UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE DREPT

MĂSURI DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE ALCOOL ,

DROGURI ŞI TUTUN

PROIECT REALIZAT DE GRUPA 116

AUTORI:
B ROSCARU ANDRA M ARIA

DRAGHIA ANDREEA ALEXANDRA (C OORDONATOR PROIECT )

GRAMA M IHAI

PĂTRĂŞCOIU M ARIUS R OBERT

POPA ILINCA ARIANA

PRUNĂ ANIA I LONA

 CUPRINS

1LISTA ABREVIERI .................................................................................................... 3

2Cuvânt-înainte........................................................................................................ 5

3Introducere ............................................................................................................. 6

3.1Prezentare Generală ........................................................................................ 6

3.1.1Drogul. Definire. ........................................................................................ 6

3.1.2Criterii de clasificare. ................................................................................ 7

3.1.3Trăsăturile drogurilor............................................................................... 7

3.2Consumul de alcool şi tutun.......................................................................... 10

4Evoluţia legislativă din România în materia consumului de alcool, droguri şi

tutun ........................................................................................................................ 13

5Statistică privind consumul de alcool, droguri și tutun în Europa ................. 16

6Metoda comparativă............................................................................................ 19

6.1Studiu comparativ: Germania vs România................................................. 21

6.2Studiu comparativ: Olanda vs România ..................................................... 25

6.3Studiu comparativ: Bulgaria vs România ................................................... 27

6.4Studiu comparativ: Franţa vs România ...................................................... 28

7Opinii și studii ale oamenilor de știință cu privire la domeniul prezentat ..... 31

7.1Opinii/ studii asupra consumului de droguri .............................................. 31

7.2Opinii/ studii asupra consumului de alcool ................................................. 35

7.3Opinii/ studii asupra consumului de tutun .................................................. 36

8Tactici de prevenire al consumului de alcool, droguri şi tutun ........................ 41

8.1Clasificarea OSAP ......................................................................................... 41

8.2Clasificarea lui Gerstein și Green împarte anumite abordări preventive în

anumite programe: ............................................................................................. 43

8.3Programe de dezvoltare emoțională (D. Goleman) .................................... 43

8.4Abordări educaționale pentru a preveni consumul de droguri ................. 46

9Factori de risc și factori de protecție.................................................................. 47

9.1Factori de risc sociali:.................................................................................... 47

9.2Factori de risc familiali: ................................................................................ 47

9.3Factori de risc individuali: ............................................................................ 48

10Reabilitare - consiliere psihologică și medicală în ajutorul combaterii

dependenței ............................................................................................................. 49

11Concluzie............................................................................................................. 50

12Redactarea proiectului ...................................................................................... 51

 12.1Rolurile membrilor ...................................................................................... 51

12.2Impresii ......................................................................................................... 52

13Bibliografie ......................................................................................................... 53
 1 LISTA ABREVIERI

HCM- Hotărâriile Consiliului de Miniştrii

HG- Hotărârile Guvernului

Art- articol

UE- Uniunea Europeană

EMCDDA- European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction

NICE- Institutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire

ENSP- European Network For Smoking and Tobacco Prevention

BATC- British American Tobacco

OMS- Organizația Mondială a Sănătății

INP- Institutul Național de Psihiatrie

AICFRD- Asociația Internațională pentru Controlul Fumatului și Reducerea Daunelor

NIEHS- The National Institute of Environmental Health Sciences

MRC- Laboratul de Biologie Moleculară al Universității Cambridge

SRP- Societatea Română de Pneumologie

OUG- Ordonanță de urgență a Guvernului

OSAP- Oficiul pentru Prevenirea Abuzului de Substanţe din SUA

 2 Cuvânt-înainte

Lucrarea intitulată “Măsuri de prevenire a consumului de alcool, droguri si tutun” este

rezultatul unei ample analize si cercetări la nivel național cât și internațional cu privire la impactul
consumului de substanțe menționate anterior asupra societății și a omului în mod individual, dar și
la modalitățile de prevenire și diminuare statistică a acestuia.

Raportându-ne la problemele tot mai des apărute pe care societatea noastră le întâmpină
datorită consumului de substanțe, și de care și noi, ca autori ai acestei lucrări, ne lovim în grupurile
de prieteni, în cadrul familiei sau în mediul de lucru, obiectivul central al scrierii acestei lucrări a
fost acela de a informa cât mai multa lume asupra efectelor mai mult sau mai puțin cunoscute pe
care substanțele pe care noi le credem inofensive, le au asupra sănătății și societății.

Ne-am dorit, de asemenea, ca prin această cale să tragem un semnal de alarmă către
persoanele competente în a lua măsuri asupra acestor probleme ce zilnic înregistrează o creștere
îngrijorătoare, determinând încă din 1967 și până în prezent Organizația Mondială a Sănătății să
inițieze programe speciale de combatere a consumului și abuzului de substanță.

Cotextul lucrării încearcă să răspundă nevoii de a explora relația dintre consumul de alcool,
droguri și tutun în spațiul cultural românesc și de a culege date care să contribuie la testarea
modelelor teoretice asupra acestui domeniu în alte spații culturale.

Lucrarea de față are o structură bazată atât pe analiza textelor normative, urmărindu-se
modul în care legislația a influențat problematicile discutate, cât și pe date si statistici științifice,
cu scopul unei vizualizări mai concrete asupra evoluției sau involuției statelor alese cu privire la
domeniul consumului de alcool, droguri și tutun.

Nu în ultimul rând, rezultatele obținute în urma analizei si cercetării noastre au o relevanță

practică, putând fi folosite drept argumente în elaborarea unor politici publice în scopul prevenirii
și combaterii criminalității relaționate cu consumul de droguri, alcool și tutun, și a unor programare
sociale care să aiba ca obiectiv prevenirea infracțiunilor în rândul tinerilor și reabilitarea deținuților
și consumatorilor dornici de reintegrare în societate.
 3 Introducere

“Important în viață este să nu te lași târât, un lucru atrage după sine un altui și apoi nu mai
știi unde ajungi.”1

Încă de la începuturile societății, aceasta s-a bazat pe un set de reguli, fie ele scrise, juridice,
fie doar morale, făcând apel la responsabilitatea fiecărui membru. Acestea au avut rolul de realiza
dintr-un grup de oameni, o societate organizată, structurată si eficientă, dar plecând de la ipoteza
că regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, existența lor aducea ca efect necesitatea unor sancțiuni.
Însă, când ne raportam la vicii, deși se află sub controlul legislativ al statului, nu pot fi ținute sub
control, ori mai presus, prevenite, fără a fi înțelese, începând cu motivul recurgerii la acestea și
continuând până la efectele pe care le produc.

Așadar, viciile reprezintă una din marile provocări cu care umanitatea se confruntă, efectele
directe sau indirecte provocate de consum, și respectiv de consumatori, remarcându-se drept un
fenomen îngrijorător la nivel internațional. În cadrul realizării lucrării am considerat necesara
trecerea în revistă a problematicii viciilor atât raportându-ne la situațiile cunoscute la nivel național,
la modul de sancționare și de abordare de către aparatele de conducere, dar și prin analizarea celor
mai importante elemente in domeniu cu care s-au confruntat alte state din Europa, recurgând la
comparații și folosindu-le pe unele dintre acestea drept exemple. Unele dintre elementele analizate
au fost specifice fiecărui stat in parte, iar existenta acestor diferențe confirmă faptul că
particularitățile locale și naționale pot juca un rol foarte important in rezolvarea problemelor de
interes comun.

3.1 Prezentare Generală

3.1.1 Drogul. Definire.

Cel mai important aspect în analiza unei probleme este prin pornirea de la definirea conceptului pe
care aceasta se bazează.

Termenul de drog se referă la o substanță solidă, lichidă sau gazoasă care, introdusă în organism,
modifică imaginea asupra realității înconjurătoare. 2

Legea 522/2004 ce modifică si completează Legea nr.143/2000 privind combaterea traficului si

consumul ilicit de droguri, definește drogurile ca fiind “plantele si substanțele stupefiante ori

1 Citat Andre Gide

2 I.P.J. Gorj- Consumul de droguri, definirea drogului.
psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe, înscrise in tabelele nr.I-III”.
3

Drogul poate fi definit, de asemenea, drept substanța utilizată în medicină și a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea o dependență fizică și/sau psihică ori tulburări grave ale activității
mentale, ale percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței.4

Dacă ne raportam la definițiile oferite de dicționare, putem înțelege termenul de drog ca

reprezentând materia primă de origine vegetală sau animală folosită la prepararea unor
medicamente 5, sau, substanța care, pe lângă proprietățile de precursor, poate fi și o substanță
stupefiantă sau un medicament. 6

Observăm totuși, că în ciuda explicației pe care o alegem pentru a definii termenul de drog,
toate au un element comun, respectiv enunță faptul că administrarea drogului implică schimbări ori
tulburări asupra consumatorului.

De asemenea, pentru prevenirea ori sancționarea consumului de droguri, un factor esențial

este cunoașterea clasificării drogurilor și efectele pe care fiecare categorie le poate aduce asupra
consumatorului in cauză.

