DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

AN II, SERIA II, GRUPA 3

METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN ASISTENȚĂ SOCIALĂ

PROIECT DE CERCETARE

– DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI –

STUDENT: Prodan Andreea-Bianca

PROFESOR COORDONATOR: Gaba Daniela

Bucureşti, 2022
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

1. INTRODUCERE

Am ales să vorbesc despre această temă, deoarece din ce în ce mai mulți tineri continuă să
încearcă să consume substanțe interzise, iar cel mai bun prilej de a face acest lucru a fost
pandemia care a crescut dependențele, în ciuda distantțării sociale și a transmiterii virusului în
sine. Asadar, conform ,,Centrului European de Observare a Drogurilor şi a Dependenţei
(EMCDDA) din Lisabona 2 milioane de europeni au consumat cel puţin o dată cocaină, iar
Laurent Laniel de la EMCDDA vorbeşte despre cocaina care a ajuns să domine piaţa
stupefiantelor din Europa ,,Ar trebui să ne aşteptăm la mai multă corupţie şi la mai multe
violenţe în Europa."

Europa este în acest moment cea mai atractivă piaţă pentru bandele criminale, spune Jeremy
McDermott în convorbirea telefonică cu DW. Directorul organizaţiei InSight Crime se referă la o
reală "conductă de cocaină spre Europa" (Peter Hille,2021).

Obiectivul acestei cercetări este de a observa comportamentul social al impactului drogurilor în

rândul adolescenților.

2. CADRUL TEORETIC

Consumul de droguri incepe, mai nou, la varsta de 14 ani sau chiar mai devreme. Tinerii isi iau
droguri din cluburi, din sectorul unde locuiesc sau din apropierea scolii. Heroina este drogul din
cauza caruia s-a solicitat de cele mai multe ori asistenta medicala, iar canabisul - care costa mult
mai putin pe piata neagra - este cel mai consumat halucinogen. Aceste date au fost prezentate de
catre Agentia Nationala Antidrog, in cadrul lansarii Raportului National privind Situatia
Drogurilor in Romania 2010.

Este cunoscut faptul că perioada adolescenței este cea mai vulnerabilă în faţa apariţiei
comportamentelor deviante, mai ales sub influența socialului, câteva dintre aceste conduite fiind
huliganismul, consumul de droguri, alcool, fumatul sau vandalismul. În România, consumul de
droguri, de alcool și de tutun sunt în creștere, principalele victime fiind tinerii adolescenți, care,
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

aflându-se în această etapă de dezvoltare fizică, psihică și nu numai, pot fi influențați foarte ușor
în a încerca astfel de substanțe (Sandovici, 2010, p. 41-45).

Adolescența este cuprinsă între 14 și 20 de ani și reprezintă o etapa importantă în procesul

devenirii ființei umane, aceasta fiind caracterizată prin: avans cognitiv remarcabil, ieșirea de sub
tutela școlii și a familiei și integrarea în viața socială și culturală a comunității, intesificarea
conștiinței de sine, a unicității și originalității proprii, apariția conștiinței apartenenței la generație
și construirea unor noi componente ale personalității și dezvoltarea lor într-o structură unitară
care mediază adaptările eficiente la toate tipurile de situații (Crețu, 2016, p. 270).

Pandemia de COVID-19 a crescut consumul de droguri, încurajând în acelaşi timp cultura ilegală
de opiu, repercusiuni care s-ar putea face simţite "ani de zile", a avertizat ONU, informează AFP.
Pieţele de droguri şi-au reluat rapid activităţile după perturbările iniţiale de la începutul
pandemiei", scrie Oficiul ONU pentru combaterea traficului de droguri şi prevenirea
criminalităţii (UNODC) în raportul său anual publicat la Viena. Circa 275 de milioane de
persoane din lume au consumat droguri anul trecut, comparativ cu 269 de milioane în 2018.
Majoritatea ţărilor au constatat o creştere a consumului de canabis în timpul pandemiei, potrivit
raportului, care notează că acesta este perceput de tineri ca fiind mai puţin periculos pentru
sănătate, "în pofida dovezii că el comportă riscuri". Printre rarele evoluţii pozitive constatate de
UNODC se numără aceea că suprafaţa plantaţiilor de coca s-a redus cu 5% în 2019 datorită
eforturilor Columbiei, primul producător mondial de cocaină. Guvernul conservator al
preşedintelui columbian Ivan Duque, la putere din 2018, a progresat în distrugerea acestor
plantaţii, care în 2017 au atins o suprafaţă-record de 171.000 de hectare. (Adriana Matcovschi,
editor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu,2021).

