DROGURILE: DRUMUL SPRE IAD

Începând cu anul 1990, România se confruntă cu fenomenul traficului și consumului

de droguri odată cu liberalizarea trecerii peste frontieră, necorelată cu înființarea unor
structuri eficiente, dotate corespunzător cu echipament tehnic de control. Cu timpul, ca
urmare a acțiunii unor factori multipli, cum ar fi: informarea insuficientă a populației privind
riscurile și consecințele consumului de droguri, lipsa unui buget corespunzător alocat măsurile
de prevenire și combatere a traficului și consumului ilicit de droguri, necorelarea legislației
impuse de controlul drogurilor, România a devenit o piață de desfacere și, implicit, de consum
de droguri precum și o poartă principală de intrare a drogurilor. Cei mai periculoși traficanți
și-au mutat afacerile în țara noastră după ce piețele lor tradiționale, Spania, Olanda și Marea
Britanie au ajuns să fie tot mai nesigure în urma intensificării controalelor. Portul Constanța, al
doilea ca mărime din Europa după Rotterdam, este astăzi, una dintre rutele principale de
introducere a cocainei în UE. Producția și traficul ilicit de droguri reprezintă una din formele
cele mai active de manifestare a crimei organizate transnaționale deoarece este o sursă
importantă de bani și de aceea, pe zi ce trece, traficul și consumul de droguri cunoaște o
escaladare alarmantă. Deși se află printre ultimele locuri în UE în ceea ce privește consumul
de droguri, după datele statistice ale Agenției Naționale Antidrog, România încă nu are
organisme de prevenție eficiente care să limiteze numărul victimelor, mai ales în rândul
tinerilor, și nici nu aplică metode prin care să fie măsurate incidența și substanțele cel mai des
consumate în diferite orașe. P HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-
talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055"iața HYPERLINK
"https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-
mexic/a-59096055" HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-
%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055"drogurilor HYPERLINK
"https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-
din-mexic/a-59096055" HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-
talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055"ilicite HYPERLINK
"https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-
mexic/a-59096055" HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-
%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055"traficate HYPERLINK
"https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-
din-mexic/a-59096055" HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-
talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055"de HYPERLINK
"https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-
mexic/a-59096055" HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-
%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055"grupurile HYPERLINK
"https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-
din-mexic/a-59096055" HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-
talibanii-%C8%99i-cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055"infracționale organizate
HYPERLINK "https://www.dw.com/ro/ce-au-%C3%AEn-comun-talibanii-%C8%99i-
cartelurile-de-droguri-din-mexic/a-59096055" din Uniunea Europeană se ridică la o valoare
anuală estimată a vânzărilor cu amănuntul de cel puțin 30 de miliarde de euro.
Drogurile au devenit o reală problemă a societăţii moderne cu implicaţii în toate
categoriile sociale, dar care afectează în mod deosebit tinerii al căror nivel de cunoştinţe în
privinţa efectelor negative ale consumului de droguri este insuficient. Ipoteza conform căreia
o informare cu privire la efectele nefaste ale consumului de droguri ar acţiona ca factor
inhibator al consumului, este validă, însă celălalt tip de informaţie provenit din mass-media,
cinematografie, etc. pot avea un efect total opus, prezentând în exces beneficiile atât ale
consumului, cât şi a comercializării acestor substanţe, şi în general a situaţei incitante sau
distractive de a te afla în această lume.Statisticile demonstrează că media de vârstă a
consumatorilor de droguri este în continuă scădere, de la 18-22 de ani în 1997, la 12 ani în
prezent și chiar 10 ani în cazul consumului de etnobotanice. Consumul de droguri este strâns
legat de problemele de viaţă, de întrebările, de căutările adolescentului şi ale tânărului. Fără
să mai surprindă pe nimeni, deși potrivit Agenției Naționale Antidrog, coordonată de
Ministerul Afacerilor Interne, în România consumul de droguri pare a fi un fenomen aflat sub
control, realitatea este cu totul alta. Statul român nu dispune la acest moment de servicii
necesare sprijinirii adolescenților cu problemele legate de consumul de droguri. Problema în
România este că, în afară de spitalul de psihiatrie, o familie cu un adolescent cu probleme de
comportament, nu are un serviciu special unde să se adreseze. În România, problemele
adolescenților nu sunt adresate în niciun serviciu specializat. Este impetios necesară o
inițiativă a Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Ministerul Educației, pentru a dezvolta
servicii pentru adolescenți mai ales că în rândul liceenilor consumul de droguri cunoaște o
escaladare care trebuie să îngrijoreze în egală măsură autoritățile cât și părinții. În anumite
licee din București,procentul consumului de droguri în rândurile elevilor trece de 80%. Într-o
discuție avută cu trei eleve de la un liceu din București, spuneau că în școala lor procentul
este de 90% și au mai făcut o remarcă tristă:
,,-În școala noastră nu mai există prietenie între un băiat și o fată , specific vârstei de
adolescent, ci băiat cu băiat și fată cu fată, că așa-i la modă astăzi,,. Este consecința educației
LGBT-iste și a distrugerii familiei tradiționale.
