Evolutia hemogramei in Neoplasmul Bronhopulmonar

nonmicrocelular

Cuprins

CUPRINS...................................................................................................................................1

INTRODUCERE.......................................................................................................................2

PARTEA GENERALA............................................................................................................3

1. CANCERUL BRONHOPULMONAR (CBP) ALTUL DECAT CEL CU CELULE MICI (NSCLC).......3

1.1. Definitie.........................................................................................................................................................3

1.2. Anatomie patologica......................................................................................................................................3

1.3. Epidemiologie................................................................................................................................................3

1.4. Simptomatologia............................................................................................................................................4

1.5. Examenele paraclinice [Tsim 2010]..............................................................................................................4

1.6. Diagnostic si Prognostic................................................................................................................................5

2. IMUNOTERAPIA...............................................................................................................................................5

2.1. Definitie.........................................................................................................................................................5

2.2. Inhibitori ai punctului de control...................................................................................................................6

2.2.1. Inhibitorii PD-1/PD-L1..........................................................................................................................6

2.2.2. Inhibitorii CTLA-4.................................................................................................................................7

3. Hemograma.........................................................................................................................................................8

3.1. Definitie.........................................................................................................................................................8

3.2. Parametrii Hemogramei.................................................................................................................................8

3.3. Variatii Fiziologice......................................................................................................................................10

PARTEA SPECIALA.............................................................................................................11
1. Materiale si metode...........................................................................................................................................11

1.1. Populatia de pacienti....................................................................................................................................11

1.2. Tratament si Colectarea Datelor..................................................................................................................11

1.3. Analiza Statistica.........................................................................................................................................11

2. Rezultate.............................................................................................................................................................11
ABREVIERI

CBP - cancer bronhopulmonar

TNM - stadializarea cancerului

GGL - ganglioni

NSCLC - non small cell carcinoma (cancer pulmonar altul decat cel cu cellule mici)

SCLC - small cell carcinoma ( cancer pulmonatr cu cellule mici )

BPOC - bronhopneumopatie cronica obstructiva

HPV - Human Papilloma Virus

CT - computer tomograf

RMN - rezonanta magnetica nucleara

PET Scan - Tomografie cu emisie de pozitroni

PD-1 - programmed cell death protein 1

PD-L1 - programmed death- ligand 1

ANC - absolute neutrophile count

ALC - absolute lymphocyte count

WBC - white blood cells

LE - leucocite

NE - neutrofile

MO - monocite

EO - eozinofile

BA - bazofile

LY - limfocite

RBC - hematii
HGB - hemoglobina

HCT - hematocrit

MCV - volum mediu eritrocitar

MCH - hemoglobina eritrocitara medie

MCHC - concentratia medie de hemoglobina eritrocitare

PLT - trombocite

ECOG - Eastern Cooperative Oncology Group

INTRODUCERE

Motivația alegerii temei

Neoplasmul Bronhopulmonar este cel mai frecvent tip de neoplazie, mentinandu-se pe primul
loc in lume, dupa statisticile din 2018. Poate afecta tesutul pulmonar, bronhiile sau ambele
structuri. Factorul de risc major este fumatul. Pe langa acesta, alte particule din aerul ambiant
sunt considerate a avea in timp, acelasi efect.

Importanta si actualitatea temei

CBP este o mare problema de sanatate a secolului actual. Prevalenta CBP creste continuu,
indiferent de tipul acestuia. Rata de supravietuire in CBP la 5 ani reprezinta procentul
pacientilor care traiesc cel putin 5 ani dupa diagnosticarea cancerului. Conform statisticilor
Lung Cancer Alliance, rata de supravietuire la 5 ani in cancerul pulmonar este de 17%, adica
17 din 100 persoane vor mai fi in viata dupa 5 ani de la momentul diagnosticarii.

In incercarea de a creste rata de supravietuire in CBP, cercetarea si-a indreptat atentia catre
noi metode terapeutice, printre care si imunoterapia.

Incadrarea temei in preocuparile internationale, nationale si zonale

Mereu a existat un interes international, dar si national in ceea ce priveste abordarea CBP si a
complicatiilor sale. Imunoterapia reprezinta o noua tehnica de tratament, iar in momentul de
fata este studiata eficienta sa impotriva neoplasmului bronhopulmonar.