Conform ultimelor date furnizate de CEMDDD (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor

și Dependenței de Droguri), consumul de droguri a devenit un fenomen social răspândit, o
serioasă problemă de sănătate publică în Europa de vest și un fenomen în creștere, în Europa de
est. Problema drogurilor din Europa trece printr-o fază deosebit de dinamică, toate datele
disponibile sugerează că disponibilitatea drogurilor este ridicată, iar în unele zone chiar în
creștere. Acest fapt duce la apariția unui ansamblu de noi impedimente majore în calea
intervențiilor naționale și europene existente pentru combaterea consumului de droguri și a
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

problemelor asociate . Comisia Europeană a propus un nou plan de acțiune privind drogurile,
pentru perioada 2017-2021. Este general acceptat faptul că există dificultăți metodologice în
evaluarea dimensiunii și consecințelor consumului de droguri, populația consumatorilor fiind o
populație ascunsă și, de asemenea, faptul că abuzul de droguri poate avea implicații serioase în
planul sanătății individuale și publice. Piața europeană a drogurilor ilegale evoluează în
continuare, în ultimul deceniu înregistrându-se apariția unei game largi de noi substanțe
psihoactive, în mare măsură determinate de globalizare și de noile tehnologii, inovarea producției
de droguri și a metodelor de trafic, apariția unor noi rute de trafic și a piețelor online. Pentru
unele droguri stimulante sintetice, cum ar fi MDMA, Europa este un producător major,exportând
produse și expertiză către alte părți ale lumii (INSP,CNPSS,2018 ,p.31).

Conform rezultatelor YRBSS – 2018, 5,11% dintre liceenii din România au experimentat
marijuana de 1-2 ori în viaţă, distribuţia pe zone geografice fiind de 5,68% în Banat, 5,33% în
Muntenia, 4,79% în Transilvania şi 4,51% în Moldova. La nivel naţional consumul a crescut cu
1,07% în raport cu anul 2016 (4,04%). Consumul experimental de droguri în perioada
adolescenţei nu are întotdeauna un prognostic de viitor rezervat, mulţi dintre adolescenţi
rezumându-se doar la un experiment. Rezultatele monitorizării consumului de droguri au relevat
că au experimentat drogul (heroina) de 1-2 ori în viaţă 0,47% liceeni din România distribuţia pe
zone geografice fiind de 0,34% din Transilvania 0,32% din Muntenia, 0,68% din Moldova,
0,88% din Banat rezimându-se doar la un experiment.

Rezultatele monitorizării au relevat că au experimentat cocaină de 1-2 ori în viaţă aproximativ

1,46% liceeni din România, distribuţia pe zone geografice fiind de 1,47% Transilvania, 1,22%
Muntenia, 1,81% Moldova, 1,76% Banat. Atât la nivel național, cât și pe regiuni geografice
valorile au crescut, comparativ cu anul 2016.

3. IPOTEZE

În coincidere cu obiectivul cercetării, și anume observarea comportamentului social al

tinerilor adolescenti ce consuma substante ilegale mai mult in timpul pandemiei decat in mod
normal cât și a literaturii de specialitate și a datelor statistice anterioare, formulăm următoarele
ipoteze:
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

a. Mediul provenient indoctrineaza apariția consumului de droguri, în mediu urban

avand un impact mult mai mare în rândul adolescenților.
b. Vicii precum fumatul, consumul de alcool și mai ales cel de droguri debutează la
începutul perioadei adolescenței.
c. Inceputul consumului de droguri este mai frecvent la vârste mai fragede în rândul
băieților decât a fetelor.

