu punti intercelulare si
celule cu diferite grade de keratinizare,care amintesc celulele scuamoase
din epiderm.Tumora are localizare preferentiala centrala,pe bronsiile
mari ,in aproape 80% din cazuri,descuameaza usor (citologie pozitiva) si
tinde sa produca iritatie bronsica (tuse ,hemoptizie) si obstructie
bronsica.Tumo-ra este relative radiorezistenta si chimiorezistenta si prin
cresterea sa lenta.poate avea un tratament chirurgical radical.
b)Carcinomul cu celule mici(SCC) realizeaza 20-25% din tumorile
primare ale plamanului.Locul de origine al tumorii ar fi celulele
Kulchitzky,cu activitate neuroendocrina,care se gasesc printer celulele

24

exocrine ale glandelor submucoase bronsice.Exista mai multe subtipuri

histologice,cel mai frecvent este cu celule in boabe de ovaz subtipurile
limfoide si intermediary pot ridica probleme de diagnostic diferential.
Majoritatea NB cu celule mici iau nastere in bronsiile mari,central si
ca si precedentul tip histologic,este dependent de tutun.Deosebirea cea
mai pregnanta a SCC,fata de toate celelalte tipuri histologice de NB(Non
SCC),este agresivitatea tumorii,exprimata printr-un ritm de crestere foarte
rapid (timp de dedublare de aproximativ 30 de zile) si diseminare rapida pe
cale limfatica dar mai ales hematogena.
c)Adenocarcinomul este relativ frecvent,aproximativ 25-30% din
totalitatea NB si incidenta sa este in crestere,in special la femei.Are punct
de origine in glandele mucoase bronsice,de unde si structura sa acinara sau
papilara, cu producere de mucus. Clasificarea OMS retine pentru
adenocarcinom patru subtipuri:acinar,papilar,tumora solida cu producerea
de mucina si carcinomul bronhioalveolar.
Imunohistochimic,

adenocarcinomul

exprima

citokeratine

cu

greutate moleculara mica,antigen carcinoembrionar (CEA) si antigen de

membrane epiteliala.Determinarea valorilor CEA ajuta la diferentierea
adenocarcinomului,care este de obicei CEA-pozitiv,de mezoteliom care
este CEA-negativ.Apare, in 70% din cazuri, la periferia parenchimului
pulmonar,adesea pe cicatrice sau intr-o regiune cu fibroza interstitiala.
Desi ritmul de crestere al adenocarcinomului bronsic este relative
lent,el invadeaza precoce limfocitele si vasele sanguine,producand
metastaze precoce.Aceasta particularitate explica de ce adenocarcinomul se
asociaza cu un prognostic mai sever decat carcinomul cu celule scuamoase.
Adenocarcinomul bronsic nu este dependent de tutun si de obicei
are o sensibilitate de chimio- si radioterapie.

25

d)Carcinomul cu celule mari este tipul histologic de NB cel mai

putin frecvent (aproximativ 10% ).Ca si adenocarcinomul,isi are originea
in glandele mucoase bronsice,mai ales in bronsiile periferice.Cel mai
frecvent se prezinta ca o tumora periferica,cu agresivitate medie,si conditii
de rezecabilitate chirurgicala (timp mediu de dedublare aproximativ 86
zile,fata de adenocarcinom 160 zile).Exista si in acest caz mai multe
subtipuri.De exemplu carcinomul cu celule gigante are un prognostic
sever;carcinomul neuroendocrin cu celule mari nu poate fi identificat decat
prin tehnici de imunohistochimie sau microscopie electronica.
Metastazarea. Carcinomul bronsic este in general o tumora
agresiva,cu tendinta de invadare rapida(in raport cu tipul histologic) a
cailor limfatice pulmonare si a vaselor pulmonare. Extensia pe cale
limfatica,prezenta

la

toate

tipurile

histologice,produce

metastaze

ganglionare peribronsice, hilare, mediastinale sau in alte regiuni ale

toracelui,a caror identificare este esentiala pentru stadializare si planificare
terapeutica.Metastazarea pe cale hematogena este frecventa,in special in
SCC, localizarile cele mai frecvente fiind: hepatice (30-40% din
cazuri),osoase

(40%),

cerebrale

(aproximativ

30%),

suprarenale

(20%).Multe metastaze sunt oculte, dar altele pot fi manifeste

clinic,aparent inaintea tumorii primare.

26

PARTEA II
CONTRIBUIE PERSONAL
CAPITOLUL I
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU NEOPLASM PULMONAR
B. INGRIJIRI GENERALE
Bolnavii cu afectiuni pulmonare necesita o ingrijire unitara, dar si
ingrijire speciale in functie de varietatea cazurilor si caracterul bolii(boli cu
caracter infectios,de evolutie cronica sau ce pot apare in pusee acute si
reprezinta urgente ale aparatului respirator).
Ingrijirile unitare necesare se refera la urmatoarele :
Asigurarea conditiilor de mediu in spital :
- saloane luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer suficient incalziti
(18-20C), in cazul bolnavilor cu afectiuni bronsice inflamatorii,
temperatura salonului va fi mai ridicata si umidificata;
- aerisirea va fi continua, daca temperatura aerului o permite, sau
improspatata de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor
(bolnavii vor fi bine inveliti pentru a nu raci);
- maturatul nu va fi uscat, se folosesc aspiratoare de praf sau stergere
umeda;
- repartizarea bolnavilor in saloane se va realiza pe afectiuni(cei cu
imbolnaviri cu caracter infectios vor fi internati in saloane separate);

27

- psihoterapia este un mijloc terapeutirc foarte important, mai ales in

cazul crizelor cu tablouri dramatice care pun in pericol viata
bolnavului;
- atentie la psihicul bolnavului, bolile cronice tulbura echilibru psihic al
bolnavului. Bolnavilor cronici cu o perioada lunga de spitalizare, li se
va asigura un climat propice radio, televizor, carti), saloanele trebuie
transformate in adevarate camine cu atmosfera calda , unde bolnavii
sa se simta bine.
Alimentatia
- va fi adaptata perioadei de evolutie a bolii( de exemplu regim
hidrozaharat in perioadele febrile; cand fenomenele acute dispar, se
trece la o alimentatie hipercalorica);
- se evita supraalimentatia si regimul bogat in grasimi;
- se interzic tutunul si alcoolul.
Supravegherea functiilor vitale si combaterea simptomelor majore de boala
- se masoara zilnic pulsul, respiratia si diureza, si se noteaza in fisa de
temperatura;
- se masoara temperatura si urmareste evolutia febrei(se combate prin
tratament prescris de catre medic);
- in pusee febrile se aplica comprese reci sau impachetari reci;
- durerea toracica (junghiul) se combate prin aplicatii locale calde,
antinevralgic, mialgin, i.m.(atentie la valorile tensiunii arteriale);
- dispneea si cianoza necesita oxigenoterapie(6 l /minut);
- tusea chinuitoare si dureroasa in faza recipienta se combate cu
preparate de codeina (Codenal, Tusomag), in faza a doua pentru
permeabilizarea cailor respiratorii se recomanda bolnavilor sa
tuseasca si sa expectoreze de mai multe ori pe zi;

28

- pentru usurarii eliminarii expectoratiei se vor administra fluidizante

ale secretiei bronsice (siropuri expectorante, Bisolvon , Bromhexin);
- in accesele de tuse astmatiforme se administreaza bronhodilatatoare
spasmolitife (Miofilin, HHC);
- in infectiile bronsice se administreaza antibioticele prescrise in doza
si ritm ridicat (antibioticul si doza ritmul sunt impuse de catre medic).
Alte ingrijiri
- la majoritatea afectiunilor pulmonare pozitia cea mai convenabila
pentru bolnavi este cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si
daca starea bolnavului nu contrazice, pozitia va fi lasata la alegerea
lui; in toate cazurile el va fi indrumat sa schimbe pozitia cat mai des,
pentru a evita complicatiile hipostatice;
- pozitia luata de bolnav in pat sau la marginea patului; in cursul
acceselor de astm bronsic,trebuie facuta cat mai comoda, cu ajutorul
anexelor patului sau sprijinindu-l pe brate;
- toaleta bolnavului se va face in functie de starea lui, ferindu-l in mod
deosebit de curenti de aer reci, care ar putea redestepta infectiile
virotice latente;
- trebuie avut in vedere ca multi bolnavi pulmonari transpira abundent,
ceea ce face ca pielea sa fie foarte fragila, se lezeaza usor si bolnavii
pot face escari de decubit;
- lenjeria bolnavilor transpirati trebuie imediat schimbata sau ori de cate
ori este nevoie;
- este bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentholat, care
invioreaza circulatia periferica.