Obiectivele stiintifice pentru rezolvare in cadrul cercetarii stiintifice

Avand la baza un concept total diferit de cel al clasicei, deja, chimioterapii, imunoterapia nu
actioneaza prin distrugerea neselectiva a tuturor celulelor cu rata mare de proliferare din
organism, ci prin modularea raspunsului imun propriu al pacientului, astfel incat sa-i
augumenteze capacitatea de a raspunde mai bine la aceasta agresiune, reprezentata de tumora
maligna. [REGINA MARIA]

Obiectivul acestui studiu il reprezinta evolutia parametrilor hemogramei, pe parcursul

tratamentului imunoterapic.

Comentarii stiintifice privind metoda de cercetare abordata si metodologia cercetarii

PARTEA GENERALA

1. CANCERUL BRONHOPULMONAR (CBP) ALTUL DECAT CEL CU

CELULE MICI (NSCLC)

1.1. Definitie

CBP este principala cauză de mortalitate prin cancer de pe glob. [1] Neoplasmul
bronhopulmonar în sine reprezintă înmulțirea rapidă și necontrolată a unor celule anormale la
nivelul unuia sau a ambilor plămâni, chiar și la nivelul arborelui traheobronsic. Aceasta
tumora malignă poate invada și distruge în timp țesuturile, datorită proliferării celulare
anormale ce determină numeroase mutații cu hiperplazie si displazie celulară, ca mai apoi să
disemineze la distanță de tumora principală, migrând prin vasele de sânge și formand un nou
tip de cancer, o tumoră secundară numită metastază.

1.2. Anatomie patologica

Datorită numărului mare de forme histologice și nevoii de corelare a unui anumit tip
histologic cu prognosticul, evoluția și tratamentul specific, NSCLC este clasificat în 3 grupe
majore: [CHEN2014]

• Carcinomul scuamos
• Adenocarcinomul
• Carcinomul cu celule mari (large-cell carcinoma)

1.3. Epidemiologie

Persoanele cele mai susceptibile de a dezvolta cancer bronhopulmonar sunt cele cu vârsta
peste 50 ani, înregistrați ca fumători cronici. In 2014 au fost diagnosticate mai mult de 1,8
milioane de cazuri noi, precum și 1,6 milioane de decese prin cancer pulmonar. Rata
mortalității la femei a început să crească în ultimele decenii comparativ cu bărbații, la care
este într-o continuă scădere. În prezent se poate aproxima o moarte prin cancer bronho-
pulmonar la fiecare 30 de secunde, conform statisticilor Lung Cancer Alliance, rată de
supraviețuire la 5 ani a persoanelor cu cancer bronhopulmonar este de 17%, mult mai mică de
exemplu față de cancerul colorectal care este de 65% sau cancerul de sân de 89 % sau de
prostată de 99%.

Cancerul bronhopulmonar, în ciuda progreselor tratamentelor medicale și tehnicilor

imagistice de diagnostic, rămâne o neoplazie cu mortalitate și incidență crescute.
[CHEN2014]

Factori de risc

1. Fumatul

Cel mai important factor cauzator este fumatul, mai ales activ, deoarece prezintă un risc de
94% de a dezvolta CBP, dar o oarecare importanta o are si fumatul pasiv.

Fumatul este cu atât mai nociv cu cât persoana în cauză are un istoric îndelungat de consum
de tutun, cu grad de inhalare ridicat, iar pe lângă acestea foarte important este si conținutul
crescut al țigărilor în gudron și nicotină și mai ales consumul de țigări fără filtru.

2. Afecțiuni pulmonare preexistente

 Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC)
 Fibrozele interstițiale difuze

3. Virusurile oncogenice

Recent a fost evidențiat rolul HPV-ului în cancerul scuamocelular, conform unei serii de
studii efectuate la Universitatea Louisville, SUA, iar conform unui studiu israelian în apariția

CBP, ar fi implicat și virusul care provoacă pojar.

4. Factori de risc familiali

Istoricul familial de cancer poate creste probabilitatea de a face cancer în timpul vieții de 2,5
ori. Este cauzată de modificarea unor gene ce sunt responsabile de codificarea unor enzime,
cu rol în eliminarea carcinogenilor pulmonari. O incidenta mai crescuta de anomalii genetice
cu mutatii, insertii, deletii, translocatii, ce pot fi implicate in dezvoltarea celulelor tumorale
este la nefumatori.

