Fumatul – factor de risc cardiovascular

Principalele componente ale fumului de țigară:

Nicotină - addictiv

Gudron - carcinogen

Monoxid de carbon - toxic

2005-
2005-2012 helpwithsmoking.com
Bartal M, Int J Tuberc Lung Dis, 1999
Substanțe toxice și iritante în fumul de țigară

Arsenic
Clorură de vinil – toxicitate hepatică
Creozot – iritant căi aeriene
Formaldehida - carcinogen
Polonium 210 – leucemie, hepatocarcinom
Cadmiu, nichel
Amoniac
Acetonă
Acroleină – iritant căi respiratorii, determină emfizem, efect
carcinogen
Acid cianhidric
Toluen
Efectele sistemice ale fumatului
Inflamație sistemică

Stres oxidativ sistemic

Disfuncții endoteliale

Efecte vasomotorii
Inflamația la nivel pulmonar
Inflamația sistemică

Fabbri LM, et al. Eur Respir J 2008;31(1):204-12.

Inflamația sistemică

Kian Chung Ong, 2014, ISBN 978-953-51-1373-7

Fumatul – riscul cardiovascular
Scăderea producerii de NO la nivel endotelial
Creștere peroxinitrit – disfuncție vasomotorie și
endotelială
Creșterea rigidității arteriale

ERS research seminars 2007

Inflamația sistemică – factor de risc cardiovascular
Rigiditatea arterială
•IL-6 – corelație cu PWV ( r = 0,31, p < 0,0001)

Sabit R et al. Am J Respir Crit Care Med 2007;175:1259–1265

Inflamația sistemică – factor de risc cardiovascular
Alterarea reactivității vasculare – vasodilatația dependentă de
endoteliu: Flow-Mediated-Vasodilation – corelație cu markerii
inflamatori (IL-6, fibrinogen, C-reactive proteine)

Eickhoff Pet al. Am J Respir Crit Care Med 2008;178(12):1211-8

Stresul oxidativ sistemic – factor de risc
cardiovascular
Fumatul
Stres oxidativ localizat și sistemic

Neutrofilele circulante la fumători eliberează cantități mari de

specii reactive de oxigen

Creșterea nivelurilor serice ale produșilor de peroxidare a

lipidelor și scăderea capacității antioxidante a plasmei

Alterarea profilului lipidic plasmatic: ↑colesterol, trigliceride și

LDL, ↓HDL

ERS research seminars 2007

Stresul oxidativ sistemic – factor de risc
cardiovascular

ERS research seminars 2007

↑Aderența PMN, migrarea și eliberarea speciilor reactive de oxigen

ERS research seminar2007

Efectele fumatului asupra statusului procoagulant
↓ Activității fibrinolitice endogene (↓t-PA, ↑PAI-1)
↑ Activității procoagulante(↑fibrinogen, ↑D-dimeri și
↑factor tisular)

ERS research seminars 2007

Fumatul – consecințe cardiovasculare
.
Fumatul și procesul aterosclerotic

http://biology4alevel.blogspot.ro/2015/03/51-cigarette-smoking-and-health.html
Fumatul – riscul pentru boala coronariană
Fumatul – riscul pentru boala arterială periferică
 Fumatul pasiv și riscul
cardiovascular
35000-40000 decese anual determinate de infarctul miocardic
acut în urma fumatului pasiv
Nefumătorii expuși în mod regulat la fumul de țigară pot
prezenta riscuri superioare fumătorilor activi
Scăderea HDL-colesterol, anomalii plachetare, niveluri ridicate
ale CO, scăderea toleranței la efort
Fumatul – date
epidemiologice
Prevalența fumatului – sexul masculin
Prevalența fumatului – sexul feminin
 Mortalitatea globală datorată fumatului

3 milioane
Mortalitate
Milioane 10
oameni
8 7 milioane
6
Tări:
4
Dezvoltate
2
In curs de
0
1990 2025 dezvoltare

2000 : 1 deces din 10 (1/10)

2030: 1 deces din 6 (1/6)
Doll R, Int J Tuberc Lung Dis, 1999
http://www.cdc.gov/tobacco/sgr/sgr_2004/Factsheets/pdf/MajorConclusions.pdf
Renunțarea la fumat
 Diagnosticul pozitiv al dependenţei nicotinice

Statusul fumatului
Consumul tabagic – pachete-an (PA)
Scorul de dependenţă nicotinică
Analiza tentativelor anterioare de renunţare la fumat
 Definirea statusului de fumător
Fumător: persoana care fumează de cel puţin 6 luni (zilnic sau
ocazional)

Nefumător: persoana care nu a fumat mai mult de 100 ţigări

în cursul vieţii (100 de ţigări sunt echivalentul a 100 g tutun, în
cazul pipei şi a unor produse de tutun, altele decît ţigara).