29

C. INGRIJIRI SPECIFICE
1. Proces de ingrijire
Carcinomul pulmonar se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin
accese de dispnee, tuse expectoratie, febra, durere.
-manifestari de dependenta
- uneori prezinta o stare prodromala, cu rinoree, stranut, tuse uscata;
- dispnee cu caracter expirator;
- anxietate;
- tuse cu expectoratie;
- transpiratie;
- bradicardie;
- pozitia pacientului ortopnee;
Starea deinsuficienta respiratorie:
- polipnee cu expiratie prelungita;
- tiraj;
- cianoza;
- transpiratii abundente;
- imposibilitatea de a vorbi;
- hipertensiune arteriala;
- tahicardie.
-examene paraclinice
- eozinofilie in sputa si sange;

30

- teste cutanate pozitive (in astmul extrinsec);

- capacitate pulmonara totala crescuta, volum rezidual crescut,
VEMS scazut;
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea respiratiei;
- anxietate;
- deficit de autoingrijire;
- alterarea somnului;
- disconfort;
- alterarea comunicarii.
OBIECTIVE
Vizeaza:
- combaterea crizei de astm bronsic;
- ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice;
- prevenirea complicatiilor;
- ameliorarea tolerantei la efort.
INTERVENTII:
- aplicarea masurilor de urgenta privind combaterea cutizarii;
- internarea pacientului cu insuficienta respiratorie
- mentinerea pacientului in pozitia care faciliteaza respiratia (sezand);
- identificarea factorilor care contribuie la exacerbarea manifestarilor
clinice;
- ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentale;
- suport psihic pebntru pacient;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris si observarea unor
efecte secundare, cum ar fi : tahicardia , aritmia, greata, varsaturile;

31

- masurarea functiilor vitale care in stare de rau astmatic se

monitorizeaza la 15 minute, dar si electrolitii Na si K la 8 ore;
- hidratarea corespunzatoare pentru fluidificarea secretiilor;
- educarea pacientului:
-modul de administrare al tratamentului la
domiciliu, efectele secundare
ale acestuia;regim alimentar in timpul
tratamentului cu cortizon;

masuri de prevenire a insuficientei respiratorii;

importanta consumului de lichide;

modul de intretinere si utilizare a aparatului de
aerosoli la domiciliu;
necesitatea curelor climaterice;
regim de viata echilibrata, gimnastica respiratorie;
toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie.

32

ANEXA NR.1
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Definitie
Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de
origine minerala, vegetala, animala utilizate cu scopul de :
- profilaxia imbolnavirilor;
- ameliorarea bolilor;
- vindecarea bolilor.
Doza de administrare
In functie de doza administrata , acelasi produs poate actiona ca aliment,
medicament sau toxic, astfel se pot diferentia :
- doza terapeutica=doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic;
- doza maxima=doza administrata in cantitatea cea mai mare fara
actiune toxica asupra
organismului;
- doza toxica=doza administrata care provoaca fenimene toxice grave
pentru organism;
- doza letala=doza care conduce la decesul pacientului .
Prescrierea medicamentelor

33

Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a

pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator.
Prescrierea consta in :
- numele medicamentului;
- concentratie si cantitati;
- doza unica sau pe 24 h;
- mod de administrare;
- orarul administrarilor;
- administrare in raport cu servitul meselor.
Cunostinte pentru administrarea medicamentelor
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca si sa controleze:
- medicamentul prescris de medic sa fie administrat pacientului
respectiv;
- doza corecta de administrare;
- timpii de executie;
- actiunea farmacologica a medicamentelor;
- frecventa de administrare si intervalul de dozare;
- efectul ce trebuie obtinut;
- contraindicatiile si efectele secundare;
- interactiunea dintre medicamente.
Asistenta medicala verifica si identifica:
- calitatea medicamentelor;
- integritatea medicamentelor;
- culoarea medicamentelor;
- decolorarea sau supracolorarea;
- sedimentarea, precipitarea sau existenta flocoanelor in solutie;

34

- lichefierea medicamentelor solide;

- opalescenta solutiilor.
Asistenta medicala respecta:
- calea de administrat prescrisa de medic;
- dozajul prescris, orarul de administrare si somnul pacientului;
- incompatibilitatea de medicament;
- administrarea rapida medicamentelor deschise;
- ordinea de administrare a medicamentelor
(tablete,solutii,picaturi,injectii,supozitoare,ovule vaginale);
- servirea pacientului cu doza unica de medicamente pe cale orala.
Asistenta medicala informeaza si anunta :
- pacientul pentru medicamentele prescrise, in ceea ce priveste modul
de administrare, cantitatea, efectul scontat si eventualele reactii
secundare;
- medicul asupra efectelor secundare si eventualelor greseli de
administrare a medicamentelor.
Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii
de igiena, asepsie, dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de
supraveghere si control a infectiilor nosocomiale sau intraspitalicesti.
Mod de administrare
- calea digestiva=oral, sublingual, gastric,intestinal,rectal;
- calea respiratorie;
- calea percutanta=tegumente si mucoase;
- calea urinara;
- calea parentrala;

35

- modul de administrare al medicamentelor este prescris de medic pe

urmatoarele consideratii:
starea generala si toleranta individuala a pacientului;
particularitati anatomice si fiziologice ale pacientului;
capacitatea de absorbtie si timpul acesteia;
efectul asupra caii de administrare(mucoase,tegumente);
interactiunea dintre combinatiile de medicamente administrate;
scopul urmarit si evolutia bolii pacientului.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE
RESPIRATORIE
Definitie
Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie reprezinta
introducerea medicamentelor gazoase si volatile pruin mucoasa respiratorie
cu absorbtia acestora la nivelul alveolelor pulmonare.
Indicatii
Vascularizatia intinsa si suprafata mare a alveolelor pulmonare constituie
factori favorizanti pentru absorbtia gazelor, substantelor gazificate,
lichidelor sub forma de vapori sau fin pulverizate,instilatie, injectie
intratraheala, ca si a prafurilor nedizolvabile.
Mod de administrare
Administrarea oxigenului:
Inhalatia:
- anumite substante medicamentoase pot fi inhalate cu ajutorul
vaporilor de apa, in stare pulverizata (amestec de gaz cu medicament