5. Carcinogeni ocupaționali și de mediu

 Arsenicul
 Nichelul
 Hidrocarburile aromatice
 Radonul
 Azbestul
 Vapori de sudură
 Praful de lemn.

1.4. Simptomatologia

Exista mai multe tipuri de simptomatologie in CBP si anume :

 Simptomatologia dată de tumora principală (tusea, dispneea, wheezing-ul,

stridorul, durerile toracice, hemoptizia și scăderea ponderală).
 Simptomatologia dată de diseminarea tumorii în interiorul cavității toracice
(disfonia, Sindromul Pancoast, Sindromul de VCS, chilotoraxul, revărsatele pleurale și
pericardice).
 Simptomatologia dată de metastazele la distanță (acestea manifestându-se cu
predilecție la nivelul oaselor, ficatului, creierului și glandelor suprarenale).
 Sindroamele paraneoplazice (non-metastatice), cele mai frecvente sunt: sindromul
secreției inadecvate de ADH (cu hiponatremie) , sindromul secreției ectopice de
ACTA (S.Cushing), Sindromul pseudomiastenie, sindroame paraneoplazice vizuale,
sindrom nefrotic paraneoplazic, osteoartropatia hipertrofică si sindroamele
paraneoplazice hematologice).

1.5. Examenele paraclinice [Tsim 2010]

Investigațiile paraclinice sunt examinări invazie și neinvazive. Din categoria examinărilor

neinvazive fac parte:
 • Radiografia toracică este insuficientă, dar importantă pentru depistare și orientarea
investigaților ulterioare.
• Examenul citologic al sputei care se bazeaza pe identificarea celulelor maligne in
sputa sau lichidul de spalatura bronsica, dupa fizarea si colorarea preparatului.
• Examenul CT este de rutină, evidențiază adenopatie și apreciază extensia tumorală
locală și la distanță.
• Examenul RMN este superior CT pentru tumorile Pancoast, pentru depistarea
metastazelor osoase, invazia diafragmului și a VCS, fiind un plus pentru pacienții
alergici la SDC folosită în examinările CT.
• PET Scan (Tomografie cu emisie de pozitroni) este o investigații de ultimă oră și se
bazează pe depistarea activității metabolice crescute a țesutului tumoral, cu ajutorul
unui radiotrasor cu fluor și deoxiglucoza. Se folosește pentru a evalua nodulul
pulmonar solitar, pentru identificarea recidivelor și pentru stadializare.
• Ecografia este folosita pentru colecții pleurale, metastaze.
• Scintigrafia pulmonară pentru analiza funcției pulmonare preopator, pentru
investigarea metastazelor osoase.
• Dozarea markerilor tumorali (din spută, sânge și lavaj bronhiola alveolar)

Adenocarcinoame: ACE, CIFRA 21-1.

Carcinom scuamocelular: ACE; CIFRA 21-1, Scc-1.

Următoarele sunt examinai invazie:

• Bronhoscopia se realizeaza cu ajutorul bronhoscopului rigid sau flexibil si consta in

vizualizarea directa a arborelui traheobronsic, fiind util pentru detectarea leziunilor
preneoplazice (displazia), neoplazice precoce (carcinom in situ si microinvaziv),
pentru stabilirea tipului histopatologic de cancer, pentru stadializarea TNM si pentru
evaluarea extensiei si operabilitatii cazului.
• Toracoscopia in evaluarea completă toracică
• Mediastinoscopia pentru vizualizarea adenopatiilor mediastinale
• Biopsierea ganglionilor supraclaviculari
1.6. Diagnostic si Prognostic

Diagnosticul CBP este pus de o echipă de medici pe baza examenului clinic, radiografiei
toracice, bronhoscopiei cu biopsie, examenului citologic al sputei, CT, RMN, PET-scan, etc.
După o evoluție loco-regională, CBP primitiv poate determina metastaze extratoracice, cel
mai frecvent la nivel hepatic, osos și cerebral. Evoluția CBP către vindecare depinde de mai
mulți factori, cum ar fi tipul tumorii, extinderea și localizarea sa.