4. DEFINIREA ȘI OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR

Pe baza ipotezelor formulate anterior, conceptele identificate sunt: influența socială,

substanțe stupefiante și socializarea.

Influența socială ,,se referă la o „acţiune exercitată de o entitate socială (persoană, grup etc.)
orientată spre modificarea opţiunilor şi manifestărilor alteia. Influența socială este asociată cu
domeniul relaţiilor de putere şi control social, de care se deosebeşte întrucât nu apelează la
constrângere. Se exercită în forma persuasiunii, manipulării, îndoctrinării sau inculcării,
asociindu-se cu procesele de socializare, învăţare socială sau comunicare” (Zamfir, 1998, p.
294).

Substantele stupefiante ,,sunt substanţe naturale sau sintetice, folosite de consumatori pentru
acţiunea lor asupra psihicului, fie ca stimulente fie ca sedative ale activităţii mintale. Ele
modifică senzaţiile şi percepţiile, atenţia, gândirea, imaginaţia, voinţa; generează tulburări în
întreaga viaţă afectivă, emoţională, dar şi în comportamentul celor ce le consumă’’(Asociatia ,,Se
poate si altfel’’) ALL RIGHTS RESERVED).

Socializarea este un „proces psihosocial de transmitere-asimilare a atitudinilor, valorilor,

concepţiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunităţi în vederea
formării, adaptării şi integrării sociale a unei persoane. În acest sens, socializarea este un proces
interactiv de comunicare, presupunînd dubla considerare a dezvoltării individuale şi a
influenţelor sociale, respectiv modul personal de receptare şi interpretare a mesajelor sociale şi
dinamica variabilă a intensităţii şi conţinutului influenţelor sociale” (Zamfir, 1998, p. 546-547).
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

5. METODOLOGIE

Metoda (demersul ori calea parcursă de cercetător pentru studierea unei probleme) pe care am
ales-o în cercetarea mea este interviul individual. Interviul este o metodă de culegere a datelor
prin intermediul căreia se încearcă obținerea de informații verbale de la indivizi sau grupuri
pentru descrierea științifică și explicarea prin înțelegere a fenomenelor socio-umane. Este o
metodă cauzistică, adică reprezintă un număr mic de cazuri, o metodă longitudinală, cantitativă și
metodă intensivă: mai puține informații, dar în profunzime. Presupune conversație, dar o
conversație specifică; are un conducător al discuției.

Am ales interviul, deoarece în felul acesta pot primi răspunsuri mai clare în legătură cu adicția de
substanțe stupefiantente (diferite droguri) la vârsta adolescenței, de la cei intervievați, și, datorită
întrebărilor ce necesită răspunsuri elaborate, pot afla concret părerea acestora, spre deosebire de
o metodă cantitativă, care primește răspunsuri scurte și vagi. Interviul propus pentru cercetare
este unul individual, unic, care nu se va repeta, de opinie și focalizat pe consumul excesiv de
droguri.

În ceea ce privește eșantionarea interviului, va fi compusă din 250 de adolescenți, cu vârste

cuprinse între 15 și 20 de ani, atât reprezentanți ai sexului masculin, cât și feminin, stabiliți în
zona rurală, dar și urbană a țării, din toate clasele sociale, cu diversitate educațională.
Eșantionarea este una de tip nealeatoare, deoarece nu poate calcula șansa indivizilor de a fi
incluși în eșantion, adresându-se doar unui anumit grup de persoane, în cazul nostru, adolescenții
ce prezintă consum de droguri si coportamentul acestora dupa consum .De asemenea, este un
eșantion intențional, deoarece vor fi selectați acei respondenți care îndeplinesc criteriile pe care
cercetătorul le consideră relevante.