36

dispersat in particule sferice de ordinul micronilor-aerosoli) sau sunt

arse intr-un vas de metal;
- inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au
scopul de a dezinfecta si de a descongestiona mucoasele inflamate ale
cailor inflamatorii;
- nu se aplica pacientilor inconstienti, astenici, adinamici sau la copii;
- pozitia pacientului este sezand avand vasul in care s-a fiert apa asezat
in fata;
- pacientul se apleaca deasupra vasului, acoperindu-se cu un cearceaf si
respira cu gura deschisa;
- inhalatia vaporilor amestecati cu medicamentul volatilizat are o durata
de maximum 5-10 minute, iar pentru a evita inspirarea vaporilor in
stare pura se pot utiliza esente aromate, antiseptice sau substante
minerale alcaloide;
- dupa inhalatie pacientul este sters si uscat, asigurandu-i-se repaus la
pat 2-3 ore;
- inhalarea de aerosoli asigura depunerea pe suprafata cailor respiratorii
de antibiotice, bronhodilatatoare, anesteziante, antialergice,
fluidificante, expectorante, etc., care actioneaza local sau dupa
resorbtie general;
- pregatirea prealabila a pacientului nu este necesare, explicandu-i-se
doar modul in care va respira:
inspiratie prin amboul de utilizare;
expiratie pe nas.
-

amboul indiferent de forma sau mod de folosire este obligatoriu a fi

sterilizat pentru
fiecare pacient;
37

- partile componente ale unui aparat generator de aerosoli sunt:

generatorul de particule dispersate, sistemul de incalzire, selectorul,
sursa de presiune, amboul de utilizare;
- pozitia pacientului este sezand sau semisezand;
- sistemul de incalzire asigura prin reglare temperatura optima, iar
generatorul de presiune este reglat in functie de marimea particulelor
si viteza de dispersare prescrisa;
- in general cantitatea de aerosoli introdusa in organism se distribuie
astfel:
40% ajunge in alveolele pulmonare;
35% se dispune in caile respiratorii superioare si mijlocii;
25% se elimina prin expiratie.
- in cazul utilizarii flaconului personal, educam pacientul pentru
respectarea urmatoarelor etape:
- tuse, expectoratie si agitarea flaconului inainte de
utilizare;
- rasturnarea flaconului si adaptarea buzelor in jurul piesei
bucale a
inhalatorului cu inclinarea capului usor spre inapoi;
- expiratie lenta cat mai mult cu putinta pentru golirea
plamanilor de aer;
- inspiratie profunda cu activarea flaconului cu aerosoli,
pastrand limba
apasata;
- oprirea respiratiei 10-15 secunde si expiratie pe nas,
urmata de clatirea
gurii cu apa calda;
38

- pentru inhalatoarele cu capsule instruim, educam pacientul pentru :

- tuse, expectoratie si fixarea capsulei in inhalator;
- expiratie lenta si golirea plamanilor de aer cat mai mult
posibil;
- asezarea buzelor strans in jurul piesei bucale a
inhalatorului, cu inclinarea
capului usor spre inapoi;
- inspiratie adanca prin inhalator cu oprirea respiratiei 10-15
secunde;
OXIGENOTERAPIA
Definitie
Oxigenoterapia reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, in
scopul imbogatirii aerului inspirat cu oxigen in concentratii diferite,
putandu-se ajunge pana la 100%.
Scop
Restabilirea nevoilor de oxigen pentru a mentine pragul de saturatie
arteriala in limite fiziologice 95-96% si a combate hipoxia determinata de
alterarea urmatorilor factori ce conditionea trecerea oxigenului de la nivelul
alveolei pulmonare in sange :
- presiunea partiala a oxigenului in amestecul gazos de respirat (in
sangele arterial presiunea oxigenului este de 100 mm Hg, iar in
sangele venos 65-70 mm Hg);
- coeficientul de solubilitatea al oxigenului:
- cantitatea de hemoglobina existenta (oxihemoglobina este rezervorul
care cedea za oxigen);
- starea parenchimului pulmonar;

39

- starea peretelui alveolar.

Tipuri de hipozie
Hipoxie=scaderea oxigenului din sangele circulant;
- hipoxie anemica ;
- hipoxie circulatorie;
- hipoxie hipoxica;
- hipoxie histotoxixa.
Surse de oxigen
- statie centrala de oxigen-amplasata in afara cladrii spitalului, conform
normelor metrologice;
- microstatie-statie improvizata din 2-3 tuburi cuplate in serie;
- butelie de oxigen-tuburi de oxigen care se gasesc in anestezie-terapie
intensiva.
Mod de administrare al oxigenului
Sonda nazala : metoda simpla, comoda, care consta in introducerea unei
sonde de cauciuc sau plastic prevazuta cu orificii la extremitatea pe care o
introducem in nara-sonda Nelaton;
- poate fi utilizata pe termen lung cu interzicere la pacientii ce prezinta
afectiuni ale mucoasei nazale;
- oxigenul are presiunea redusa la 1-2 atmosfere si este obligatoriu
trecut prin umidificator sau nebulizatori;
- oxigenul va fi umidificat 2/3 apa si 1/3 alcool etilic si de preferat sa
treaca printr-un vaporizator care sa-l incalzeasca;
- in umidificator bulele de oxigen barboteaza in lichid.
Cateter nazal sau nasofaringian- este confectionat din plastic sau cauciuc si
prazinta numeroase orificii laterale.

40

Ochelari pentru oxigen-constituie un mod eficace de administrare al

oxigenului, mai ales la pacientii agitati sau copii care-si indeparteaza
cateterul , chiar daca acesta este fixat cu leucoplast.
- este un sistem format din 2 sonde de plastic, care se introduc in nari
pentru administrarea oxigenului, iar ochelarii se fixeaza dupa urechi.
Masca
- masca simpla nu poate fu utilizata din cauza imposibilitatii
eliminarii de dioxid de carbon(se poate instala hipercapneea-cresterea
gazului);
- masca cu balon permite i reinhalare partiala, fiind prevazuta cu
orificii pentru eliminarea gazului expirat in exterior, insa debitul de
oxigen este reglat ca in timpul inspiratiei,balonul sa nu se goleasca
sub din capacitatea sa;
- masca fara reinhalarea gazului expirat- este prevazuta cu un sistem de
valve care dirijeaza fluzul de gaz; masca realizeaza concentratie de
100% oxigen;
- cortul de oxigen- este format dintr-o manta de plastic de preferinta
transparent, sustinut pe un suport si care cuprinde patul pacientului,
avand dimensiuni variate:
- ultimele modele au refrigerator si o circulatie a aerului mai
buna;
- corturile pot fi pentru fata, pentru cap si ienuri;
- concentratia oxigenului poate depasi 50%;
- circulatia aerului sub cort este deficitare si duce la
incalzirea pacientului.
- camere pentru oxigenoterapie camerele Barach , camere transportabile,
sunt reactualizate datorita metodei hiperbare.

41

Atitudini si interventii
Oxigenoterapia depinde de :
- varsta;
- temperatura corpului;
- echilibru acido-bazic;
- tensiunea dioxidului de carbon in sange si tesuturi;
- activitatea sistemului limfatic.
Asiguram pregatirea pacientului si mentinem masuri generale de
supraveghere :
- administrarea de oxigen si efectueaza la indicatia medicului in mod
continuu sau discontinuu;
- asiguram pregatirea psihica a pacientului;
- asezam pacientul corespunzator si daca este posibil si diagnosticul
permite, asiguram pozitia semisezanda pentru favorizarea expansiunii
pulmonare(presarcina este scazuta);
- fixam sonda, cateterul sau masca si urmarim reactia pacientului;
- supraveghem debitul de oxigen pentru a preveni fluctuatiile acestuia;
- in caz de terapie indelungata, alternam sonda cateterul de la o nara la
alta pentru a nu provoca leziuni de decubit ale mucoasei nazale;
- cateterul si sonsa se introduc pana in caverne .
Observam starea generala a pcientului su supraveghem functiile vitale
-Anuntam de urgenta medicul daca pacientul este :
- alert, confuz, somnolent, dispneic,cianotic, anxios,nu raspunde la
stimuli.
-Observam si controlam caile aeriene, deoarece oxigenoterapia nu poate
fi eficienta decat daca acestea sunt libere.
-Recunoastem efectele oxigenoterapiei prelungite si in concentratii mari:

42

- scaderea hemoglobinei; induce hipotensiune arteriala, colaps.