Prognosticul CBP este mediocru, datorită absentei unei depistări precoce eficiente și datorita
evoluției rapid metastatice a acestui cancer. Pentru evaluarea operabilități CBP, pentru
stabilirea prognosticului și pentru folosirea unei strategii terapeutice eficiente, se utilizează un
sistem global de evaluare a extinderii procesului malign TNM (T-tumoră, N-numărul
ganglionilor, M-metastaze).

2. IMUNOTERAPIA

2.1. Definitie

Imunoterapia sau imunooncologia așa cum se face referire uneori, este un tip de tratament
pentru cancerul pulmonar NSCLC. Funcționează ajutând sistemul imunitar al organismului să
recunoască și să distrugă celulele canceroase. Celulele canceroase pot găsi uneori modalități
de a păcăli sistemul imunitar să creadă că sunt celule normale și că nu ar trebui atacate. Acest
lucru le permite să crească și să se răspândească . Un mod in care acest lucru se întâmplă este
prin proteine numite „proteine punct de control”. PD-L1 și PD-1 sunt tipuri de proteine ale
punctului de control.

PD-L1 se găsește pe suprafață normală a țesutului și în celulele sănătoase, în timp ce PD-1 se

găsește adesea pe celule T. Unele tipuri de cancer se deghizează făcând propriul PD-L1. Când
se întâmplă acest lucru, se leagă de PD-1 pe celulele T. Aceste celule nu sunt apoi identificate
de punctele de control, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar nu le distruge. Necunoscute,
celulele canceroase pot continua să crească fără a fi încetinite sau oprite.

Tratamentele de imunoterapie reactivează sistemul imunitar, ajutându-l să recunoască și să

atace celulele canceroase anormale. Unii inhibitori ai punctului de control funcționează prin
legarea sau lipirea la PD-1 pe celulele T sau PD-L1 pe celulele tumorale. Imunoterapie
opreste PD-1 de la legarea la PD-L1 pe celulele canceroase. Când se întâmplă acest lucru,
celulele canceroase numai pot păcăli sistemul imunitar.

Imunoterapia a eșuat anterior în cancerul pulmonar, dar a apărut recent ca o terapie foarte
eficientă, iar acum se dezvoltă entuziasmul mondial în imunoterapia cancerului. Terapiile de
blocaj ale punctului de control imun au răspunsuri eficiente și durabile în studiile clinice, fapt
ce a determinat interesul pentru acest domeniu. Vaccinul în cancer a fost de asemenea
explorat în trecut cu o rată de succes nesemnificativă. Identificarea neoantigenelor optime
poate îmbunătății eficiența vaccinului împotriva cancerului și poate deschide calea către
imunoterapie personalizată, singură sau în combinație cu alte imunoterapii, cum ar fi blocarea
punctului imunologic.

Înțelegerea pașilor în recunoașterea și eradicarea imunității celulelor canceroase este vitală

pentru a înțelege de ce imunoterapiile anterioare au eșuat și cum pot fi utilizate în mod optim
terapiile actuale. In ciuda succesului imunoterapiei in mai multe tipuri de cancer, aceasta nu
si-a demonstrat un efect benefic semnificativ in cancerul pulmonar.

Cu toate acestea, recent, a existat un interes reînnoit pentru imunoterapia cancerului pulmonar
în urma rezultatelor pozitie determinate cu ajutorul inhibitorilor punctelor de control imune
(immune checkpoint), care funcționează prin modularea interacțiunilor celulelor T și a
oricăror celule prezentatoare de antigen (APCs), fie celule tumorale pentru a ajuta la
eliberarea răspunsului imun.

2.2. Inhibitori ai punctului de control

O parte importantă a sistemului imunitar este capacitatea sa de a nu ataca celulele normale din
organism. Pentru a face acest lucru, folosește proteine "punct de control" pe celulele imune
care funcționează ca un întrerupător care este fie activat, fie dezactivat pentru a începe un
răspuns imun. Celulele canceroase folosesc uneori aceste puncte de control pentru a evita să
fie atacate de sistemul imunitar. Medicamentele care vizează aceste puncte de control
(inhibitori ai punctului de control) pot fi utilizate pentru a trata unele persoane cu NSCLC.
 2.2.1. Inhibitorii PD-1/PD-L1

Nivolumab (Opdivo) și Pembrolizumab (Keytruda) vizează PD-1, o proteină pe anumite

celule imune (numit celule T), care în mod normal împiedică aceste celule să atace alte celule
din corp. Prin blocarea PD-1 aceste medicamente stimulează răspunsul imun împotriva
celulelor canceroase. Acest lucru poate micșora sau poate încetini creșterea lor.