3.1.2 Criterii de clasificare.

În lucrările de specialitate asupra drogurilor întâlnim numeroase clasificări, având la baza diferite
criterii, cele mai cunoscute fiind:

A. În funcție de originea produsului;

B. În funcție de regimul juridic;
C. În funcție de dependența generată (clasificare de ordin medical);
D. În funcție de efectul asupra SNC;
E. În funcție de plasarea pe unul dintre tablourile Convențiilor privind stupefiantele:
Împărțirea în stupefiante si substanțe psihotrope 7;
F. În funcție de modul de administrare;

3.1.3 Trăsăturile drogurilor

Pornind de la lista de clasificări ale drogurilor, cele mai cunoscute și mai producatoare de efecte
asupra consumatorului sunt:

3 Legea nr.522 din 24 noiembrie 2004, emisă de Parlament în Monitorul Oficial nr.1.155 din 7 decembrie 2004.
4 Definiție oferită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
5 Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), ediția 1978.
6 Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), ediția 1998.
7 Convenția unică privind stupefiantele din anul 1961/1971.
 A. OPIACEE

Opiaceele sunt substanțe naturale, semisintetice sau sintetice caracterizate în principal, prin
acțiune analgezica, narcotică, antitusivă, antispastică, euforizantă și toxicomanogenă. 8

Opiul: se extrage din capsula macului opiaceu, se obține din sucul secretat de tulpina, frunzele
și capsulele imature ale unui anumit tip de mac. Opiumul se poate ingera ca atare sau sub forma
de decoct, iar cel preparat se fumează de obicei, cu ajutorul unor pipe. 9

Efecte: euforie; pe termen scurt provoacă amețeli, vărsături, cefalee, depresie a centrilor
respiratori; pe termen lung provoacă disfuncționalități organice. Generează toleranta,
dependenta psihică și fizică.

Morfina: alcaloidul principal care se extrage direct din macul alb sau din produsul intermediar.
Se prezintă sub forma unei pulberi pufoase, având culoarea variind între alb murdar sau galben
și maroniu. 10

Efecte: analgezice și anestezice.

B. STIMULENTE

Cocaina: o substanță naturală ce este extrasă din frunzele unei plante originare din America de
Sud, numita Erythroxylon Coca sau arborele de coca, este un alcaloid cu proprietăți
psihostimulante, a cărei utilizare poate genera o toxicomanie. 11

O subcategorie a cocainei este Crack-ul, derivat din pudra de cocaina.

Efecte: utilizarea îndelungată poate cauza iritabilitate extrema, paranoia, convulsii sau
moarte.12

C. CANNABIS ȘI DERIVAȚI 13

Este o planta din a cărei rășină, frunze și flori se obțin substanțe psihoactive cele mai cunoscute
și mai folosite dintre toate drogurile ilegale (hașiș, marijuana).

Apare in forme precum:

8 Teză de doctorat “Implicații Sociale ale Consumului de Droguri”, autor Silviu Ciprian Bucur.
9 http://www.infodrog.ro/opiu.html
10 Emilian Stancu, Criminalistică, Volumul II, Editura Actami, Bucuresti, 1999, p. 681.
11 Denis Richard, Jean Loius Senon, Dicționar de droguri, toxicomanii si dependențe, editura Larousse, 1999, p. 445-

446.
12 Jenică Drăgan, Aproape totul despre droguri, editura Militară, București, 1997, p.56-112.
13 http://infodrog.ro/canabis.html
 -Iarba de canabis, marijuana

-Rășina de canabis

-Uleiul de canabis

Efecte: Pe termen scurt provoacă somnolență, apatie, creșterea apetitului alimentar, dificultăți
în perceperea timpului, scăderea capacității de concentrare si memorare, accelerarea bătăilor
inimii, înroșirea ochilor, absența inhibițiilor, paranoia, halucinații, neliniște. Pe termen lung
influențează apariția bolilor cronice pulmonare, creșterea riscului de infertilitate, scăderea
concentrației de testosteron.

Poate duce de asemenea la dependenta, caracterizata prin dependență psihică și toleranță.

D. DROGURILE SINTETICE (DESIGNER DRUGS)

Ecstasy (X.T.C.) : un așa numit “designer drugs” cu acțiuni din grupa drogurilor stimulatoare
și halucinogene fiind atribuit grupei entactogenelor, respectiv droguri care au ca efect
producerea sentimentului de fericire. 14

E. HALUCINOGENE

Drogurile de tip halucinogen se găsesc pe piață in diferite forme și sub diferite denumiri.

Unul dintre cele mai cunoscute fiind:

LSD (acronim de la dietil-amina lisergic LSD 25): substanță halucinogenă care distorsionează
percepțiile consumatorului. Vândută sub forma de tablete, capsule sau in forma lichidă.

Efecte: La nivel fizic provoacă dilatarea pupilelor, creșterea temperaturii corpului, a tensiunii
arteriale si a pulsului, tahicardie, transpirații, pierderea apetitului, insomnii, grețuri, etc. La
nivel psihic, efectele apar la o ora după ingestie, respectiv percepția distorsionata, sinestezie,
afectarea tuturor simțurilor, in special a văzului. Provoacă de asemenea halucinații și pseudo
halucinații ( consumatorul crede ca ceea ce vede este real și acționează in consecință ). Ex: se
poate arunca de la balcon crezând ca zboară. 15

F. SEDATIVELE SI SOMNIFERELE

Tranchilizantele: au fost fabricate pentru prima data in anii ’60 și erau considerate substanțe
fără risc, care nu dau dependenta si pot fi utilizate de către medici pentu tratarea stărilor de
insomnie și anxietate.

14 Legislația drogurilor, Culegere de teorie si practica judiciară, Editura Moroșan, p.229.

15 http://infodrog.ro/lsd.html
 Efecte: sunt sedative ce încetinesc reacțiile, induc o stare de amețeală, letargie și reduc atenția.

Deși existenta acestor droguri este cunoscută, traficul și deținerea în vederea consumului
propriu reprezintă infracțiuni ce aduc sancțiuni aspre, prevăzute in legea 143/2000 privind
prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Astfel, când ne raportam la traficul de droguri, acesta este reglementat de art.2 (1) al legii prin
care este enunțat că “producerea, cultivarea, fabricarea, transportul, distribuirea….se pedepsesc
cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”. 16

Alte sancțiuni ce pot fi acordate, in vigoarea acestei legi, sunt:

-pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 15 ani pentru importul ori exportul de droguri de risc,

potrivit art.3 (1).

-pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda pentru cultivarea ori deținerea de
droguri de risc pentru consum propriu, conform art.4 (1).

-pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru punerea la dispoziție a unei locuințe pentru

consumul ilicit de droguri, potrivit art.5.

Lista poate continua, iar în funcție de gravitatea faptei ori de tipul de risc vizat de drog,
pedeapsa poate ajunge până la 20 de ani.

3.2 Consumul de alcool şi tutun

Deși consumul de substanțe enumerate mai sus produce efecte mai grave, aducând de asemenea și
sancțiuni pe măsură, cele mai frecvent întâlnite droguri sunt alcoolul și tutunul.

Dacă ne raportăm la România, aceasta se află în fruntea celor mai multe clasamente negative despre
sănătatea populației. Astfel, unul din cinci romani fumează, iar aceasta statistică negativă vine la
pachet cu faptul că populația României este printre primele din Uniunea Europeană la consumul
de alcool.17

În cele mai multe cazuri, românii au primul contact cu alcoolul și/sau tutunul la vârste foarte
fragede, acest lucru fiind influențat de mai multi factori precum:

• Grupul de prieteni/colegi;
• Mediul familial;
• Curiozitatea si caracterul ușor influențabil specific vârstei;
• Lipsa sancțiunilor aplicate de părinți/profesori.

16Legea 143/2000, articolul 2, alineatul 1.

17https://romania.europalibera.org/amp/romanii-sedentari-consumatori-de-alcool-%C8%99si-
tutun/32167491.html
Consumul de tutun produce efecte negative asupra majorității organizelor vitale ale corpului.
Conform unor studii științifice, fumatul este asociat cu peste 20 de afecțiuni grave, însă, în
comparație cu efectele consumului de droguri, afecțiunile provocate de tutun regresează atunci
când consumatorul renunță la fumat.

Cele mai afectate sisteme ale organismului uman sunt:

➢ Circulația – nicotina declanșează secretarea anumitor hormoni, care determină

contractarea vaselor de sange, afectând circulația periferică și ducând la creșterea tensiunii
arteriale cu 10-15 %; creșterea tensiunii arteriale crește riscul de comoții cerebrale sau
infarct miocardic.
➢ Sângele – monoxidul de carbon din fumul de țigară înlocuiește până la 12 % din oxigenul
transportat în mod normal de globulele rosii, ceea ce înseamna că țesuturile nu vor mai fi
suficient oxigenate; este, astfel, îngreunată activitatea fizică.
➢ Plămânii – fumatul încetinește dezvoltarea plămânilor la adolescenți și duce la deprecierea
capacității respiratorii; gudronul din fumul de țigară se depune în țesuturile plămânilor și
duce la moartea lor; în timp, se poate ajunge la cancer sau emfizem pulmonar – o boală care
implică distrugerea pereților alveolelor pulmonare.
➢ Inima – fumatul face ca inima să bată mai repede cu 10-25 de batai pe minut pentru a pune
sângele în miscare; în plus, sângele conține mai puțin oxigen când ajunge la inimă, ceea ce
poate duce la boli cardiace.
➢ Pielea – fumatul duce la distrugerea elastinei – fibrele elastice care mențin pielea netedă și
fără riduri; nicotina din fumul de țigară duce la contractarea vaselor de sange, ceea ce
înseamnă că pielea nu mai este la fel de oxigenată și hidratată.
➢ Ochii – potrivit cercetărilor recente fumatul dubleaza riscul degenerării oculare sau al
deteriorarii centrului retinei.
➢ Dinții – gudronul din fumul de tigară îngălbenește dinții, iar fumul de țigară inhibă
activitatea anticorpilor care protejează gingiile de boli; fumatul dublează riscul pierderii
dinților, cariile și bolile gingiilor sunt mult mai frecvente în randul fumătorilor.
➢ Gura, faringele și laringele –sunt expuse în mod repetat agenților cancerigeni din fumul
de țigară; rezultatul e cancerul de planseu bucal sau cel esofagian.
➢ Stomacul – fumul de țigară favorizează secreția excesivă de sucuri gastrice, ceea ce poate
duce la ulcer și la alte probleme gastrointestinale. 18

Consumul de alcool, pe cât de popular și inofensiv este considerat în societate, în special în rândul
tinerilor care îl practică la aniversări ori simple ieșiri cu prietenii, provoacă efecte negative grave
asupra sănătății și relațiilor cu alți membrii ai societății.