-In cazul folosirii mastilor, evitam fixarea incomoda pentru a nu
incomoda si agita pacientul.
-Atunci cand pacientul varsa si are masca de oxigen, instituim de urgenta
masurile pentru a preveni regurgitarea.
-In cazul corturilor de oxigen, vom ridica cortul la un interval regulat de
timp pentru a mentine contactul cu pacientul (orice deschidere a cortului
duce la scaderea concentratiei de oxigen si controlam debitmetrul pentru
realizarea concentratiilor de gaz dirite).
-Nu confundam afectiunile abdominale insotite de dispnee cu insuficienta
respiratorie acuta.
-Instituim masuri de ordin general, atunci cand este cazul:
- repaus obligatoriu la pat, regim alimentar;
- cantarind zilnic pacientul, efectuam balanta volumica.
-Cunoastem ca o buna oxigenare este demonstrata clinic de coloritul
rozat al tegumentelor care devin uscate si calde.
Complicatii posibile
- introducerea sondei si cateterului profund (in faringe) ca si
administrarea unui debit mare duce la patrunderea oxigenului on
esofag, chiar stomac si intestin;
- rezulta distentia abdominala care creste rapid cu mari dificultati de
eliminare a gazului si disconfort exacerbat, durere pentru pacient;
- in acest caz, introducem urgant tub de gaz si sonda gastrica pentru
golirea stomacului;
- in caz de fisura a mucoasei nazale la administrarea de oxigen, acesta
patrunde si se infiltreaza la baza gatului, rezultand emfizemul
subcutanat , iar pacientul se sufoca;

43

- intrerupem imediat oxigenoterapia si cautam a elimina partial gazul

din tesuturile infiltrate;
- oxigenoterapia prezinta si efecte toxice, pulmonare si nervoase;
- administrarea timp de 4-16 ore a 70% din oxigen, produce actiune
iritativa la nivelul alveolei :otravirea cu oxigen sau pneumonia de
oxigen;
- in administrarile hiperbare (greutate specifica mai mare decat a
mediului ambiant) pot apare:
- crize convulsive;
- agitatie;
- sindrom de decompresiune;
- embolii gazoase in marea circulatie.
PERFUZIA
Generalitati
- calea intravenoasa, denumita LINIA VIETII, consta in introducerea
solutiilor de perfuzat direct in circulatia sanguina, picatura cu
picatura, pentru reglarea echilibrului apei si eletrolitilor(corectie si
conservare), alimentatie parenterala partiala sau totala, administrare
rapida cu efect imediat a medicamentelor sau ca singura cale de
administrare a unor medicamente, reglarea echilibrului acido-bazic,
diluarea si favorizarea excretiei din organism a unor produsi toxici,
precum si mentinerea caii de acces venoasa;
- in functie de scop, solutie si cantitate poate fi de scurta durata sau de
lunga durata;

44

- dupa ritmul perfuziei poate fu : jet continuu= perfuzie rapida fara

intrerupere si picatura cu picatura=perfuzie lenta.
Alegerea si pregatirea materialelor
- pansamente adezive tip tip folie sau plasa, solutii dezinfectante;
- camp steril, manusi sterile;
- tampoane de vata, comprese sterile;
- garou elastic, masca;
- musama, aleza;
- tavita renala, foarfece;
- pensa hemostatica;
- romplast,fesa;
- solutie perfuzabila;
- perfuzor, piese intermediare(robinete);
- stativ, canula i.v.,fluturas;
- seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile.
Solutia de perfuzat
- inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa
curente si sapun a mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante;
- controlam:
- ca solutia sa fie cea prescrisa de medic;
- aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule
solide in suspensie;
- etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia;
- incadrarea in termenul de valabilitate.
- solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoane, saci PVC, sunt
sterile, apirogene, dar trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite

45

sau la temperatura corpului, cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de

Manitol, unde este obligatoriu incalzirea sacului, cand acesta prezinta
cristale, pana la disparitia lor, deoarece solutia este suprasaturata.
Perfuzor
Perfuzorul are urmatoarea alcatuire:
- trocar acoperit cu carcasa transparenta;
- tubulatura din material plastic;
- camera de vizualizare a picaturilor prevazute cu filtru;
- clema sau robinet de inchidere;
- manson din materail plastic, elastic, galben-brun;
- port-ac cu carcasa protectoare.
Montarea perfuziei
- indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica
badijonand dopul gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ
flaconul sau punga P.V.C.;
- indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul
permite fixam pensa hemostatica sub trocar si inchidem clema sau
robinetul de fixare al numarului de picaturi;
- indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin
dopul gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele;
- indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a
picaturilor 213(niciodata complet pentru a putea observa numarul de
picaturi/minut);
- eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu
solutie fara a scoate carcasa protectoare de pe port-ac pe care il
mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon-sac si coborarea lui

46

progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet

bulele de aer;
- in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer
prevazut la un capat cu trocar.
Pregatirea pacientului
- dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal
cat mai comod cu membrul in care se va efectua perfuzia in abductie
si instalarea la indemana a obiectelor utile, ca de exemplu soneria;
- atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si
chiar anestezie locala.
Loc de electie si punctia venoasa
- loc de electie-venele de la plica cotului;
- dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa
protectoare de pe port-ac pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand
cu benzi de romplast atat amboul acului, cat si mansonul perfuzorului;
- la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja
montat la port-acul perfuzorului;deschidem imediat clema pentru a
evita refluarea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si reglam viteza de
scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila;
- schimbarea sacilor P.V.C. sau a flacoanelor se efectueaza fara
introducerea de aer in vena;
- dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema
inainte ca solutia sa o goleasca complet, exfoliem romplastul si
exercitam presiune asupra venei punctionate cu tamponul imbibat in
solutie dezinfectanta;
- retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei(numai
pe DIRECTIA DE INTRODUCERE) si aplicam un pansament steril.

47

Complicatii posibile
- frison si stare febrila= in cazul numarului mare de picaturi/minut sau
utilizarea solutiilor expirate, nesterile, etc.;
- embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca=patrunderea aerului in
cantitate mare in circuitul circulator;
- dispnee si dureri precordiale=supraincarcarea inimii la introducerea
brusca de cantitati mari de solutie; intrerupem perfuzia si asiguram
ritm lent al picaturilor;
- hranirea indelungata prin perfuzie creste riscul la infectii prin aspiratie
si diaree;
- compresia vaselor sau a nervilor=datorita folosirii diferitelor aparate
sau obiecte de sustinere a bratului;
- pentru a preveni complicatiile toate solutiile folosite i.v. le etichetam
cu : data, ora, medicatia adaugata si doza;
- flebita si necroze=in cazul revarsarii solutiilor hipertonice in tesuturi
perivenoase;
- coagularea sangelui pe ac=datorita infundarii acestuia sau bizoul calca
pe peretele venei; scoatem acul;
- tromboza=prin mobilizarea cheagului sanguin;
- limfongita=aparitia traiectului dureros, colorata in rosu si cald la
atingere, datorita intolerantei la solutii si cateter sau greseli de asepsie;
- refluare masiva sanguina=punctionarea unei artere;
- embolie de cateter partiala sau totala= prin fixarea neglijenta a
acestuia;
- administrarea de glucoza, indiferent de valoarea calorica, impune
pentru a preveni modificarea glicemiei tamponarea flacoanelor/sacilor

48

P.V.C. cu insulina atat pentru pacientul cu diabet, cat si pentru

pacientul cu valori normale ale glicemiei.