Atezolizumab (Tecentriq) vizează PD-L1, o proteină legată de PD-1 care se găsește pe unele
celule tumorale și celule imune. Blocarea acestei proteine poate ajuta la stimularea
răspunsului imun împotriva celulelor canceroase. Acest lucru poate micșora unele tumori sau
încetini creșterea acestora.

Aceste medicamente pot fi utilizate în diferite situații pentru a trata NSCLC. In unele cazuri,
înainte ca unul dintre aceste medicamente să poată fi utilizat, s-ar putea să fie necesare teste
de laborator pe celulele canceroase pentru a arăta că au cel puțin o anumita cantitate de
proteină PD-L1.

Pembrolizumab sau Atezolizumab pot fi utilizate cu sau fără chimioterapie ca parte a primului
tratament la unele persoane cu NSCLC avansat.

Nivolumab poate fi de asemenea o opțiune ca prim tratament la unele persoane. Este

administrata împreună cu inhibitorul CTLA-4 ipilimumab (Yervoy) ori împreună cu
chimioterapie.

Nivolumab, Pembrolizumab și Atezolizumab pot fi de asemenea utilizate la persoanele cu

anumite tipuri de NSCLC avansate ale căror cancer începe să crească din nou după
chimioterapie sau alte tratamente medicamentoase. Pentru persoanele cu NSCLC în stadiul III
care nu pot dispune de chirurgie sau chimio cu radioterapie, Pembrolizumab poate fi
administrat ca prim tratament.

Durvalumab (Imfinzi) vizează, de asemenea, proteina PD-L1, dar acest medicament este
utilizat puțin diferit față de ceilalți inhibitori PD-1/PD-L1 . Este utilizat la persoanele cu
NSCLC în stadiul III al căror cancer nu poate fi îndepărtat prin operație și nu s-a agravat prin
chimio sau radioterapie. Scopul acestui tratament, denumit și terapie de consolidare, este de a
împiedica cancerul să se agraveze.
Toate aceste medicamente sunt administrate sub formă de perfuzie intravenoasă. În funcție de
medicament, acestea pot fi administrate la fiecare 2, 3,4 sau 6 săptămâni.

Posibile efecte adverse ale inhibitorilor PD-1/PD-L1

Efectele secundare ale acestor medicamente pot include oboseală, tuse, greață, mâncărime,
erupții cutanate (rash cutanat), pierderea poftei de mâncare, constipație, dureri articulare și
diaree. Alte reacții mai grave apar mai rar. Unii oameni ar putea avea o reactie perfuzabilă în
timpul administrarii acestor medicamente, o reacție alergică ce poate include febră, frisoane,
înroșirea feței, erupții cutanate, mâncărimi ale pielii, senzație de amețeală, respirație
șuierătoare și probleme respiratorii.

Reacțiile autoimune funcționează prin eliminarea unuia dintre mecanismele de siguranță ale
sistemului imunitar. Uneori sistemul imun începe să atace alte părți ale corpului, cauzând
probleme serioase, chiar amenințătoare de viață în plămâni, intestine, ficat, rinichi sau alte
organe.

Este foarte important să fie raportate orice noi efecte secundare către echipa de doctori. Dacă
apar efecte secundare serioase tratamentul poate fi întrerupt pentru ca dozele de CS să fie
ajustate.

2.2.2. Inhibitorii CTLA-4

Spilimumab (Yervoy) este un alt medicament care stimulează răspunsul imun, dar are o țintă
diferită. Blochează CTLA-4, o altă proteină de pe celulele T care în mod normal ajută la
menținerea lor sub control. Acest medicament poate fi utilizat împreună cu inhibitorul PD-1
Nivolumab (Opdivo), cu sau fără chimio, pentru a trata anumite tipuri de NSCLC avansat, dar
nu este utilizat singur. Acest medicament este administrat sub formă de perfuzie intravenoasă,
de obicei o dată la 6 săptămâni.