În cele din urmă, am ales această eșantionare pentru a avea diversitate și a afla de la mai multe
categorii de adolescenți, fete sau băieți, cu o condiție materială mai bună sau mai puțin bună, cu
învățământul gimnazial încheiat, sau nu, cum au ajuns ei să consume aceste substanțe nocive și
cum acest fapt a ajuns să le modifice comportamentul zilnic.
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

6. INSTRUMENTUL DE CERCETARE

În final, voi construi instrumentul de cercetare, adică interviul individual, care va fi elaborat
în concordanță cu etapele anterioare stabilirii metodologiei (obiectivele cercetării,
ipoteze/întrebări de cercetare, operaționalizare), dar, înainte de începerea interviului propriu-zis,
participanții vor trebui să completeze un formular ce conține numele acestora, sexul, locul de
proveniență, vârsta, gradul de studii și substanța pentru care prezintă adicție (tutun, alcool sau
droguri).

Prin urmare, interviul propus în cercetare va fi următorul:

1. La ce vârstă ai consumat pentru prima oara droguri?

2. De cât timp consumi droguri?
3. Cât de des consumi droguri?
4. Câta cantitate de droguri consumi într-o zi?
5. Ce te-a determinat să încerci drogurile?
6. Ai fost inflențat/ă de către cineva/ceva atunci când ai încercat pentru prima oară această
substanță? Dacă da, de către cine/ce?
7. Crezi că mediul de proveniență are un factor în formarea dependentei tale?
8. Cum te simți atunci când consumi această substanță?
9. Cum te simți după ce ai terminat de consumat substanța?
10. Unde îți face plăcere cel mai mult să consumi această substanță?
11. Cu cine îți place cel mai mult să consumi această substanță și de ce?
12. Cum te comporți față de cei din jur atunci când ești sub influența acestei substanțe?
13. Care este relația ta cu grupul de prieteni?
14. Care este relația ta cu familia?
15. Care au fost metodele de preluare a substantei pe timpul pandemiei?
16. De ce simți nevoia să consumi droguri?
17. Pe timpul pandemiei ai consumat substante mai mult ca de obicei?Daca da,de ce?
18. Consumi droguri împreună și cu alte substanțe? Dacă da, cu ce?
19. Ai dori să scapi de această dependenta? Dacă da, în ce fel?
20. Cum arăta viața ta înainte de consumul de droguri?
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

BIBLIOGRAFIE:

1. Peter Hille,  Narcos, InSight Crime, Hamburg, trafic de

droguri, cocaină, criminalitate,

(https://www.dw.com/ro/drumul-ascuns-al-cocainei-c%C4%83tre-europa/a-56810535,).

2. Sandovici, A. (2010). Adolescenţii şi percepţia asupra

fumatului. Psihologie, revista ştiinţifico-practică, (1), 41-45.
3. Crețu, T. (2016). Psihologia vârstelor. Iași, Editura Polirom
4. (Asociatia ,,Se poate si altfel’’) ALL RIGHTS RESERVED)
http://www.prosalvita.ro/ce-sunt-drogurile/).
5. Adriana Matcovschi, editor: Mihaela Toth, editor online: Ada
Vîlceanu,2021).

(INSP,CNPSS,2018 ,p.31).

6. Vlaicu, B., Petrescu, C., Fira-Mlădinescu, C., Putnoky, S.,

Ursoniu, S., Caraion, C., ... & Korbuly, B. ASPECTE
EPIDEMIOLOGICE PRIVIND VÂRSTA DE DEBUT A UNOR
COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SĂNĂTATE LA
ADOLESCENŢI.
 DROGURILE DIN CE ÎN CE MAI CĂUTATE DE CĂTRE ADOLESCENŢI

7. Zamfir, C., Viăsceanu, L. (1998). Dicționar de sociologie.

București, Editura Babei.

https://www.dw.com/ro/drumul-ascuns-al-cocainei-c%C4%83tre-europa/a-56810535