Un festival de muzică desfășurat la începutul lunii iunie în București a readus, din păcate

într-un mod dramatic, în atenția publicului un fenomen căruia societatea românească îi

acordă foarte puțină atenție - consumul de droguri. Unele statistici arată că 16% dintre
tinerii români au consumat droguri măcar o dată sau sunt consumatori ocazionali.

Cinci tineri au ajuns la spital în stare gravă după ce au consumat droguri la Festivalul de muzică
electronică „Saga” din București, iar doi dintre ei au murit. „Din păcate, acum au murit oameni.
Aflăm despre ei pentru că sunt dintre cei care și-au permis banii de «Saga». Nu vom afla însă
nimic despre sutele de oameni din periferii uciși de etnobotanice, de sutele omorâți de HIV,
pentru că ANA (Agenția Națională Antidrog - n.r.) nu are bani de seringi, nici de miile de vieți
distruse de depen-dența de droguri pentru care Agenția pare să nu aibă un răspuns. Nici un
centru nou de tratament nu s-a deschis în ultimii 10 ani!”, a atras atenția, într-o postare publică,
imediat după incident, medicul psihiatru Eugen Hriscu de la Clinica ALIAT din București, speciali-
zată în tratamentul dependențelor.

Deși fenomenul consumului de droguri își întinde tot mai mult tentaculele de la un an la altul,
pare să fie inexistent pe agenda publică, adesea neglijat chiar de autoritățile care ar trebui să
monitorizeze fenomenul și să prevină consumul. În presa de investigație, consumul de droguri,
cu toate implicațiile ce derivă, n-a constituit niciodată un subiect care să fie urmărit cu
obstinație, până la epuizarea lui, părând un veritabil subiect tabu. Cei mai conectați la ceea ce
se întâmplă în această privință rămân terapeuții specializați în adicții, cutia fină de rezonanță a
tuturor nenorocilor provocate în familii și în rândul tinerilor din cauza consumului de droguri.
„Dacă vrem să mergem la rădăcină, e nevoie de educație”, a subliniat în declarația de presă din
7 iunie președintele Klaus Iohannis, invocând o soluție atât de necesară, dar care este abordată
numai sporadic, ici-colo, în general de entități private, de asociații neguvernamentale, fără a
exista o strategie la nivel național.

Controale înăsprite, dar prevenire inconsistentă

După incidentele de la festivalul bucureștean, autoritățile dau asigurări că structurile

responsabile ale statului - Poliţia Română, Agenţia Naţională Antidrog, Poliţia de Frontieră,
Direcţia Generală Anticorupţie şi Jandarmeria Română - sunt mobilizate și au un „plan concret,
cu aplicabilitate imediată” de „acţiuni de prevenire şi de combatere a traficului şi consumului de
droguri”, după cum a declarat după ședința de lucru din 9 iunie, ministrul afacerilor interne,
Lucian Bode, citat de Agerpres. Pe termen scurt, acțiunile acestor structuri se vor intensifica în
zona staţiunilor de pe litoral şi a marilor oraşe din ţară, inclusiv în cluburi, baruri şi alte puncte
cu risc ridicat de consum de substanţe interzise. De asemenea, vor acorda o atenţie sporită
evenimentelor cu public numeros programate să se desfăşoare în lunile iunie, iulie, august şi
septembrie, în întreaga ţară.

Potrivit ministrului Bode, în 2021, structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au

destructurat 52 de grupări infracţionale şi au trimis în judecată peste 1.600 de persoane, iar 2,8
tone de droguri au fost confiscate. Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului
ilicit de droguri prevede pedepse cu închisoare de la 2 la 7 ani pentru traficanții de droguri, iar
în cazul în care aceștia trafichează droguri de mare risc pedepsele sunt majorate de la 5 la 12
ani.

Înăsprirea controalelor este binevenită, dar este eficientă dacă e dublată și de măsuri clare de
prevenire a consumului și de consiliere a dependenților. Agenția Națională Antidrog are, la nivel
național, o rețea de 47 de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog. Rezultatele
acestor centre vor fi comunicate mai bine și  mai clar către public de acum înainte, a promis
ministrul Bode.
Droguri utilizate de adolescenții români