Posibile efecte adverse

Cele mai frecvente reacții adverse ale acestui medicament includ oboseala, diareea, erupțiile
cutanate și mâncărimea. Reacțiile adverse grave par să se producă mai des cu acest
medicament decât cu inhibitorii PD-1 și PD-L1. La fel ca acele medicamente, acest
medicament poate provoca sistemul imunitar să atace alte părți ale corpului, ceea ce poate
duce la probleme grave în intestin, ficat, glande hormonale, nervi, piele, ochi sau alte organe.

La unele persoane, aceste efecte secundare pot pune viața în pericol, datorita aparitiei unei
reacții perfuzabile în timpul administrării acestui medicament. Dacă apar reacții adverse
grave, poate fi necesară oprirea tratamentului și administrarea unei doze mari de CS pentru
suprimarea sistemului imunitar.

Imunoterapia este un tratament eficient pentru unele persoane cu cancer pulmonar, dar nu
pentru toate. Acest lucru se datorează faptului că sistemul imunitar poate recunoaște numai
celule canceroase care au mutații genetice speciale. Persoanele cu receptori ai factorului de
creștere epidermic (EGFR) și mutații anaplastice ale limfomkinazei (ALK), de ex, nu au
tendință de a răspunde pozitiv la imunoterapie. Prin urmare, pacienților cu cancer EGFR și
ALK li se oferă terapie și chimioterapie țintită înainte de imuno. Pentru a vedea dacă
imunoterapia este o posibilă optiune de tratament, medicii pot comanda teste de biomarker.
Dacă este cazul, o biopsie a tumorii va fi luată și testată pentru proteinele PD-1 sau PD-L1.

3. Hemograma

3.1. Definitie

Hemograma este un examen de laborator care evalueaza cantitativ si calitativ celulele rosii,
celulele albe din sange si trombocitele. Hemograma este una din analizele recomandate in
mod uzual pentru evaluarea generala a starii de sanatate. Parametrii hematologici ai
hemoleucogramei si examinarea frotiurilor efectuate din sangele periferic ofera informatii
importante necesare atat pentru diagnosticul pozitiv, diferential cat si pentru recomandarea
efectuarii altor analize de laborator speciale.

Hemograma poate fi efectuata manual cu ajutorul instrumentelor de laborator, sau automat

folosind analizatoare hematologice automate. Metodele automate sunt mai precise decat cele
manuale, pot oferi in plus date despre parametrii celulari, dar cu mentiunea ca acestia
reprezinta o medie a caracteristicilor celulare. Astfel, existenta a doua tipuri de celule – mici
(microcite) si mari (maccrocite) – poate fi raportata ca o populatie de celule de dimensiuni
normale. Din acest motiv, o evaluare completa necesita efectuarea examenului microscopic al
frotiului din sangele periferic.

Parametrii hematologici pot fi influentati de o serie de factori ce tin de pacient (varsta, sex,
rasa, hidratare, activitatea pacientului, fumat, medicatie) dar si de calitatea probelor
examinate. Astfel, obtinerea unr probe adecvate depinde si de modul de recoltare a acestora,
materialele utilizate, depozitarea si transportul acestora.

3.2. Parametrii Hemogramei

Hemograma masoara urmatorii parametri:

o Eritrocite – numarul total de celule rosii din sange.

Valori normale:

Barbati: 4.5 – 5.9 x 106 / mm3

Femei: 4.0 – 5.2 x 106 / mm3

o Hematocrit – reprezinta volumul eritrocitar procentual, respectiv volumul ocupat de

erotrocite dintr-un anumit volum de sange.

Valori normale:

Barbati: 47 +/- 6%

Femei: 41 +/- 5%

o Hemoglobina – Hemoglobina, principalul component al eritrocitelor, serveste ca vehicul

pentru transportul O2 şi CO2. Se afla in sangele periferic sub diferite forme:
oxihemoglobina, carboxihemogloina, methhemoglobina si alte componente in cantitate
foarte mica.