18 http://www.actdt.ro/ce-afectiuni-pot-fi-tratate/dependenta-de-tutun-alcool-sau-droguri/
Alcoolismul are nenumarate efecte atât asupra persoanei în cauza cât și asupra celor din jur, și
vorbim de efecte ce țin de sfera psihologică dar și de efecte fizice. Abuzul de alcool este cauza
celor mai multe accidentari, inclusiv accidentele de mașină, de pilda. O treime din accidentele
mortale sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de răniți rezultați în fiecare an.
Consumul de alcool, chiar și în cantitati moderate crește foarte mult riscul de a avea raporturi
sexuale neprotejate, crescând astfel riscul de îmbolnăviri. În unele cazuri apar "efecte" mai
complicate, din sfera sarcinilor nedorite.19
Printre efectele negative asupra organismului, mai pot apărea și:

➢ neliniste interioara, iritabilitate;

➢ tulburari de somn, coșmaruri;
➢ depresie, frică, complexe de inferioritate ascunse uneori în spatele unei fațade de
grandomanie;
➢ lipsa de voință;
➢ izolarea și reducerea sferelor de interes;
➢ lipsa igienei corporale, decadere fizică și psihică.
În funcție de scopul consumului si de cantitate, consumatorii se împart în:
1. Bautorii de tip ALFA - Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din
stare de dispoziție neplăcute.

2. Bautorii de tip BETA - Motivul principal al consumului: obișnuința de a asocia orice

situatie/eveniment cu consumul de alcool.

3. Bautorii de tip GAMA - Motivul principal al consumului: nevoia psihică și fizică de

consum, în lipsa consumului apar stări psihice și fizice neplăcute (depresie, iritabilitate,
nervozitate, melancolie, agresivitate, agitație psiho-motorie, dureri și indispoziții fizice).
Aceștia sunt dependenți de alcool în primul rand psihic, dar și fizic, neputând controla
cantitatea de alcool consumată.

4. Bautorii de tip DELTA - Motivul principal al consumului: nevoia fizică de a consuma

alcool, obișnuință. Acestea sunt dependenți de alcool în primul rand fizic. Pot păstra o
perioadă mai lungă controlul asupra cantității de alcool consumată.

19https://www.umfcv.ro/ro/despre-noi/ccop/ccop-legaturi-utile/ccop-resurse-pentru-sanatate/dependenta-de-
alcool/ccop-efectele-consumului-de-alcool
 5. Bautorii de tip EPSILON (periodici) - Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa
capacității de a menține un echilibru, stare de epuizare sau de depășire a resurselor
funcționale fizice și psihice. Aceștia sunt dependenți de alcool consumând necontrolat.

4 Evoluţia legislativă din România în

materia consumului de alcool, droguri
şi tutun
Pentru a întelege problema ce o reprezintă în ziua de azi alcoolul, tutunul şi drgourile şi cum
putem preveni consumul acestor substanţe, trebuie să vedem cum a evoluat acest fenomen şi ce
măsuri s-au luat de-a lungul istoriei spaţiului românesc.

În ceea ce priveşte consumul de droguri, imaginea actuală a populaţiei este că această activitatea
început în perioada de după revoluţie, acest lucru fiind datorat propagandei din perioada comunistă
şi cea anterioară acesteia. Citatul ”Geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” al lui Herodot
a fost folosit pentru a răspândi informaţia aceasta. 20

Adevărul este că această activitate îşi are originile încă din perioada prestatală, tracii
consumând droguri în scop religios, medicinal şi recreaţional aceştia procurându-le prin comerţ.
Această activitate a continuat în decursul istoriei noastre.

Primele documente legislative ce au reglementat consumul de narcotice sunt ”Pravila lui Matei
Basarab” din 1652, în Ţara Românească, şi ”Cartea românească de învăţătură” din 1646, în
Moldova, sub domnia lui Vasile Lupu. În acestea a fost tratat regimul spiţeriilor (adică farmaciile).

După Unirea Principatelor, din 1859, pe lângă o mai bună reglementare a farmaciilor şi a
activităţilor acestora, cum ar fi Legea Sanitară din 1874, în care MAI era obligat să avizeze
deschiderea şi funcţionarea farmaciilor şi legile din perioada 1885-1893 care reglementează
deontologia, prescrierea, administrarea substanţelor narcotice, apare 1864 Regulamentul
Pharmaceutic, acesta reprezentând controlul drogurilor la nivel naţional.

În 1912, România aderă la Convenţia Internaţională privind Stupefiantele de la Haga.

Perioada interbelică a reprezentat etapa în care România işi perfecţionează legislaţia antidrog.
Aceste reglementări au venit pentru a contracara consumul excesiv de droguri determinat de Primul
Război Mondial, prin intermediul ofiţerilor străini. 21

20Oișteanu Andrei, ”Narcotice în cultura română”, ediția a III-a, editura Polirom, 2014, pagina 11
21Rusu Alexandru , ”Paradisul atifical. Consumul de narcotice și stupefiante”,4 decembrie 2022 ,
https://historia.ro/sectiune/general/paradisul-artificial-consumul-de-narcotice-si-2199662.html
Astfel, în 1921 s-a înfiinţat Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale şi este introdusă Regulamentul
drogurilor şi vânzărilor substanţelor medicamentoase brute, aceasta spunând că deţinerea, vânzarea
şi consumul substanţelor medicamentoase brute trebuie autorizată de Direcţia Generală a
Serviciului Sanitar, la aceasta adăugandu-se legea nr.58/1928, lege care extinde lista substanţelor
narcotice. În 1933 România aderă la Convenţia pentru Limitarea Fabricaţiei şi Reglementarea
Distribuirii Stupefiantelor, ratificând-o prin legea nr.59.

Odată cu venirea comuniştilor la putere, aceştia vin cu propriile reglementări în privinţa prevenirii
consumului de droguri abuziv. Pe toată această etapă a istoriei noastre prin decrete şi HCM
(Hotărâriile Consiliului de Miniştrii) au fost reglementate întrebuinţarea şi regimul substanţelor
stupefiante, care au fost perfecţionate în anul 1969. Cel mai notabil decret este Decretul 12/1965,
publicat în Buletinul Oficial numărul 4 din 27.01.1965, acesta tratând măsurile ce pot fi luate
împotriva celor ce s-au intoxicat cu narcotice. În această perioadă a istoriei naţionale numărul de
cazuri este foarte mic, inculpaţii fiind cetăţeni străini, românii neinteracţionând cu aceste substanţe
(probabil că fiind frig în casă, mâncare mai greu de accesat şi curent electric în limita stocului
disponibil erau probleme mai stringente).

Finalul comunismului marcat de revoluţie a creat un vid legislativ şi a lăsat România în haos.
Această realitate a făcut din România un nod perfect pentru marile reţele de trafic de droguri
internaţionale, determinând ca numărul de consumatori să crească exponenţial. România, pentru a
rezolva această problemă din multele ce s-au ivit după reoluţie, prin HG din 1991 şi 1999 ce
stabileu regimul narcotice, condamnarea consumului acestora şi înfiinţarea Comitetului
Interministrial de Luptă împotriva Drogurilor (actual Agenţia Naţională Antidorg)

În 2000, legea care stă la baza luptei antidorg este Legea nr. 143/2000 prin care este prevenit
consumul, deţinere şi traficul de droguri, aceasta suferind modificări şi adăugiri prin alte legi şi
OUG. Aceasta reglementează metodele speciale folosite de traficanţi.

În ce priveşte consumul de alcool, această activitate există pe spaţiul românesc încă de pe vremea
Tracilor, existând lengenda în care Burebista a ars podgoriile deoarece, fie îi atrăgea pe invadatori,
fie supuşii acestuia consumau prea mult alcool încât erau mai mult în stare de ebrietate decât treji.
Oricare ar fi motivul, tracii aveau o plăcere aparte în ce priveşte consumul de alcool.

Românii i-au moştenit pe traci şi în ce priveşte consumul băuturilor spirtoase, încât ”Pravila lui
Matei” şi ”Cartea românească de învăţătură” era reglementat consumul de alcool, în special
situaţiile ce privesc starea de ebrietatea.