INJECTIA INTRAVENOASA
Generalitati
- calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul
rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca
distructii fisulare;
- injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline,
izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa.
Loc de electie
- pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie
obtinut rapid ca si pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul
venos capata o importanta deosebita in cadrul diverselor conduite
terapeutice;
- abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
- abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala sau
medic, iar cel central numai de catre medic;
- alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de :
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in
administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.

49

- pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent

ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica
a venelor;
- evitam regiunile care prezinta ;
- procese recuperative;
- piadermite;
- eczeme;
- nevralgii;
- traumatism,etc.
- examinarea o efectuam in urmatoarea ordine;
- plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se
anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor
- aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si
extensie maxima;
- solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa
deschida pumnul de mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;
- masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
- tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
- incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin
introducere in apa calda;
- efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;

50

Utilizarea garoului
- garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului
punctiei,pentru plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu
cea mijlocie;
- strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si
controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt
circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;
- in timpul recoltarii sanguine este recomandata a se slabi garoul;
ATENTIE ! daca staza venoasa este prea lunga poate modifica parametrii
biologici (determinarea potasemiei, probe de coagulare, etc.);
- daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam
garoul pentru cca 3 minute, apoi repunem garoul;
- daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea
strans sau mentinut timp indelungat.
Efectuarea injectiei
- injectia intravenoasa consta in punctia venoasa si injectarea
medicamentului;
- injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
Punctia venoasa
- in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
- aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen
mai mic si aplicam garoul;
- alegem locul punctiei si il dezinfectam;
- interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
- mentinem bratul pacientului inclinat in jos;

51

- intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului

prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat
la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune
in jos asupra tesuturilor vecine;
- patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
- dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare
de aspirare pentru a verifica pozitia acului;
- desfacem garoul cu mana stanga.
Injectarea substantei medicamentoase
- mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe
aripioarele seringii, iar cu policele apasam pistonul, introducand solutia lent
si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin
aspirare;
- in afara acelor pentru patrundere in lumenul vasului, in special in cazul
investigatiilor cu substante de contrast, in cazul pacientilor agitati, sau
perfuzii inseriate folosim catetere intravenoase cu canula si valva, fluturas,
etc.
Reguli generale
- abordul venos periferic este realizat de o singura persoana;
- manusile folosite sunt sterile;
- venele de la plica cotului sunt pastrate pentru prelevari sanguine, iar pentru
perfuzii se incepe cu venele cele mai distale (venele dorsale ale mainii si
antebratului);
- abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar
in cazuri de urgenta majora si de scurta durata pentru a evita complicatiile
tromboembolice si septice;

52

- pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit

dorsal, Trendelenburg 150 cu capul intors contralateral;
- tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam
vena la locul de incrucisare cu marginea externa a muschiului
sternochidomastoidian;
- abordul venos profund este realizat de catre medic in conditii tip protocoloperator:
- vena jugulara interna, vena femurala, vena subclavic.
Complicatii posibile
- durere=la inteparea pielii, avem grija ca pacientul sa nu miste bratul;
- gazoasa embolie =introducerea de aer in cantitate mare duce la
decesul pacientului;
- hematom si revarsari sanguine=prin strapungerea venei sau retragerea
acului mentinand staza venoasa datorita garoului nedesfacut;
- interzis a se punctiona vena din nou dupa formarea hematomului;
- vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute;
- tumefierea brusca a tesutului perivenos si paravenos= revarsarea
substantei in afara venei; pot rezulta necroze in regiunea injectarii;
- flebalgia=injectarea rapida sau efectul iritativ al solutiei injectate
asupra endovenei; se manifesta prin durere vie;
- valuri de caldura si senzatia de uscaciune in faringe=solutii
injectabile ca Ca,Mg vor fi introduse foarte lent;
- hipotensiunea pe cale reflexa=injectarea prea rapida a solutiei
medicamentoase;
- ameteli, lipotimie,colaps=intrerupem imediat injectarea si se anunta
imediat medicul;

53

- embolie grasoasa=injectari de solutie uleioasa duce la decesul

pacientului;
- paralizia nervului median=consecinta injectarii paravenoase a
substantelor cu actiune neurolitica; la indicatia medicului se vor
administra solutii neutralizante;
- punctionarea si injectarea unei artere produce necroza totala a
extremitatilor cu urmatoarea simptomatologie: durere exacerbata pana
la albire a mainii si degete cianotice-se intrerupe de urgenta injectarea.

RECOLTAREA SPUTEI
Definitie
Sputa este un amestec de saliva, secretii maso-faringiene si bronhoalveolare.
Pregatirea materialelor
Materiale nesterile:
- masca de protectie, tavita renala ;
- vase colectoare bine spalate, uscate fara sa contina substante
antiseptice si cu capac.
Materiale sterile:
- cutii Petri, manusi chirurgicale, apa distilata;
- vas de 200-300 ml cu solutie Ringer lactozata sau apa peptonata 1%,
sterila, prevazuta cu capac.
Pregatirea pacientului

54

- instruirea eficare, cooperarea si supravegherea competenta a

pacientului constituie elemente indispensabile pentru o recoltare
corecta;
- anuntam pacientul ca sputa se recolteaza dimineata, pe nemincate
pentru a evita amestecul cu resturi alimentare;
- educam pacientul pentru a-si clati gura si faringele cu apa inainte de a
expectora;
- solicitam pacientului :
- sa indeparteze proteza dentara;
- sa nu inghita expectoratia;
- sa nu scuipe in batista sau servetele de hartie;
- sa expectoreze numai in vasul colector sau cutia Petri;
- sa nu murdareasca exteriorul vasului;
- sa nu expectoreze in vasul colector saliva din gura.

Tehnica de lucru
- solicitam pacientului sa expectoreze conform instruirii efectuate si in
cazul secretiilor nasofaringiene abundente, sa se spele bine pe dinti cu
periuta si apa fiarta si racita, dar fara pasta de dinti;
- pacientul , in continuare, isi va clati repetat gura si va tusi pentru
prelevarea secretiei in vas colector, cutii Petri sau vas steril;
- o cantitate de 2 ml de secretie bronhoalveolara- nu saliva este
suficienta pentru examenele ulterioare.
Alte metode de recoltare:
- biopsie sau punctie pulmonara;

55

- punctie traheala;
- bronhoscopie;
- frotin faringian si laringian;
- spalatura gastrica;
- spalatura bronsica.
TEHNICA RECOLTARII SANGELUI
PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR
Recoltarea sangelui
Asistenta medicala va anunta bolnavul cu o zi inainte ca i se va recolta
sange pentru analiza. In acest scop, in dimineata respectiva, va trebui sa nu
manance. Recoltarea sangelui se face respectand normele de asepsie, atent,
fara a provoca reactii neplacute bolnavului:
- este foarte importanta spalarea pe maini inaintea efectuarii tehnicii;
- pentru a preveni autoinfectarea este foarte important ca asitenta
medicala sa-si protejeze tegumentul cu ajutorul manusilor sterile;
- in cazul in care unii pacienti sunt anxiosi, acestia vor fi linistiti si
incurajati de catre asistenta medicala;
- pregatirea materialelor necesare(tampoane de vata, ace sterile, seringi
de unica folosinta, tuburi Vacutainer, solutie dezinfectanta, tavita
renala, manusi sterile);
- pregatirea bonurilor pentru analiza pe care se vor trece:numarul
salonului si patul bolnavului, numele acestua si analiza ceruta;
- dupa recoltare, produsele vor fi duse imediat la laborator;
- asistenta medicala are obligatia de a lua rezultatele analizelor si de a le
trece in foaia de observatie a fiecarui bolnav in parte.