Valori normale:

Barbati: 15.5 +/- 2 g/dl

Femei: 14 +/- 2 g/dl

o Volumul Eritrocitar Mediu (VEM) – reprezinta volumul ocupat de un singur eritrocit. 

Valori normale: 80 – 95 fl

o Hemoglobina eritrocitara medie (HEM) – masoara cantitatea medie de hemoglobina

dintr-un eritrocit.

Valori normale: 25 – 33 pg

o Concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM) –  masoara concentraţia

medie de Hb dintr-un volum dat de eritrocite (sau raportul dintre masa de Hb si volumul de
eritrocite).

Valori normale: 33 – 36 g/dl

o Largimea distributiei eritrocitare (RDW) – este un parametru care măsoară variațiile de

dimensiuni și volum ale eritrocitelor.

Valori normale:

Barbati: 11.8 – 14.5%

Femei: 12.2 – 16.1%

o Reticulocite – sunt eritrocite enucleate imature

Valori normale: 0.5 – 1.5%

o Leucocite (WBC) – reprezinta globulele albe din sange si sunt cellule ale sistemului
imunitar.

Valori normale: 4500 – 7500/mm3

o Granulocite neutrofile -  indeplinesc o functie de aparare prin fagocitoza si una de

secretie.

Valori normale: 1800 – 4000/mm3

o Limfocite - sunt principalele celule mediatoare ale imunitatii si fac parte din seria limfo-
plasmocitara.

Valori normale: 1800 – 4500/mm3

o Monocite -  sunt celule care fac parte din seria monocito-macrofagica,  celule specializate
in apararea organismului prin functia lor de a fagocita si distuge non-self-ul ( de la
microorganisme, la detritusuri celulare, celule sangvine imbatranite, celule tumorale etc.)

Valori normale: 200 – 800/mm3

o Eozinofile - sunt granulocite segmentate cu granulatii eozinofile (sferice, egale, rosii-

portocalii, precum „icrele de Manciuria”, uniform distribuite in citoplasma, cu nucleu de
obicei bilobat. 

Valori normale: 0 – 450/mm3

o Bazofile - sunt granulocite segmentate cu granulatii intracitoplasmatice care se coloreaza

metacromatic cu coloranti bazici, granulatii care acopera citoplasma si nucleul (aspect
microscopic de “pata de cerneala”)

Valori normale: 0 – 200/mm3

o Trombocite - Trombocitele sunt celule sangvine mici, anucleate, implicate in procesul de

hemostaza primara prin formarea dopului hemostatic care opreste initial sangerarea,
asigura stabilizarea dopului hemostatic prin contributia la formarea fibrinei, asigura
retractia cheagului si mentinerea integritatii peretelui vascular.

Valori normale: 150.000 – 450.000/mm3

3.3. Variatii Fiziologice

Partea Speciala

1. Scopul Studiului

In lucrarea prezenta s-a realizat un studiu observational retrospectiv, asupra pacientilor

diagnosticati cu cancer bronho-pulmonar, aflati in stadiul 4.

Studiul observational retrospectiv s-a elaborat pe un interval de 2 ani, cuprinzand anii 2018 -
2020. Studiul cuprinde un esantion de 30 de pacienti cunoscuti cu CBP, internati in perioada
2018-2020 la Centrul de Oncologie Oncohelp din Timisoara, dintre care 11 persoane de sex
feminin si 15 de sex masculin.

Astfel, obiectivele studiului observational retrospectiv pentru evaluarea pacientilor cu CBP

sunt:

1. Inglobarea tuturor pacientilor cu CBP in cadrul esantionului de studiu, analizand

numarul de doze imunoterapice primite.
2. Repartitia pacientilor in functie de gen.
3. Repartitia pacientilor in functie de valoarea ECOG.
4. Evolutia numarului de eritrocite pe durata tratamentului
5. Evolutia hemoglobinei pe durata tratamentului
6. Evolutia numarului de trombocite pe durata tratamentului
7. Evolutia hematocritului pe durata tratamentului
8. Evolutia numarului de limfocite pe durata tratamentului
9. Evolutia numarului de neutrofile pe durata tratamentului
10. Evolutia numarului de monocite pe durata tratamentului
11. Evolutia raportului neutrofile / limfocite si a raportului monocite / limfocite
2. Materiale si metode

2.1. Populatia de pacienti

Populatia tinta a studiului, defineste materialul acestei lucrari, ea fiind reprezentata de

pacientii ce au fost diagnosticati cu CBP. Am analizat retrospective datele a 30 de pacienti ai
Centrului de Oncologie Oncohelp din Timisoara, ce se aflau intr-o forma avansata de NSCLC
si care au primit tratament anti-PD1 (Nivolumab si Pembrolizumab), in perioada 2018 – 2020.
Informatiile necesare au fost obtinute din foile de observatie arhivate.