Alcoolul devine o problemă în secolul XVIII, odată cu sistemul fanariot, marea majoritate a
românilor era săracă şi pentru ”a-şi îneca amarul” şi pentru a uita de sărăcie recurg la băutură,
consumând orice băutură spirtoasă, aproape toate fiind de proastă calitate.22

22Gudu Andrei, ”Istoria tulbure a alcoolului românesc, de la rachiul din ogradă la wisky-ul făcut în cadă”,
24.10.2022, https://www.vice.com/ro/article/y3pxxy/istorie-alcool-romania-rachiu-whisky-prohibitie
Odată cu formarea statului român, profitând de defectul românilor ,acesta implementează o lege ce
prevede accizele pe alcool, ulterior adăugând-se şi cel produs în casă, dar s-a renunţat la
impozitarea celui făcut în casă deoarece lumea a fost nemulţumită, ajungând să fie motiv pentru
Răscoala din 1907. Pe parcursul perioade interbelice distribuţia era de alcool era controlată de stat.
Evident, au existat mişcări ce condamnau consumul de alcool ce vizau un efect precum prohibiţia
americană, dar care nu s-au răspândit decât în rândurile legionarilor.

În ce priveşte legislaţia din perioada comunistă, aceasta se focusa asupra limitării accesului la
băuturile spirtoase şi vârsta legală pentru consum, cum reiese din Legea Nr.3/1978 şi Decretul
76/1975.

Odată cu eliminara comunismului, limitările au fost eliminate, statul român, prin legea 61/1991 şi
prin OUG 195/2002, Art.79 reglementează comercializarea alcoolului, condusul la volan în stare
de ebrietate. De asemenea beţia este reglementată în codul penal prin art.75 şi 78, art. 49
reglementează beţia involuntară.

Consumul de tutun, spre deosebire de celelalte două vicii, apare prima oară în spaţiul românesc în
anul 1600, pe cale otomană. Obieciul fumatului era practicat de toate clasele sociale.

Popularitatea fumatului a determinat imediata apariţie unor legi ce-l interziceau în spaţii publice
sau amendau (exclusiv în Transilvania) şi introducerea de taxe asupra tutunului(în toate ţările
române).

Până în perioada comunistă, legislaţia era simplistă, chiar neglijabilă, aceasta a început să evolueze
odată cu conştientizarea la nivel internaţional a efectelor dăunătoare ale fumatului.

Odată cu venirea comuniştilor, înţelegerea dezavantjelor consumului de tutun determină statul să

vină cu legislaţia potrivită. Astfel, pe lângă taxele şi impozitele şi interzicerea fumatului în spaţii
publice este implementată legea ce limitează metodele de promovare ale fumatului prin reclamă.

Odată cu eliminarea comuniştilor, în anii ’90 sunt implementate legile ce limitează publicitatea
ţigărilor şi obligativitatea avertismentelor ce privesc sănătatea pe pachete. Anii 2000 marchează
interzicerea fumatului în spaţii libere prin legea 349/2002 ce a fost completată prin legea 15/2016
(legea antifumat), care prevede taxe mai mari, implicit preturi mai mari, lărgirea numărului de
locuri în care fumatul este interzis şi modul de producţie.
 5 Statistică privind consumul de alcool,
droguri și tutun în Europa

Consumul de alcool reprezintă o problemă majoră de sănătate în Europa, clasându-se la baza a

peste 7% din totalul problemelor de sănătate și al deceselor premature. Inclusiv un consum moderat
de alcool poate crește riscul de îmbolnăvire pe o perioadă îndelungată (boli cardiace și hepatice,
cancer), iar dependența este creată de consumul frecvent și excesiv.

În Europa, consumul de droguri implică o gamă variată de substanțe. Policonsumul (afecțiunea

în care pacientul consumă mai multe tipuri de stupefiante) este frecvent în rândul persoanelor
consumatoare de droguri, dar greu de măsurat, iar consumul individual variază de la consumul
experimental, la cel regulat, ajungându-se la dependență. Canabisul este considerat cel mai
consumat drog, prevalența consumului fiind de aproximativ cinci ori mai mare în comparație cu
alte substanțe.

Consumul de tutun reprezintă cea mai dăunătoare dependență pentru sănătatea omului, care însă
poate fi evitată, dar totodată și cea mai importantă cauză de deces prematur în Europa. Anual,
moartea a peste 700.000 de persoane este provocată de consumul excesiv de tutun. Potrivit
statisticilor, dintre fumătorii dependenți, aproximativ 50% dintre aceștia mor prematur, în medie
cu 14 ani mai devreme.

Statistică privind consumul de alcool în Europa:

Conform studiilor Europene, aproximativ 58 milioane de persoane sunt mari consumatoare de

alcool, 23 milioane sunt dependente de alcool (5,4% din bărbații de 18-64 ani și 1,5% din femei),
iar 9 din 10 persoane dependente nu au acces la tratament. În ultimele două decenii au avut loc
schimbări semnificative în comportamentul europenilor asupra consumului de alcool, remarcându-
se un impact decisiv asupra morbidității si mortalității cauzate de consumul de alcool. În Europa,
încă din anul 1990 a început tendința descrescătoare a consumului, țările mediteraneene
înregistrând o reducere a nivelului cu mai mult de o treime, iar țările central si vest-europene cu un
sfert. În schimb, consumul de alcool s-a menținut la un nivel constant în estul si sud-estul Europei.
Țările din Europa cu cel mai mare consum de alcool:

Statistică privind consumul de droguri în Europa:

Chiar dacă consumul de opioide, cum ar fi heroina este relativ rar, acestea continuă să fie drogurile
asociate cel mai frecvent cu forme mai nocive de consum, inclusiv cu cel prin injectare. Amploarea
consumului de droguri stimulante și tipurile cel mai des întâlnite variază de la o țară la alta, dar se
înregistrează tot mai multe dovezi ale unei potențiale creșteri a consumului de droguri stimulante
prin injectare. În medie, consumul de droguri este mai mare în rândul bărbaților, această diferență
fiind adesea și mai pronunțată în cazul modelelor de consum mai intensiv sau regulat.
➢ Se estimează că aproximativ 83 de milioane de adulți (15-64 de ani) din Uniunea
Europeană, adică 28,9 %, au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în viață.

➢ Canabisul este considerat cel mai încercat drog (47,6 milioane de bărbați și 30,9 milioane
de femei).

➢ Prevalența consumului de opioide de mare risc în rândul adulților (15-64 de ani) a fost
estimată la 0,35 % din populația Uniunii Europene în 2019, respectiv 1 milion de
consumatori de opioide de mare risc.

➢ Numărul capturilor de cocaină (+27 %), amfetamină (+40 %) și iarbă de canabis (+72 %)
a crescut între 2009 și 2019, dar într-un ritm mai lent decât cantitățile capturate. Astfel, se
poate semnala o extindere a activităților de producție și de tranzit, dar și înmulțirea piețelor
de consum intern.

➢ În Uniunea Europeană, anchetele arată că aproape 2,2 milioane de tineri între 15 și 34 de

ani (2,1 % din această grupă de vârstă) au consumat cocaină în ultimul an.

Statistică privind consumul de tutun în Europa:

În Europa, deși au fost înregistrate progrese semnificative în ultimul deceniu, numărul

fumătorilor rămâne ridicat (26 % din totalul populației și 29 % din numărul tinerilor cu
vârsta între 15 și 24 de ani). În scopul redresării acestei situații, Uniunea Europeană și
guvernele statelor membre au luat măsuri majore de control al tutunului, sub formă de
legislație, recomandări și în trecut, de campanii de informare.
 6 Metoda comparativă23
Comparația presupune capacitatea de a remarca atât asemănări, cât și deosebiri între două
sau mai multe fapte sau evenimente juridice, cu scopul de a studia fenomenul juridic și de a raporta
acele diferențe și similarități. Acest proces metodologic a avut multe beneficii în evoluția statului
român de astăzi, fiind utilizată metoda comparativă asupra mai multor sisteme de drept între diferite
state. În urma acestor comparații se observă deosebirile flagrante dintre normele juridice ale unei
țări și normele juridice ale altei țări. Desigur, diferențele sunt cruciale, deoarece datorită lor există,
de fapt, metoda comparativă.

Plecând de la ideea de a compara, realizăm că nu orice entitate este comparabilă. În ceea

ce privește anumite entități este posibil să realizăm o comparație, și anume, atunci când două sau
mai multe entități sunt antagonice. Așadar, dacă doua entități sunt similare din toate punctele de
vedere, avem de a face cu o singură entitate, comparația fiind nesemnificativă. Plecând de la
afirmațiile de mai sus, deducem că doar atunci când există atât elemente similare, cât și elemente
antagoniste putem realiza o comparație între acele entități.

Scurt istoric al metodei comparative

În urma acestei acțiuni de a compara s-a afirmat conceptul de drept comparat, care și-a avut
originile în secolul XX, odată cu apariția primelor lucrări metodologice universale care au studiat
dreptul. Diverși autori 24 au creionat conturul metodei comparative prin intermediul studiilor
realizate și a opiniilor exprimate cu privire la aceasta. Fiind un instrument științific riguros, dreptul
comparat presupune anumite etape sau reguli care ne prezintă cum să utilizam și să aplicăm această
metodă comparativă în acest domeniu. De pildă: contextul în care se realizează compararea,
evoluția în timp a unei norme juridice, modul în care sunt analizate anumite legi sau cutume, fiind
necesar să se țină cont de ierarhia forței juridice a izvoarelor de drept, cât și de modul în care se
complementeaza între ele. De asemenea, pentru ca un demers științific să poată fi caracteristic unei
metode comparative este absolut necesar să se elimine orice abordări haotice, fragmentate sau
contradictorii, compararea trebuie să fie sistematică, logică și coerentă.