56

Recoltarea sangelui venos cu trusa Vacutainer

Sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos, constituie o tehnica
simpla si sigura.
Etapele prelevarii:
- recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de
laborator se practica dimineata pe namincate, in timpul frisoanelor sau
la indicatia medicului indiferent de ora;
- pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare;
- verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat
indicate de medic;
- alegerea si pragatirea materialului pentru punctia venoasa;
- alegerea locului pentru afectuarea punctiei venoase;
- aplicarea garoului;
- dezinfectarea locului de electie;
- efectuarea punctiei venoase;
- efectuarea recoltarii;
- aplicarea pansamentului adeziv;
- reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate) ;
- transmiterea tuburilor la laborator;
Pregatirea materialelor
Materiale necesare:
- holder;

57

- ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta

si valabilitatea termenului de utlizare;
- garou elastic;
- solutie dezinfectanta;
- tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv;
- tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;
- ordinea prelevarii in tuburi este : flacoane pentru hemocultura
tuburi fara aditivituburi pentru determinari de coagulare- citrat de
Na, diatube-H tuburi cu aditivi=E.D.T.A.,heparina, trombina.
Montare holder-ac:
- tinem acul cu ambele maini;
- efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc
astfel ruperea benzii de siguranta;
- indepartam carcasa protectoare de culoare alba;
- se insurubeaza capacul liber al acului in holder.
Punctia venoasa:
- in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
- alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena dupa
dezinfectare;
- mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans;
- intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii
acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga, in asa fel ca
policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea
de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15;
- detasam carcasa colorata a acului;
- introducem acul in vena cel putin 1 cm.

58

Efectuarea recoltarii in tuburi:

- introducem tubul in holder, apucand aripioarele laterale ale holderului
cu indexul si mediusul, iar cu policele impingem tubul;
- presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului, nu si
asupra acului aflat in vena;
- capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma
gumata a capacului tubului Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub;
- cand sangele nu mai curge in tub, acesta va fi scos din holder printr-o
usoara impingere a policelui asupra aripioarelor;
- holderul este mentinut stabil;
- calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de
NaCl 0,9%;
- acul utilizat , carcasaele sunt puse in recipientul pentru deseuri;
- dupa recoltare, comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon
steril imbibat in solutie antiseptica, iar la pacientii cu tratament
anticoagulant sau antiagregante plachetare, durata compresiei trebuie
marita si aplicam pansament adeziv.
Complicatii posibile:
- punctia alba(imposibilitatea de cateterizare a venei);
- introducerea paravenos a substantei cu formarea unui edem sau
hematom sau chiar a necrozei ulterioare;
- embolie gazoasa=introducerea de aer in cantitate mare duce la decesul
pacientului;
- hematom si revarsari sanguine=prin strapungerea venei sau retragerea
acului mentinand staza venoasa datorita garoului nedesfacut. Interzis a
se punctiona din nou vena dupa formarea hematomului; vom
comprima cu un tampon steril 3-5 minute;

59

- tumefierea brusca a tesutului perivenos si paravenos= revarsarea

substantei in afara venei; pot rezulta necroze in regiunea injectarii;
- flebalgia=injectarea rapida sau efectul iritativ al solutiei injectate
asupra endovenei; se manifesta prin durere vie;
- valuri de caldura si senzatia de uscaciune in faringe=solutii
injectabile ca, Ca,Mg vor fi introduse foarte lent;
- hipotensiunea pe cale reflexa=injecftarea prea rapida a solutiei
medicamentoasa;
- ameteli, lipotimie,colaps=intrerupem imediat injectarea si se anunta
medicul;
- embolie grasoasa=injectarea de solutie uleioasa duce la decesul
pacientului;
- paralizia nervului median=consecinta injectarii paravenoase a
substantelor cu actiune neurolitica;
- punctionarea si injectarea unei artere produce necroza totala a
extremitatilor cu urmatoarea simptomatologie: durere exacerbata pana
la albirea mainii si degete cianotice-se intrerupe de urgenta injectarea;
- daca sangele nu este aspirat in tub, controlam ca acesta sa fie corect
impins in holder;
- daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si impingem sau
retragem acul fara
a-l scoate din vena;
- atat timp cat acul se gaseste sub piele, tubul este vidat, iar sangele va
fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena.
ELECTROCARDIOGRAMA
- E.C.G. -

60

Definitie
Este inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc
activitatea miocardului.
Inregistrarea se poate face la suprafata inimii sau a toracelui.
E.C.G. reprezinta metoda cea mai folosita pentru a investiga activitatea
cordului.
E.C.G. consta in UNDE (deflexiuni de amplitudini variabile, exprimate
in mv, dispuse deasupra sau dedesubtul liniei izoeletrice);
SEGMENTE(liniile orizontale dintre doua unde vecine) si INTERVALE
(distanta intre inceputul unei unde si inceputul alteia).
E.C.G. normal este format dintr-o - unda P - deflexiune pozitiva
- corespunde activarii
atriale
- uncomplex QRS si o unda T
- unda P
- segmentul PQ
CAPITOLUL II
CAZURI CLINICE

I. Nume: B. C.
Vrst: 43 ani
Sex: F
Mediul de provenien: rural

61

Istoricul bolii: Boala a debutat n anul 2005 la nivelul pulmonului

drept.
Nu a existat o leziune preexistent. Leziunea a aprut dup 15 ani de
fumat 20 igarete/zi.
Examen

clinic:

tuse,

diminuarea

murmurului

vezicular,

expectoraie, dureri la inspir, radiologic opacitate perihilar pulmon

drept diametru 5-6 cm, pleurezie dreapt bazal.
Simptome: tuse persistent cu schimbarea caracterului, expectoraie
de culoare ocolatie, dispnee, subfebrilitate, inapeten.
Investigaii de laborator: examen radiologic: opacitate perihilar
pulmon drept diametru 5-6 cm, pleurezie secunadar dreapt
Bronhoscopie cu biopsie: carcinom scuamos cu celul mare, invazie
pleural, celule cu frecvente mitoze atipice, anizocarie, anizocromie,
cromatin granular, nuclei intens hipercromi, mrii de volum,
contur neregulat.
S-a procedat la excizia total a tumorii la Institutul Oncologic
Bucureti cu evidarea ganglionilor parahilari.
Macroscopic : tumor de cca 8 cm diametru care pornete din hil i
se extinde n periferie, aspect dur, nedelimitat, slninos, cu zone de
necroz central.
Aspectul macroscopic al se observ n figura de mai jos.