Fost fumător: persoană care nu mai fumează de cel puţin 6

luni.
 Consumul tabagic
Pachete-ani fumat (PA):

Numar țigări fumate pe zi x nr. ani fumat / 20

> 20 PA: - creșterea semnificativă a riscului

cardiovascular
 Adicția fumătorului
Activitate recompensantă pentru care individul simte o
motivație înaltă, în ciuda cunoașterii efectelor negative
Fumătorul experimentează: dorința/nevoia/impulsul de a fuma
Țigara reprezintă o modalitate facilă, flaxibilă și atractivă de
obținere a aportului nicotinic
Evaluarea dependenței nicotinice – test Fagerstrom
 Mecanismele addicției nicotinice

“Nicotine reward” – receptorii nicotinici din Nucleus

Accumbens – eliberare de dopamină – senzație de plăcere
asociată fumatului, impulsul de a fuma în situații asociate
anterior cu fumatul
“Nicotine hunger” – aportul repetat de nicotină determină
alterarea anumitor căi motivaționale cu apariția nevoii de a
fuma
“Nicotine withdrawal” - abstinența asociază simptome/senzații
neplăcute, inclusiv depresia
 Depășirea addicției nicotinice

Reducerea motivației de a fuma:

Medicație care reduce “foamea” de nicotină și impulsul de a
fuma
Intervenții psihologice:
Învață fumătorii să găsească modalități de a lupta cu
impulsul de a fuma
Creșterea motivației de a nu fuma:
Intervenții psihologice:
Conștientizarea dezavantajelor fumatului
Conștientizarea beneficiilor abstinenței
Beneficiile renunțării la fumat – din momentul
ultimei țigări fumate

După 20 minute:
Scădere TA Și a frecvenței pulsului
După 24 ore:
Scădere risc de infarct miocardic
După 1 an:
Riscul coronarian devine 50% din cel al fumătorului
După 5 ani:
Riscul de AVC devine egal cu cel al nefumătorilor
După 15 ani:
Riscul coronarian devine egal cu al nefumătorilor

American Lung Association. www.lungusa.org/tobacco/quit_ben.html

Consiliere intensivă de specialitate în
vederea renunţării la fumat

Strategia celor “5 A”-engl. (în rom ISAAP).

Întreabă (ASK) - pacientul dacă consumă tutun
Sfătuieşte (Advise) - pacientul să oprească fumatul
Apreciază (Assess) - motivaţia pacientului pentru oprirea
fumatului
Asistă (Assist) - pacientul pe durata tratamentului
dependenţei nicotinice
Programează (Arrange) - pacientul la control-vizite de
monitorizare pe parcursul tratamentului.
Tratamentul farmacologic
Nicotine Replacement Therapy (NRT)

Componentă importantă a strategiei de renunțare la

fumat
Nu asociază factori de risc pentru pacienții cu
comorbidități cardiovasculare
Mulți fumători pot renunța fără NRT
NRT – atenuarea simptomelor asociate sevrajului
nicotinic

• Iritabilitate, nervozitate, depresie

• Insomnie
• Anxietate
• Dificultate de concentrare
• Agitație
• Tulburări de ritm cardiac
• Apetit exagerat
• Trebuie administrată cu precauţie persoanelor cu infarct
miocardic recent, angină instabilă sau aritmii severe
NRT
Gumă cu nicotină: 2 mg (scorul dependenţei nicotinice ≥ 4), 4
mg (scor de dependenţă nicotinică ≥ 7)
O gumă la 1-2 ore, în primele 6 săptămâni, apoi reducerea
dozei la 1 gumă la fiecare 2-4 ore în următoarele 3 săptămâni
(durata totală recomandată 14 saptămâni)
Plasturi cu nicotină – tratament 3 luni: plasturi 15 mg prima
lună, de 10 mg a doua lună şi de 5 mg în cea de-a treia.
Buproprion

Blocarea eliberării neuronale de dopamină şi

norepinefrină şi blocarea receptorilor nicotinici
acetilcolinergici.
Folosit ca antidepresiv
Scade apetitul pentru fumat reducând
severitatea sindromului de sevraj
Dubleaza rata de succes a renunțării la fumat
Alternativa la cei care nu tolereaza NRT
Tratamentul se începe cu o săptămână înainte
de data renunțării la fumat
Efecte adverse: gura uscată, insomnie şi cefalee
Vareniclina

Agonist parţial precum şi antagonist al receptorilor

nicotinici din creier
Efecte secundare
Ameţeli şi somnolenţă şi poate influenţa capacitatea de a
conduce sau folosi utilaje.
Digestive: greaţă, dureri abdominale, constipaţie,
balonări;
Neuro-psihice: insomnii, cefalee, vise anormale
Țigările cu “risc redus”

Țigările ‘Light’ și alte dispozitive care eliberează nicotină cu

combustie redusă a tutunului
Nu există dovezi pentru reducerea riscurilor
Unele furnizează niveluri mai reduse de substanțe toxice dar
mai mari de nonoxid de carbon
Renunțarea la fumat – cu siguranță mult mai sigură
 Raportul cost/beneficiu pentru
intervențiile de renunțare la fumat
Renunțarea la fumat în comparație cu alte intervenții de prevenție
primară

100000
US$ per year of life saved

80000

60000

40000

20000

0
smoking mammography cholesterol
cessation

Cromwell et al. JAMA. 1997; 278: 1759-1766.

 Suportul pentru renun țarea la
renunțarea
fumat îîn
n practica clinică
Fumatul trebuie considerat o boală cronică

Orice medic trebuie să ofere cel pu țin 3 minute

puțin
de consiliere antifumat la o consultație
consultație

To ți fumătorii care doresc renun

Toți țarea la fumat
renunțarea
trebuie să beneficieze de suportul necesar
necesar,, inclusiv
farmacoterapie (excep ție contraindica
(excepție ții)
contraindicații)