Leontin‐Jean Constantinesco considera că metoda comparativă „constă în a conduce un

studiu comparativ de‐a lungul a trei stadii succesive, și anume: connnaître, comprendre, comparer”.
Aceste trei etape ale procesului metodologic sunt cunoscute și sub numele de regula celor trei C.
Prima faza, cunoscută sub numele de „connnaître” (a cunoaște), cuprinde toate acțiunile vitale
pentru cunoașterea termenilor de comparat. În a doua etapă, denumită „comprendre” (a înțelege),
cercetătorul va utiliza toate operațiunile metodologice cruciale pentru a înțelege termenii de

23 Ștefan Deaconu, Metodologie juridică -Curs practic pentru studenți, Editura Hamangiu 2013, pg.23-26.

24
Kholer, Lambert, Schwarz‐Liebermann Von Wahlendorf etc
comparat ce aparțin peisajului juridic. A treia fază, intitulată „comparer” (a compara), include
acțiunile care au ca scop să îl ajute pe comparatist să relaționeze termenii de comparat, pentru a
putea raporta asemănările sau deosebirile existente între aceștia. Așadar, pentru a compara este
absolut esențial a înțelege, iar pentru a înțelege este nevoie de cunoaștere, astfel toate cele trei stadii
succesive aflându-se într-o relație complexă de interdependență unul față de celălalt.

Rolul metodei comparative

Rolul metodei comparative în domeniul dreptului este de a crea anumite clasificări, anumite
tipologii juridice, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, realizându-se astfel o
comparație cu privire la reglementările juridice ale unor sisteme de drept din România cu sistemele
juridice ale altor țări. Prin acest proces comparativ fiecare stat se poate dezvolta raportându-se la
modelele altui stat și împrumutând experiența legislativă a statului respectiv, desigur, atâta timp
cât nu își încalcă prevederile și nevoile naționale.

Efectele metodei comparative

Principalul efect al acestei metode îl reprezintă crearea unor noi ramuri în sistemul juridic,
precum cea a dreptului comparat, cât și crearea de catedre și instituții de drept comparat în multiple
țări. Un exemplu în acest sens este Academia Internațională de Drept Comparat - instituție
internațională de drept comparat cu sediul la Paris.

Din perspectiva mea, dreptul comparat sau metoda comparativă a deschis noi orizonturi
României, datorită lui/ei având posibilitatea de a ne raporta la numeroase sisteme de drept din
diferite țări, și astfel, oferindu-i sistemului juridic românesc șansa de a se dezvolta în paralel cu
sistemele juridice internaționale.
În această lucrare vom realiza un studiu comparativ între situația consumului de alcool,
droguri și tutun în cadrul unor state Europene precum Germania, Olanda, Bulgaria și Franța,
raportându-ne la situația României, utilizând metoda comparativă prezentată mai sus.

6.1 Studiu comparativ: Germania vs România

Vom împarți acest studiu în două părți astfel: situația consumului de droguri și situația
consumului de alcool și tutun.

A. Situația consumului de droguri - Imagine de ansamblu - estimări privind consumul

de droguri

La nivel internațional, în rândul tinerilor, consumul de substanţe ia amploare, iar,

concomitent, sporesc și riscurile apariției unor probleme acute, fiind inevitabilă o dezvoltare a unei
uzanțe cronice de consum de droguri. În rândul consumatorilor frecvenţi de droguri se află cei
avansați în vârstă, care sunt avizi practicanți ai policonsumului de droguri, fapt ce schițează o
problemă majoră în contextul supradozei de droguri. De asemena, se complică tratamentul pentru
consumul de droguri (reabilitarea), prin prisma comportamentului violent al pacienților, ce vine la
pachet cu suita de infracțiuni comise pentru a-și alimenta această obsesie împovărătoare.
O problemă deosebit de solicitantă ce prezintă actualitate în societatea românească o
constituie creșterea cererii și a ofertei de droguri în rândul populației și, mai ales, în rândul tinerilor.
Aderarea României la Uniunea Europeana în 2007 marchează momentul din care România a
dobândit statutul de membru UE, care a presupus raportarea permanenta la obiectivele și măsurile
Uniunii Europene. Asadar, în domeniul luptei împotriva drogurilor, România s-a angajat la
aplicarea inițiativelor comune și să asigure o cât mai eficientă coordonare a propriilor acțiuni în
concordanță cu cele desfășurate de partenerii europeni. Trebuie menționat că în timp ce România
a devenit stat membru UE abia din 2007, Germania era stat membru încă din 1958.
Astfel, abordarea echilibrată a Uniunii Europene conferă o pondere egală a reducerii cererii
și ofertei de droguri. În acest sens, o analiză a legislaţiei naţionale arată că statele membre ale
Uniunii Europene au legiferat, în mod activ, în conformitate cu acest angajament politic, la nivel
internațional, prin prisma numeroaselor măsuri dezvoltate de-a lungul timpului. Au fost instituite
reglementări noi cu scopul de diminuare a riscurilor, implicit a consumului de droguri. (de
exemplu: sporirea pedepselor pentru traficul de droguri, controale vamale mai riguroase,
desconspirarea unor rețele ample de trafic de droguri, introducerea unor teste de urina etc.).

Studiul se va baza pe un reportaj realizat în anul 2019 de către “German Monitoring Centre
for Drugs and Drug Addiction” - EMCDDA, care prezintă dintr-o perspectivă de ansamblu
fenomenul drogurilor din Germania.

Strategia națională în domeniul drogurilor

Conform acestui reportaj, în Germania, în anul 2012, a fost adoptată o strategie de către
Biroul Federal, care avea ca obiectiv reducerea consumului de alcool, tutun și de substanțe ilicite,
cât și elidarea dependenței față de acestea. Această strategie se baza pe patru concepte:
1. Prevenire
2. Reabilitare (consiliere, cât și ajutor medical și psihologic cu scopul de a depăși dependența)
3. Reducerea riscurilor
4. Reducerea ofertei de droguri pe piață

Legile naționale privind drogurile și infracțiunile acestora

Legea federală germană, în ceea ce privește stupefiantele, definește listele de substanțe

narcotice, cadrul și procedura comerțului legal, prescrierea de narcotice, răspunderea penală și
administrativă și măsuri alternative pentru dependenții de droguri. Totuși, consumul de droguri nu
este privit ca infracțiune, în timp ce deținerea neautorizată și achiziționarea de droguri constituie
infracțiuni și sunt pedepsite cu închisoare de până la 5 ani. Cultivarea, fabricarea și furnizarea ilicită
de substanțe stupefiante sunt sancționate cu închisoare de până la 5 ani, iar pedeapsa poate crește
în circumstanțe agravante definite de la 5 ani la 15 ani. Exemple de asemenea circumstanțe
agravante sunt cazurile în care sunt implicați minori, cantități mari de droguri, apartenența la
diverse grupuri infracționale organizate sau prezența diverselor arme.

În Germania, în anul 2016, a fost introdusă o noua lege care a prohibitat acțiunea de
aprovizionare de noi substanțe psihoactive care aparțineau unor substanțe derivate din amfetamină
(inclusiv catinone și canabinoizi sintetici). La încălcarea acesteia, se aplică o pedeapsa privativă de
libertate de pana la 3 ani, iar în cazul unor circumstanțe agravante, până la 10 ani.

Consumul de droguri presupune, printre altele, crearea unor noi situații problematice,
situații care sunt reglementate prin legea penala germană. Simultan cu existența drogurilor, alte
infracțiuni (cauzate în mod direct de consumul de droguri ce întunecă judecata umană) apar în
comunitate (de pildă, conducerea sub influența substanțelor interzise sau chiar tâlhării alimentate
de sevraj etc.). Așadar, există o corelație între comercializarea drogurilor și situația socio-
economică reală din societate. Crearea unei legislații mai restrictive ar impacta într-un mod pozitiv,
având în vedere că
în 2013, în Germania, a fost raportată o ușoară creștere a numărului de infracțiuni ce țin de deținerea,
achiziționarea și distribuirea fără drept a substanțelor interzise (mai exact, 325.102 la număr);
majoritatea infracțiunilor de această natură au avut la bază comercializarea canabisului și a
amfetaminei (și a substanțelor înrudite).

Consumul de droguri în Germania

Situația curenta a societății germane prezintă o realitate sumbră; mai mult de o pătrime a
populației a consumat la un anumit moment al vieții droguri, pe când 1 din 10 oameni au consumat
în ultimele 12 luni; jumătate dintre aceștia au consumat substanțe ilicite în ultimele 30 de zile. Un
studiu realizat în 2015 arată că marihuana rămânea cel mai consumat drog din Germania, atât in
rândul adolescenților, cât și în cel al adulților. Cei mai întâlniți consumatori de droguri sunt bărbații,
în particular cei cu vârste cuprinse între 18-25 de ani. În anul 2015, amfetamina a fost reportată ca
fiind cel mai utilizat drog de către adulții de naționalitate germană, urmată de cocaină și
MDMA/ecstasy.