2.2. Tratament si Colectarea Datelor

Doza recomandata de Nivolumab este de 240 mg la fiecare 2 saptamani, pe durata a 30 de

minute, administrat intravenos. Tratamenul cu Nivolumab trebuie continuat atata timp cat se
observa beneficii clinice, sau pana cand nu mai este tolerat de pacient. Doza recomandata de
Pembrolizumab in monoterapie este fie de 200 mg la inverval de 3 saptamani, fie de 400 mg
la interval de 6 saptamani, adminstrata sub forma unei perfuzii intravenoase cu durata de 30
de minute.

Ca si principiu de tratament al efectelor secundare, nu se recomanda cresterea sau reducerea

dozei. Poate fi necesara amanarea sau oprirea administrarii tratamentului, in functie de
profilul individual de siguranta si tolerabilitate.

Urmatoarele componente ale hemogramei au fost analizate pentru fiecare pacient, inainte de
inceperea tratamentului (valori de referinta), si dupa fiecare ciclu de tratament imunoterapic:
numarul de celule albe (WBC); numarul absolut de neutrofile (ANC); numarul absolut de
limfocite (ALC); numarul absolut de monocite (AMC); numarul absolut de euzinofile (AEC);
precum si numarul total de trombocite. S-au calculate de asemenea si rapoartele ANC:ALC si
M:L, pentru a observa eventualele modificari.

2.3. Analiza Statistica

Caracteristicile pacientilor au fost prezentate prin statistica descriptiva.

3. Esantion de Studiu

Din totalul de 30 de pacienti, doar 28 au avut parte de mai mult de 2 doze de tratament
imunoterapic si astfel au fost inclusi in studiu.

Nivolumab si Pembrolizumab au fost folosite in 95% din pacienti. Varsta medie a pacientilor
a fost de 61 de ani. Toti pacientii inclusi in studiu, au primit tratament chimioterapic inainte
de imunoterapie. S-a considerat prezenta PD-L1 pentru valoari mai mare de 1%. Nivelul de
PD-L1 a fost masurat pe 24 pacienti, (80 %) si a fost detectat pozitiv pentru 13 pacient (43%).

ECOG a fost masurat pentru toti pacientii, pentru a determina abilitatea pacientilor de a tolera
terapiile aplicate, in mod special pentru chimoterapie, fiind mai simplu decat scara Karnofsky.

Grad Status ECOG

0 Asimptomatic, normal

1 Restrictionat in activitatea fizica intensa, dar poate desfasura activitati zilnice

normale

2 Pacient simptomatic, capabil sa aiba grija de sine, dar incapabil de activitati

zilnice normale. Mai putin de 50% din timpul de veghe este petrecut in pat sau
in scaun.

3 Simptomatic si cu o capacitate limitata de a se ingriji. Mai mult de 50% din

timp este petrecut in pat sau scaun.

4 Pacient incapabil de a avea grija de sine.

5 Exitus
Caracteristici de referinta ale pacientilor

Caracteristici Pacienti Total (N = 30)

Varsta Medie, Interval Varsta 61 (47-72)
Diagnostic
Adenocarcinom 12 (35%)
Scuamos 22 (60%)
Altul 2 (5%)
Sex
Feminin 20 (55%)
Masculin 16 (45%)
Chimoterapie anterior
Da 36 (100%)
Nu 0 (0%)
Indicator performance ECOG
0 10 (33%)
1 18 (60%)
2 2 (6%)
3 0 (0%)
Medicament Imunoterapie
Nivolumab 25 (70%)
Pembrolizumab 13 (30%)
Prezenta efectelor adverse
Da 2 (5%)
Nu 24 (95%)