62

Microscopic: aspect de carcinom scuamos bronhopulmonar,

prezentnd cuiburi de celule poligonale cu citoplasma roz (Hex200)
i limite celulare distincte. Nucleii sunt hipercromi i angulari
(moderat difereniat).
Imaginea microscopic este figurat mai jos:

63

Tratament:
- imunoterapie cu IFN 3MUI s. c. de 3 ori pe sptmn timp de 2
ani;
- chimioterapie cu BNCU (Carmustina) n doze de 150 mg/m 2 i. v.
ziua 1 la fiecare 6 sptmni.
Evoluie: favorabil, revine la control la 3 luni

II. Nume: P. C.
Sex: M
Vrst: 62 ani
Mediu de provenien: urban

64

Istoricul bolii: A debutat n anul 2005. A existat o leziune (tbc

pulmonar stng) aprut cu civa ani n urm. Pacientul a fost
diagnosticat la Institutul Oncologic Bucureti cu neoplasm bronhopulmonar apical superior stng n noiembrie 2005.
Examen

clinic:

tuse,

diminuarea

murmurului

vezicular,

expectoraie, dureri la inspir, radiologic opacitate perihilar pulmon

drept diametru 7-9 cm situat la polul apical al pulmonului stng.
Simptome: tuse persistent cu schimbarea caracterului, accentuat
matinal, expectoraie de culoare ocolatie, dispnee accentuat la
efort, subfebrilitate, transpiarii nocturne, inapeten scdere
ponderal 15 kg n 3 luni.
Investigaii de laborator:
- biochimice - fosfataza alcalin mrit;
- VSH crescut (120/1h)
- LDH mrit;
- antigenele ras, myc, bcl2 prezente n sngele
circulant .
Se practic examen radiografic care demonstreaz prezena
tumorii, confirmat apoi prin examen computer-tomografic.
- biopsie.
Macroscopic se prezint ca o leziune tumoral cu diametrul de 11,5
cm (excizie pulmonar total stng) pe o zon de cavern tbc,
neomogen, friabil cu limite indistincte, cu invazie local masiv

65

(Aceste caracteristici macroscopice sunt foarte bine evidente i n

fotografia urmtoare):

Microscopic: aspect de carcinom scuamos spinocelular, n care se

observ o zon de mai slab difereniere n dreapta imaginii de mai
jos, iar n stnga sus o perl keratozic:

66

Tratament:
- chimioterapie cu Lomustina (CCNU) n doze de 100-300 mg/m 2 p.
o. o dat la 3-6 sptmni;
- imunoterapie cu IFN 3MUI s. c. 7 zile pe sptmn urmat de
9MUI IL-2, timp de 6 sptmni dup care se continu cu IFN
3MUI de 3 ori pe sptmn, timp de nc 4 sptmni.
Evoluie: defavorabil pentru c a metastazat n ganglionii locoregionali i dup 6 luni de evoluie bolnavul a decedat.

III. Nume: S. M.
Sex: M

67

Vrst: 58 ani
Mediu de provenien: rural
Istoricul bolii: A debutat n anul ianuarie 2006. Nu au existat
antecedente n familie, nu are trecut de fumtor.
Examen clinic: Apare ca o formaiune tumoral nodular, cu
diametrul de 10 cm, form neregulat, polilobat, cu punct de
plecare n periferia pulmonului drept.
Simptome: dureri toracice drepte accentuate de efort i de decubit,
tuse persistent, expectoraie cus put filant aspect de suprainfecie,
dispnee, subfebrilitate, inapeten, transpiraii nocturne, scdere
ponderal.
Radiologie: tumor exofitic de mari dimensiuni, cu punct de
pornire subpleural drept, invaiza pleurei cu pleurezie metastattic,
invazie n mediastinul subiacent. Se confirm computer-tomografic.
Se practic lavaj bronic

cu citologie care evideniaz aspecte

citologice caracteristice carcinomului adeno-scuamos bronhopulmonar.

Investigaii de laborator:
- Sindrom biologic de impregnare neoplazic, cu creterea VSH de 5
ori, factorii de inflamaie modificai (suprainfecie bacterian).
- S-a fcut excizie tumoral cu limit de siguran n anestezie
general, evidare ganglionar.
- S-au fcut tomografii n care s-au observat prezena metastazelor
cerebrale manifestate prin vrsturi, dureri de cap, tulburri de
vedere, de echilibru, de vorbire, hemiplegie, afazie.
Biopsie:

68

Macroscopic aspectul este ca n figura de mai jos (pies de

necropsie, bolnavul nu a supravieuit interveniei chirurgicale):
tumora de mari dimensiuni aderent la trahee, pleur cu multiple
metastaze, cu evoluie fulminant.

Microscopic: aspect de adenocarcinom bronhiolo-alveolar, cu celule

maligne proliferate de-a lungul septurilor i suprainfecie

69

IV. Nume: P. C.
Sex: M
Vrst: 62 ani
Mediu de provenien: rural

70

Istoricul bolii: Boala a aprut n la finele anului 2005. Pn n

momentul prezentrii la medic nu a fcut nici un tratament.
Examen clinic: tuse matinal, diminuarea murmurului vezicular mai
accentuat pe dreapta, expectoraie dificil de culoare brun, dureri la
inspir n toracele stng, radiologic opacitate perihilar pulmon stng
diametru 7 cm.
Simptome: tuse persistent cu schimbarea caracterului, expectoraie
de culoare ocolatie, dispnee, subfebrilitate, inapeten.
Investigaii de laborator:
Examen radiologic: opacitate n lobul inferior pulmon stng
diametru 7cm.
Computer tomografic: tumora neomogen de mici dimensiuni n
lobul inferior pulmon stng.
S-a procedat la excizia total a tumorii la Institutul Oncologic
Bucureti cu evidarea ganglionilor mediastinali.
Investigaii de laborator:
- investigaii radiologice;
- tomografie;
- biopsie.

Biopsie:
Macroscopic: aspectul este cel prezentat n figura de mai jos:

71

Microscopic:
Carcinom cu celule mici (n bob de ovz oat cell carcinoma) aa
cum este figurat mai jos (celule mici anaplazice, cu citoplasma
redus, dispuse n cordoane HE x 200):

72

Tratament:
- imunostimulatoare;
- citostatice: CBDCA (Carboplatin) n doze de 400 mg/m 2 i. v. la
fiecare 3 sptmni.
Evoluie: favorabil

73

STATISTIC I INTERPRETAREA REZULTATELOR

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri
de CBP n anul 2003
Anul

2003

Nr. total
de cazuri

40

Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

15

25

Dup cum se poate observa incidena este comparabil cu media

statistic multianual la nivel naional i cu datele din literatur,
74

egal ntre cele 2 medii (rural/urban), frecvena cazurilor fiind legat

de condiiile de mediu, ca stri favorizante ale apariiei cancerului
bronho-pulmonar, dar i un grad mai mare de prezentare la medic a
acestor bolnavi. Ca dstribuie se constat o mare variabilitate, ceea
ce nseamn o lips de omogenitate a bolnavilor luai n studiu,
datorit faptului c s-au luat n discuie bolnavi prezentai n mod
aleator la medic.
Repartitia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor
de CBP n anul 2003

Anul

2003

Anul

2003

Total cazuri
-

Total cazuri
-

Sub 1 an
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

1 14 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

Lipsa oricror cazuri la aceste grupe de vrst este oarecum

neateptat, mai ales pentru categoria 1-14 ani, cnd expunerea la

75

radiaiile solare este mai mare. Nu putem vorbi deci de tumori

pulmonare la aceste grupe de vrst i nici de stri precanceroase
favorizante la acest grup subpopulaional.

Anul

Total cazuri

2003

15

15 64 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

10

Aceast dsitribuie semnific situarea n parametrii nregistrai ca

medie specific naional multianual pentru categoria de vrst 1564 ani. Adresabilitatea bolnavilor este mai puin bun dect n cazul
altor tumori maligne, CBP avnd dezavantajul c este de obicei
desoperit tardiv. Din nefericire prezena leziunilor precanceroase
determin ntrzieri de diagnostic cu subdiagnosticare frecvent.
Distribuia omogenitii arat o dispersie ridicat, parametrii fiind
brui i valorile lor neajustate, datorit modului aleator de selectare a
lotului luat n studiu.

76

Anul

2003

Total cazuri
25

Peste 65 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

20

La lotul de bolnavi din categoria de vrst> 65 ani se nregistreaz

valori mai mari dect cele nregistrate la nivel naional, datorit unor
fenomene nesemnificative statistic (pragul de sensibilitate al
parametrilor testului t este sub valoarea 0,01). Se detaeaz grupul
provenind din minele de suprafat, unde expunerea la factorii
favorizani care se suprapun peste fumat, ca i gradul mai sczut de

77

educaie sanitar i igien din mediul rural reprezint factori

favorizani care explic aceast distribuie.