B. Situația consumului de alcool și tutun

În plus, este recunoscut faptul că un factor decisiv în problematica consumului de droguri

îl reprezintă consumul acestora concomitent cu cel de alcool. Astfel, consumul de droguri coroborat
cu cel de alcool intensifică riscul unor efecte nocive, negative în rândul adolescenților și al tinerilor
de astăzi. De asemenea, tutunul reprezintă un factor introductiv și mediator, care deschide calea
adolescenților către alte substanțe care dăunează în mod expres și vizibil sănătatea acestora.
Alcoolul și tutunul au fost folosite drept instrumente de socializare și de integrare în diferite
anturaje; de aceea, ambele sunt omniprezente încă de la o vârstă fragedă. Așadar, 34% din populația
germană fumează începând cu vârsta de 15 ani, clasând Germania pe locul 2 în topul țărilor cu cei
mai mulți fumători. Totodată, este reliefată problema alcoolismului cronic, Germania aflându-se
tot pe locul 2 în topul țărilor care se confruntă cu consumul excesiv de alcool; matematic, în medie,
se consumă cu 2 litri de alcool pur mai mult decât media europeana.
De asemenea, consumul de alcool în rândul adolescenților a cunoscut o anvergura
îngrijorătoare: aproximativ 75% dintre elevii germani (cu vârste cuprinse între 15-16 ani) au
consumat alcool și tutun în ultima lună. În întâmpinarea acestei dileme, germanii au proiectat un
set de măsuri de tipul: ridicarea vârstei legale de a consuma/achiziționa tutun la 18 ani (deși anumite
băuturi alcoolice pot fi cumpărate încă de la vârsta de 16 ani), condiționarea procurării țigărilor de
plata cu cardul a acestora. Totuși, aceste măsuri s-au dovedit ca fiind ineficiente, neavând rezultate
promițătoare.

În acest sens, a fost realizat un studiu comparativ între diferite țări europene, studiu ce a
indicat că Germania si România aveau cea mai ineficienta putere de cumpărare ajustată la rata de
taxare a alcoolului din Europa.

Problema consumului de substanțe ilicite, alcool si tutun în România

În ceea ce privește țara noastră, conform Asociației Naționale Anti-Drog, și România se

confrunta cu aceeași problematică a consumului de droguri, precum și consumului de alcool și
tutun. Un studiu din 2021 atesta faptul că în România, până la momentul acela, 10,7% dintre
persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puțin un tip de drog ilegal de-a lungul
vieții. Predispoziția românilor la consumul de substanțe dăunătoare își are sorgintea în situația
socio-economică; Ziarul Financiar indică situația îngrijorătoare: 1,58 milioane de români lucrează
pe salariul minim pe economie. Traiul la limita subzistentei împing multi cetățeni deznădăjduiți să
fie absorbiți de iluzia unui trai mai plăcut prin intermediul consumului de droguri, alcool și tutun.
Legislația României s-a concentrat mai mult pe pedepsirea comercializării substanțelor interzise,
asprirea sentințelor25 (în așa maniera încât posesia unei cantități insignifiante de canabis poate duce
la executarea unei pedepse cu închisoare), decât pe motivele directe care au condus, în primă fază,
la consum.
Focalizând pe comparația România-Germania, se va analiza evoluția fenomenului în cadrul
acestor două state europene. Așadar, în ultimele două decenii, Germania se confrunta cu un număr
imens de oameni dependenți de droguri (în speță, 12.784.000 de cetățeni germani, aproximativ
25,4% din populația statului, în anul 2007). Legislația germană anterioară (divizată în structuri

25
Propunere legislativă pentru modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului
ilicit de droguri, inițiată de PNL
specializate precum (StVO26, StVG27 , StGB28 , FeV29) se concentra pe prevenirea consumului
de substanțe/alcool/tutun prin organizarea de programe de informare, chiar și în școlile germane.
Problema consumului a continuat să rămână actuală, Germania având cei mai mulți cetățeni din
Europa care sunt activi consumatori de alcool, tutun si droguri.
Pe de altă parte, situația României, din anul 2008, era una prosperă (din perspectiva
consumului de droguri, conform unui raport realizat de Asociația Naționala Anti-Drog) . Însă,
problema alcoolismului a fost omniprezentă de-a lungul istoriei recente; așadar, consumul de alcool
per capita era de 14,4. Situația din anul 2008, din perspectiva legislativă, surprindea o realitate
dură: amploarea fenomenului nu era luat în serios, iar un chestionar din anul 2010 a arătat că
procurarea alcoolului si a tutunului de către minori era suficient de facilă. În ciuda redactării unor
măsuri legislative: mărirea accizelor, înăsprirea pedepselor referitoare la consumul de substanțe
interzise la volan sau impunerea unor noi norme (precum legitimarea cumpărătorilor de alcool sau
tutun în cadrul magazinelor de către angajați), nu se pot constata efecte favorabile.
Amintind că Germania are un procent enorm de consumatori, se pot observa asemănările
dintre cele doua state. Însă, trebuie notat că între cele două există diferențe privind cauzele sociale:
astfel, românii sunt mai predispuși la consumul de alcool sau tutun datorită disponibilității acestora,
pe când, cetățenii germani (care au un nivel de trai mai bun și, implicit, un venit mai mare) vor
opta pentru droguri.

26
Reglementări privind traficul rutier (controale etc.)

27
Legea privind transportul rutier (stabilirea alcoolemiei legale la volan)

28
Codul penal ( reglementează efectele juridice ale consumului de substanțe)

29
Legislație privind permisul de conducere (consumul de narcotice la volan atrage cu sine suspendarea sau anularea
acestuia)
6.2 Studiu comparativ: Olanda vs România

Consumul excesiv de alcool a reprezentat întotdeauna o problemă la nivel mondial, cauzând

numeroase probleme. Olanda este una dintre țările afectate de acest fenomen, înregistrându-se
numeroase incidente violente produse în urma consumului abuziv de alcool.

Pentru a reduce această problemă, persoanele din Olanda care au fost condamnate pentru infracţiuni
asociate consumului excesiv de alcool vor trebui să poarte în jurul gleznei o brăţară specială care
monitorizează cantităţile de alcool consumate. Datele transmise de brăţări le vor oferi ofițerilor de
probaţiune o imagine mai clară despre comportamentul persoanelor purtătoare, care se bazează pe
teste sangvine şi de urină, realizate de două ori pe săptămână.

În Olanda, nivelul permis de alcool în sânge la volan este de 0,5 ‰, iar pentru mai puțin de 5 ani
de experiență, precum și pentru motocicliștii cu vârsta mai mare de 24 de ani, nivelul permis de
alcool din sânge este de 0,2 ‰, fiind o țară mai permisivă față de România unde este permis 0 ‰.

Olanda este una dintre țările cunoscute pentru faptul că ar fi permis consumul de droguri, însă în
realitate situația este diferită. Astfel, substanțele ilegale au fost împărțite în două categorii:

I. Droguri care prezintă un risc inacceptabil:

-opiaceele, cocaina, uleiul de canabis;

-codeina

-amfetaminele și acizii lisergici, dietilamida (LSD).

II. Droguri care prezintă un risc acceptabil:

-tranchilizante si barbiturate

-canabis (fara a fi inacceptabile)

Listele respective ajută pentru încadrarea faptelor: pedepsele specifice listei II sunt cu siguranță
mai mici față de cele ale listei I.
Consumul și posesia de droguri în Olanda:

În Olanda, legea referitoare la droguri urmărește să separe piața de canabis (cunoscut ca fiind un
drog blând) de celelalte droguri (considerate droguri grele).

Chiar dacă consumul de droguri nu este considerat o infracțiune, totuși există locuri unde este
interzis, de exemplu în școli, respectiv în mijloace de transport în comun. De respectarea acestor
reguli nu se ocupă guvernul, ci autoritățile responsabile.

Persoanele care dețin asupra lor cantități mici de droguri (considerate pentru uz personal) prezintă
o importanță redusă. Scapă de urmărire penală, cel care este găsit că deține asupra sa o cantitate
mai mică de 0,5 grame de droguri (prezentate în lista I), insă poliția va confisca cantitatea găsită și
de asemenea va lua legătura cu o agenție de tratament. În privința canabisului, o cantitate mai mică
de 5 grame nu va atrage asupra deținătorului investigare sau urmărire penală.

În privința consumului în scop medicinal, Olanda a adoptat în anii 1990 o politică ce prevedea
consumul de canabis pentru a proteja sănătatea consumatorilor. Deși în țară substanța este
considerată ilegală, există anumite ,, zone gri“ care permit atât consumul ei, cât și vânzarea în
cafenele. Chiar dacă acest sistem adoptat de Olanda funcționează de peste 30 de ani, nu au lipsit să
apară numeroase critici. Deoarece producția de canabis a fost interzisă în scopuri recreative,
magazinele au fost nevoite să contacteze piața ilegală pentru aprovizionare. Din acest motiv
calitatea produsului nu a mai putut fi controlată rezultând ca sănătatea consumatorului să fie pusă
în pericol.

Deși consumul de tutun continuă să fie una dintre cele mai mari amenințări asupra sănătății,
Olanda este considerată singura țară din Europa care ajută suficient fumătorii să renunțe la tutun.

Interdicția privind fumatul în baruri, restaurante şi cafenele a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, 8
ani mai devreme față de România. În urma acestei implementări, olandezii au fost considerați
campioni europeni la renunțatul la fumat.

Din 2020, fumatul a fost interzis în stațiile de tren, iar din 2022 în clădirile de birouri. Aceste
reglementări au avut ca scop tot motivarea persoanelor de a renunța la consumul de tutun care este
atât de nociv pentru organism, fiind cauza multor boli cardio-vasculare.
6.3 Studiu comparativ: Bulgaria vs România

Consumul de alcool reprezintă o problemă națională în Bulgaria. Conform ultimelor date ale
OMS, au fost înregistrate 44 de decese din cauza alcoolului, 0,05% din numărul total. Rata
mortalității în funcție de vărstă este de 0,43 la 100.000 de locuitori, Bulgaria clasându-se pe locul
148 în lume.