Școlile și discotecile sunt zonele preferate de către traficanții de droguri. Tinerii, dar
mai ales adolescenții, la început din curiozitate, consumă droguri dar în scurt timp sunt prinși
în capcana lor și devin dependenți. Moda festivalurilor de genul UNTOLD, SAGA, pe care tot
mai multe primării din țară le organizează și unde participă zeci și sute de mii de adolescenți
în mod deosebit,au devenit locuri ,,legale,, unde se consumă droguri și alcool. În anul 2022,
de exemplu la Cluj-Napoca, la festivalul UNTOLD, au participat 430000de tineri. Ministrul de
Interne a declarat oficial că vor fi prezenți 2000 de jandarmi dar…au fost câțiva jandarmi cu
câțiva câini care au înconjurat locația de 2-3 ori după care s-au instalat în mașinele din dotare
din afara locației. A rămas emblematică o fetiță de 14 ani, care vindea în pliculețe droguri, ea
însăși fiind consumatoare. Pe perioada acestor festivaluri , ambulanțele au mult de lucru căci
mulți tineri, combinând drogurile cu alcoolul cad în comă și care au ca rezultat, în destule
cazuri, moartea. A se vedea cazul de anul trecut de la festivalul SAGA din București, când un
adolescent a murit pe stadionul unde se desfășura evenimentul iar alți patru au fost
transportați de urgent la spital fiind în comă. În aceste festivaluri se fac elogii drogurilor și de
asemenea sunt surse importante de bani pentru visteriile primăriilor. Legat de acest aspect,
într-un interviu la Radio România Actualități, domnul Cătălin Țone-ultraspecialist în domeniul
antidrog, a propus interzicerea accesului persoanelor cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani la
aceste festivaluri.
Mulți oameni se întreabă de ce tot mai mulți adolescenții si mai nou copiii, o iau pe
drumul pierzanei prin consumul de droguri? Cauzele sunt multiple: lipsa de iubire din familie,
lipsa implicării cu adevărat a părinților în educația copiilor lăsând aceasta în sarcina exclusivă
a școlii rezumând totul la a da copiilor zilnic bani de buzunar, singurătatea pricinuită de
plecarea unuia sau ambilor părinți la muncă în străinătate, lipsa credinței în Dumnezeu,
încorsetarea sistemului de învățământ , economic și social, lipsa unor modele de viață,
influența negativă a mass-mediei prin care se propagă nonvaloarea la rang ,,de rege,, și lipsa
de dialog cu tinerii pentru a le cunoaște aspirațiile, dorințele, mai ales că ei vor constitui
națiunea de mâine. În afară de eticheta de drogați, i-a întrebat cineva pe tinerii de astăzi cum
ar vrea să fie țara în care doresc să trăiască până la sfârșitul vieții lor? NU.
“Tineretul este o investiție pentru viitor. De asta, semnele viitorului pot fi citite
în comportamentul nostru și al tinerilor de astăzi. Pentru lipsa noastră de orientare de azi, ne
vor judeca tinerii peste o vreme. Ce le vom spune? Că nu am știut? Că nu ne-a păsat? Cu scuze
nu repari ceea ce ai stricat din egoism sau din indiferență,,. Acestea au fost cuvintele către
părinți, profesori și cei care conduc destinele acestei țări ale pr.duhovnic Iustin Pârvu cu ceva
vreme înainte de a părăsi această lume. Este un îndemn pentru părinți, educatori și
guvernanții țării de a ne îngriji de viitorul națiunii române căci, salvând copiii noștri de astăzi
din ghearele morții albe, salvăm națiunea română de mâine.
ASOCIAȚIA ANTIDROG EST-EUROPEANĂ BACĂU