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri

de de CBP n anul 2004

Anul
2004

Nr. total de
cazuri
45

Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

25

20

78

Se observ aceeai inciden, comparabil cu media statistic

multianual la nivel naional i cu datele din literatur, distribuia
fiind egal ntre cele 2 medii (rural/urban). Tendina se pstreaz
comparabil cu anul precedent. Ca dstribuie se constat aceeai
mare variabilitate, datorit lipsei de omogenitate a bolnavilor luai n
studiu i faptului c s-au luat n discuie bolnavi prezentai n mod
aleator la medic.

Repartiia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor

de CBP n anul 2004

79

Anul

2004

Anul

2004

Total cazuri
-

Total cazuri
-

Sub 1 an
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

1 14 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

Acelai aspect ntlnit i pentru populaiile aparinnd grupelor de

vrst menionate, ceea ce denot pstrarea trendului distribuiei
statistice. Este cazul s ne bucurm c aceste categorii de vrst nu
sunt afectate.

Anul

2004

Total cazuri
19

15 64 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

14

80

Aceast dsitribuie semnific situarea n parametri nregistrai ca

medie specific naional multianual pentru categoria de vrst 1564 ani, ca i pstrarea tendinei nregistrate n anul precedent.
Adresabilitatea bolnavilor se pstreaz n continuare mai bun dect
n cazul altor tumori maligne, melanomul avnd avantajul c este
situat la vedere, pe tegument. Distribuia omogenitii arat aceeai
dispersie ridicat, parametrii fiind brui, ca i pentru anul precedent,
iar valorile lor neajustate, datorit modului aleator de selectare a
lotului luat n studiu.

Anul

2004

Total cazuri
26

Peste 65 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

11

15

81

La lotul de bolnavi din categoria de vrst > 65 ani se nregistreaz

valori comparabile cu cel nregistrate la nivel naional, datorit unor
fenomene nesemnificative statistic. Se egaleaz distribuia grupurilor
provenind din mediul rural cu cel din urban, ceea ce denot o mai
bun depistare din partea medicilor de familie din urban.

82

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri

de CBP n anul 2005

Anul

2005

Nr. Total
de cazuri

47

Nr. Cazuri

Nr. Cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

18

29

Per total se constat o net preponderen a cazurilor provenite din

rural, cu o diferena statistic global semnificativ (pragul de

83

semnificaie al testului t) ceea ce m determin s consider c

factorii favorizani agregai n mediul rural i-au spus cuvntul.

Repartitia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor

de CBP n anul 2005

Anul

2005

Anul

2005

Total cazuri
-

Total cazuri
-

Sub 1 an
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

1 14 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

Acelai aspect al lipsei de cazuri la corelarea grupelor de vrst cu

mediul de provenien, relevant pentru buna prevenire i mai slaba
incidena statistic menionat n literatura de specialitate.

84

Anul

2005

Total cazuri
25

15 64 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

13

12

O echilibrare a valorilor pentru aceast categorie de vrst pe cele 2

medii de provenien semnific faptul c nu au aprut factori de
eroare care s distorsioneze rezultatele nregistrate.
85

Anul

2005

Total cazuri
22

Peste 65 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

17

La aceast categorie de vrst se nregistreaz clar valori mai mari

dect media naional multianual, ceea ce dovedete un profil
caractersitic mai special al bolnavilor din judeul Arge pentru anul
luat n studiu. In plus se observ o net predominan a bolnavilor

86

provenind din mediul rural, unde factorii favorizani care se

suprapun peste fumat (TBC, igiena deficitar) i spun din nou
cuvntul.

Repartiia pe medii de provenien a numrului total de cazuri

de CBP n anul 2006
(pn n prezent)

Anul

2006

Nr. total de
cazuri

29

Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

17

12

87

Per total se constat din nou o uuoar preponderen a cazurilor

provenite din rural, cu o diferena statistic global nesemnificativ
(pragul de semnificaie al testului t). n dinamic fa de anii
anteriori se poate constata aceeai tendin, att n valori absolute,
ct mai ales n valori procentuale. Distribuia din punctul de vedere
al omogenitii este caracterizat printr-o mare dispersie, datorit
diferenelor semnificative ntre parametrii luai n studiu n formarea
loturilor (medii de provenien i de lucru, vrsta, sexul, modul de
via etc.).

Repartiia pe grupe de vrst i medii de provenien a cazurilor

de CBP n anul 2006

Anul

2006

Anul

2006

Total cazuri
-

Total cazuri
1

Sub 1 an
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

1 14 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

88

Cazul singular ntlnit la categoria de vrst 1-14 ani nu modfic

practic cu nimic profilul nregistrat n anii precedeni, att ca
distribuie ct i ca dinamic. Cazul provine din nou din mediul rural
pe un teren tarat cu leziuni TBC preexistente i cu supraadugarea
factorilor agravani menionai care acioneaz preponderent.

Anul

2006

Total cazuri
19

15 64 ani
Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

11

89

Numrul de cazuri nou-nregistrate pentru anul 2003 n aceast

imagine rezultat prin coroborarea a 2 parametri (grupe de vrst cu
mediul de provenien) ne arat o situaie mai bun, dei
asemntoare procentula cu anii precedeni, cu meniunea c
semnificaia statistic este neelecvent (prgul idicelui t nu depete
valoarea 0,001). Distribuia parametrilor variabilitii este de acelai
tip, cu o mare dsipersie datorat modului aleator n care a fost
constituit lotul luat n studiu.
ntre cele 2 medii de provenien se observ un echilibru relativ,
denotnd o bun implicare n depistare a medicilor de familie,
respectiv a medicilor specialiti.

Anul

Peste 65 ani

90

Total cazuri
2006

10

Nr. cazuri

Nr. cazuri

n mediul

n mediul

urban

rural

La aceast categorie de vrst se nregistreaz din nou valori net

mai superioare mediei naionale multianuale, reconfirmnd profilul
caractersitic mai special menionat i anterior, al bolnavilor din
judeul Arge pentru 2 ani consecutiv (n dinamic). n plus se
observ din nou o uoar predominan a bolnavilor provenind din
mediul rural, unde factorii favorizani acioneaz cu pecdere.

91

Dispersia se menine i la acest lot la valori ridicate, datorit

neomogenitii lotului.

CAPITOLUL III
CONCLUZII
1.n ultimele dou decenii s-a observat o cretere foarte
accentuat a incidenei CBP mai ales la populaii n . Din fericire

92

aceast cretere a incidenei nu a fost nsoit de o cretere

corespunztoare a ratei de mortalitate. Cu toate c rata de mortalitate
este ntr-o ascenden mult mai lin dect incidena, prognosticul
bolii rmne rezervat. Cauza ratei crescute de mortalitate o
constituie ntrzierea diagnosticului.
2. Incidena CBP n judeul Arge este comparabil cu media
statistic multianual la nivel naional i cu datele din literatura de
specialitate.
3. Un rol hotrtor n prevenirea apariiei CBP l are educaia
sanitar a populaiei care trebuie s cunoasc att factorii de risc (n
primul rnd fumatul dar i leziunile preexistente de tip TBC) ct i
toate semnele care ar putea anuna apariia bolii (modificarea tusei,
dispnee etc). Dac boala s-a instalat deja este important
diagnosticarea corect a ei i aplicarea unui tratament corespunztor.
4. CBP rmne o neoplazie cu nivele crescute de mortalitate,
cu rezultate nesatisfctoare n stadiile avansate, motiv pentru care
continu s reprezinte o preocupare permanent de cercetare
biologic pentru c numai prin integrarea cu clinica se va realiza
scopul ameliorrii rezultatelor terapeutice actuale.

93