Comparând-o cu România, Bulgaria înregistrează cifre mai mari în ceea ce privește consumul total
de alcool/capita (11,18 litri față de 10,96 litri).

Concentrația de alcool în sânge, maximă admisă la volan conform Codului Rutier din Bulgaria este
de 0,5‰, indiferent de experiența conducătorului auto. Orice depășire a acestei limite va fi
sancționată prin suspendarea permisului de conducere pentru 1-12 luni, iar pentru valori de peste
1,2‰ poți face chiar și închisoare.

Conform celor mai recente date ale OMS publicate în 2020, în Bulgaria au fost 76 de decese din
cauza consumului de droguri, reprezentând 0,08% din totalul deceselor. Rata mortalității ajustată
în funcție de vârstă este de 0,87 la 100.000 de locuitori. Bulgaria se află pe locul 126 în lume.

Măsura prin care se stabilesc cantitățile prag pentru deținerea personală a reprezentat una dintre
problemele la care statele membre au avut un nivel ridicat de divergență. Ulterior acestor
contraziceri, în Bulgaria a fost eliminat conceptul de deținere personală, în perioada 2004-2006.

În ceea ce privește prevalența consumului de canabis la populația generală, Bulgaria se află printre
țările cu cea mai scăzută prevalență (4,4%).

Droguri interzise în Bulgaria:

• THC (canabis)

• Metamfetamină

• MDMA (ecstasy)

Privind Codul Penal din Bulgaria, conducătorii auto aflați sub influența substanțelor psihoactive
și/sau a consumului de alcool riscă pedeapsa a cel puțin 5 ani de închisoare.
Bulgaria este țara cu cel mai ridicat consum de tutun din Europa, 28,2% din populația acestei țări
consumâand tutun zilnic. Cu referire la diferențele dintre genuri în ceea ce privește fumatul,
Bulgaria înregistrează următoarele cifre: 37,6% bărbați și 20,7% femei, superior față de
România(30,6% bărbați și 7,5% femei).

Piaţa neagră a ţigărilor se situează în septembrie 2023 la 8,3% din totalul consumului, nivel relativ
constant faţă de lunile anterioare, dar mai ridicat decât media anuală de 7,1% din 2022, arată un
studiu recent. Bulgaria este inclusă în piața neagră din septembrie 2023, devenind una dintre
principalele surse. Cu o pondere de 16,8% și o tendință ascendentă în ultimul an, produsele din
Bulgaria se situează pe locul 3 din punct de vedere al provenienței.

În 2012, în Bulgaria, a fost adoptată o lege care interzice fumatul în spațiile publice închise, ulterior
interdicția fiind extinsă la locurile de muncă, restaurante, baruri, mijloace de transport în comun,
teatre, la locurile de joacă etc.

6.4 Studiu comparativ: Franţa vs România

Consumul de alcool cauzează zeci de mii de decese în fiecare an în Franța, respectiv 41.000.
Dintre aceștia 30.000 sunt reprezentați de bărbați, iar 11.000 de femei. Cancerul generat de
consumul de alcool a cauzat moartea a 16.000 de oameni anual.

Privind legislația rutieră, în Franța, nivelul permis de alcool în sânge este de 0.05% și 0.02% pentru
șoferii cu mai puțin de 2 ani de experiență, față de România unde alcoolemia permisă este de 0%.

În funcție de alcoolemia înregistrată la volan, poliția are dreptul să păstreze permisul de conducere
timp de 72 de ore în cazul unui conducător auto aflat în stare de ebrietate evidentă, imobilizarea
vehiculului dacă niciun pasager nu poate să conducă, suspendarea permisului pe o perioadă de
maximum 6 luni. Ulterior, o instanță poate decide cu privire la o amendă de 4.500 EUR și o
pedeapsă cu închisoarea de până la doi ani. Alte pedepse posibile sunt: suspendarea permisului
până la 3 ani, anularea permisului de conducere fără a mai putea solicita unul nou minim 3 ani dacă
infracțiunea este repetată, interzicerea de a conduce anumite vehicule inclusiv cele care nu solicită
un permis pentru a fi conduse, interdicția de a conduce vehicule care nu sunt echipate cu dispozitiv
de blocare (EAD) omologat pentru maximum 5 ani. Consecințele încălcării acestor interdicții sunt:
pedeapsa cu închisoare pentru doi ani și amendă de 4.500 EUR.
Adolescenţii sunt extrem de atraşi de consumul de droguri. Franţa este ţara cu cei mai mulţi
consumatori de canabis în rândul statelor Uniunii Europene, unde procentul persoanelor care au
fumat vreodată canabis este în medie de 27%.

Droguri interzise în Franța:

• THC (canabis)

• Metamfetamină

• MDMA (ecstasy)

La fel ca în România, în Franța este interzis condusul sub influența substanțelor ilegale. Nu există
norme referitoare la anumite tipuri de droguri.

În 2013 Franţa adoptat o lege privind folosirea marijuanei în scopuri medicale, iar în 2019 a fost
lansat un program de testare care a continuat până în 2021 pentru a evalua eficacitatea marijuanei
medicinale. Deşi interdicţia există, din 2018, Franţa a dezincriminat deţinerea de marijuana:
infracţiunea este administrativă, iar pedeapsa specifică o reprezintă o amendă de aproximativ 200
de euro.

Pentru a reduce posesia, dar mai ales consumul de droguri, în Franța au fost date mai multe legi cu
privire la acest aspect:

-Posesia de droguri ilegale constituie delict, iar diferența între posesia pentru uz personal sau pentru
trafic nu este prevăzută în legea franceză. Într-adevar, posesia poate fi tratată ca infracțiune de trafic
(art. 222-37 Cod Penal). În practică, în funcție de cantitatea de droguri găsită și de elementele
actului, procurorul poate opta , în consecință, pentru acuzația de consum sau trafic.

-Dacă învinuitul este acuzat de consum simplu, pedeapsa pe care o poate primi este de maximum
1 an și o amendă de până la 3.800 EUR , însă există și varianta de a primi încetarea acțiunii penale,
sau una din alternativele procedurale. În acest caz, procurorul va reevalua acuzația pentru a exclude
acuzația de posesie și , prin urmare, cea de trafic.Însă, dacă acuzatul este judecat în ciuda acestui
fapt, conform art.222-37 din codul Penal, poate primi inchisoare de până la 10 ani și amendă de
până la 7.600.000 .
De asemenea, consumul de tutun reprezintă o problemă națională în Franța, aflăndu-se în topul
tutunului ilegal, lucru ce a provocat îngrijorare, deoarece în majoritatea statelor membre ale Uniunii
Europene consumul de tutun ilegal a scăzut, însă nu și aici.

De-a lungul timpului, traficul de tutun de contrabandă a înregistrat cifre uriașe în Franța, crescând
semnificativ: peste 284 de tone de tutun de contrabandă au fost confiscate în 2020 în Franța, 402
de tone în 2021 și peste 600 de tone, inclusiv peste două treimi de țigări, în primele zece luni ale
anului 2022.

O captură record a avut loc în aprilie 2023 în nord-estul Franței unde vameșii francezi au confiscat
12 tone de tutun de contrabandă, echivalentul a 600.000 de pachete de țigări, în valoare de 6
milioane de euro.

7 Opinii și studii ale oamenilor de știință

cu privire la domeniul prezentat

7.1 Opinii/ studii asupra consumului de droguri

• Politica drogurilor:
Ethan Nadelmann este director executiv la Drug Oplicy Alliance, o organizație non-profit din
New York. Acesta consideră că politicile din acest domeniu au o orientare prohibiționistă, ce
duc la încălcarea drepturilor omului și criminalizarea drogurilor prin condamnarea
consumatorilor. Practic, Ethan Nadelmann insistă asupra schimbării printr-o reformă a
politicilor privitoare la droguri.

• Dependența:
Oamenii de știință din cadrul NIDA din SUA au creat o statistică din care s-a putut remarca că
un număr de aproximativ 25% din totalul persoanelor ce au început să consume droguri, au
devenit consumatori serioși și dependenți de acestea, iar dintr-un studiu realizat de aceștia, s-a
constatat că o perioadă de impunere proprie de restricții cu privire la consumul de droguri, duce
ulterior, la o dorință extraordinară de a relua consumul, de a simți acel efect euforic ce nu poate
fi controlat.De asemenea cu cât consumul din punct de vedere cantitativ este mai mare, cu atât
starea de euforie, anxietatea, neliniștea și comportamentul bizar vor fi mai proeminente. Un
lucru important de menționat ce reiese tot din acest studiu, este acela că în cazul în care
drogurile sunt folosite împreună cu alcoolul, individul va aprecia incorect cantitatea consumată
și astfel se ajunge la supradoză, ce poate duce la pierderea vieții.
• Referiri și studii expuse în cărți:
„Le Dragon Domestique”- Christian Bachmann și Anne Coppel, autorii acestei cărți, doresc
să pună în evidență concepțiile și evoluția drogurilor în societățile și țările occidentale. Aceștia
reiterează faptul că, datorită convențiilor internaționale, singurele droguri folosite ca substanțe
non-medicamentoase sunt alcoolul, cafeaua și tutunul, în timp ce restul substanțelor psihoactive
sunt aspru controlate. Soluția descrisă de cele două personalități o reprezintă orientarea spre a
vedea principalele riscuri aferente consumului de droguri și minimalizarea acestuia, toate
acestea fiind considerate cele mai eficiente abordări.

“Inteligența emoțională” – Daniel Golemann, un renumit psiholog și autor de cărți cu o

veritabilă natură psihologică, reușește să expună prin cartea sa diverse studii referitoare la
consumul de alcool și droguri prin care s-a constatat că în momentul absolvirii ciclului liceal,
90% dintre tineri au consumat băuturi pe bază de alcool, din care un sfert dintre ei , au devenit
dependenți, iar în ceea ce privește drogurile, un procent de 5% din cei care au încercat să
consume, au rămas dependenți.O teorie științifică transpusă în această carte, scoate în evidență
că majoritatea dintre cei dependenți de droguri, le folosesc ca pe un medicament, întrucât le
consideră ca un remediu în a-și trata anxietatea sau depresia. O opinie reliefată de Goleman
este cea a psihologului Ralph Tarter de la clinica din Pittsburgh din care reiese că impactul cel
mai reprezentativ se produce în momentul consumului pentru prima dată de alcool și
droguri,moment în care persoanele în cauză simt o stabilizare, o alinare psihologică și
emoțională,însă de scurtă durată fapt care persoana va simți nevoia de a consuma din nou. Un
alt studiu la care au participat aproximativ 1500 de persoane a concluzionat că copiii ai căror
părinți sunt alcoolici dobândesc o anxietate, o stare de agitație greu de stăpânit care provoacă
depresie.Daniel Goleman spune că cocaina este o categorie de droguri folosită drept stimulent
de către oameni, deoarece aceștia consideră că este un antidot împotriva depresiei, iar în urma
unui studiu relatat, s-a constatat că din totalul pacienților ai unei clinici pentru tratarea
persoanelor dependente de cocaină, toți au avut înainte depresii și tulburări emoționale
grave.Concluzionând, Daniel Goleman este de părere că prin capacitatea fiecărei persoane de
a-și controla sentimentele, prin tratarea, dar mai ales prevenirea apariției depresiei, dar și prin
organizarea de programe, activități, se va reuși diminuarea acestui consum de droguri și alcool
devenit pentru unele persoane din păcate, un obicei.

• Păreri pro drogurilor:

Dacă ne raportăm la istorie, vom constata că renumiți medici, cercetători au recomandat și chiar
utilizat droguri, precum cocaina pentru tratament.Spre exemplu, putem face referire la doctorul
William Stewart Halsted. un chirurg american care în urmă cu mai bine de 100 ani, a folosit
cocaina pe post de anestezic în intervențiile sale chirurgicale, încercând să inducă un efect
pozitiv al acesteia, însă în final acesta a ajuns să devină dependent de cocaină.
 Doctorul William Halsted a fost susținut și de Sigmund Freud, un neorolog austriac ce
consideră ca drogurile, îndeosebi cocaina aduc un efect benefic asupra tratării subnutriției și a
astmului.

• Opinii cercetători englezi:

David John Nutt este un specialist în cercetarea medicamentor care afectează creierul și
profesor la Imperial College din Londra. Acesta este de părere că consumul de etnobotanice,
cunoscute și sub denumirea de “droguri sintetice” duce la producerea atacului de cord, a
convulsiilor, fiind nevoie de o disponibilitate mai mare pe piață de antidoturi.

Acesta a publicat o serie de cărți dintre care distingem cartea “Drugs without the hot air”, prin
care David Nutt recomandă ca discuțiile dintre părinți și copii pe tema consumului de droguri
ar trebui să fie raționale, concrete, iar în cazul în care părintele descoperă că propriul său copil
folosește astfel de substanțe, este de datorita părintelui de a-l ajuta, de a afla de ce face acest
lucru, de a-i explica ce i s-ar putea întâmpla, de a-l sprijini și oferi un tratament corespunzător.

• Remedii testate de oamenii de știință:

Vaccin împotriva heroinei - Oamenii de știință de la Institutul Național de Psihiatrie din
Mexic au adus la faza de testare un vaccin rezistent la efectele heroinei, prin care persoanele
consumatoare de acest tip de drog nu ar mai simți vreo plăcere în timpul consumului și astfel
dependența nu ar mai exista.

Vaccin împotriva cocainei - Thomas Kosten, cercetător și totodată profesor la Colegiul de

Medicină Baylor din Houston a inițiat un vaccin contra cocainei, ce se află într-un stadiu
avansat de testare. Acesta presupune producerea de anticorpi, după ce este administrat, care
blochează ca cocaina să ajungă la creier. Astfel vaccinul împotriva cocainei poate fi considerat
ca un remediu, tratament treptat pentru oprirea dependenței de această substanță.

• Vârsta de debut în consumul de droguri30

60
50
40
30 <14 ani
15-19 ani
20
20-24 ani
10
25-29 ani
30 Agenția Națională Antidrog
0 >29 ani
Heroină
Canabis
NPS
Cocaină
 • Distribuția cazurilor de deces asociate consumului de droguri:31

100
90
80
70
60 Total
50 Bărbați
40
30 Femei
20
10
0

Sondaj: Considerați că în România consumul de droguri este o problemă?

Da
Nu
Nu pot spune

31 INML București
7.2 Opinii/ studii asupra consumului de alcool

• Boli asociate consumului:

Max Griswold este principalul cercetător la Institutul pentru evaluarea sănătății din cadrul
Universității Washington. Acesta este de părere că riscurile asociate consumului de alcool cresc
odată cu orice cantitate de alcool și duc la apariția și agravarea unor boli, precum cancer sau
cardiopatia ischemică. Referitor la studii, echipa de cercetători din cadrul institutului, a realizat
o statistică privind procentul de persoane consumatoare de alcool.

Severine Sabia este cercetător-șef în cadrul unui studiu condus de aceasta împreună cu oamenii
de știință din cadrul Colegiului Universitar Londonez. În urma studiului, s-a putut constata că
alcoolul dăunează funcțiilor executive ale creierului, precum și capacității cognitive ducând la
un declin major al acestor funcții.

• Dependența:
Omkaram Gangisety, Rajita Sinha și Dipak K. Sarkak, alături de cercetători din cadrul
MRC al Universității Cambridge au constatat ca consumul excesiv de alcool ajunge să afecteze
ADN-ul celulelor stem, lucru ce duce la modificarea ADN-ului celular. Datorita acestui aspect,
persoanele în cauză vor simți automat nevoia de a consuma mai mult, de a deveni dependente,
astfel, sunt necesare măsuri imediate pentru a stopa consumul abuziv de alcool.

Rata privind cauzele de mortalitate asociate consumului de alcool

peste 60 ani tulburări datorate

abuzului de alcool
45-60 ani
boli digestive
30-45 ani
boli contagioase
20-30 ani
epilepsie
14-20 ani
cancer
0-14 ani

0 50 100
 Sondaj: Considerați dăunător consumul de alcool în exces? 32

Da
Nu

7.3 Opinii/ studii asupra consumului de tutun

• Apariția bolilor:
Cercetătorii din SUA au realizat un studiu prin care s-a constatat că 90% dintre fumătorii cu
Bronhopneumopatia obstructivă cronică(BPOC) își pierd viața, întrucât consumul de tutun are
un impact major în evoluția bolii.

Oamenii de știință din Marea Britanie au conceput o statistică din care a reieșit că rata anuală
a mortalității din cauza cancerului pulmonar este de 0,07% la nefumători, în timp ce la fumători,
procentul este de 1,66%. Aceștia consideră că odată cu consumul de tutun, crește și riscul
apariției unor diverse boli, precum și a tulburărilor cognitive.

• Summit-ul de la Atena privind consumul de tutun:

➢ Păreri expuse: În septemberie 2022, la Atena a avut loc un summit privind
reducerea daunelor provocate de tutun, organizat de AICFRD, unde au participat
numeroși cercetători și oameni de știință. Aceștia au prezentat diverse statistici
îngrijorătoare, din care s-a observat că în anul 2020, un număr de aproximativ 1,3
milioane de persoane și-au pierdut viața datorită cancerului pulmonar, iar
majoritatea erau fumători. Așadar, cercetătorii consideră că este nevoie imperios,

32 World Health Organization

 de măsuri preventive, altfel cazurile de cancer provocate de consumul de tutun, vor
crește cu până la 25% în următorii ani.
➢ Măsuri propuse:
Una dintre măsurile ce ar trebui luate, o reprezintă taxarea produselor de tutun, idee
susținută și de profesorul Emanuele Bracco din cadrul Universității din Verona, a carui
opinie, este aceea că taxarea produselor dăunătoare, duce la creșterea prețurilor
respectivelor produse și astfel, se va produce o scădere a consumului de produse pe
bază de tutun. O altă alternativă susținută chiar și de comunitatea științificâ, este aceea
a utilizării unor alternative la fumat, întrucât sunt dovedite a fi mai puțin toxice și cu
efecte dăunătoare mai mici decât țigările tradiționale.

• Consumul de nicotină:

➢ Studiu: Moon-shong Tang este doctor și profesor la Facultatea de Medicină a

Universității din New York, iar alături de echipa sa de oameni de știință au conceput
o cercetare din care a reieșit că utilizatul de țigări electronice produc un efect
carcinogen, ce duc chiar la apariția unor afecțiuni cu potențial letal.
➢ Rezultate: O primă dovadă adusă în acest sens i-a aparținut lui Roy Herbst, doctor
la Centrul pentru Cancer de la Yale, ce s-a implicat și el în această cercetare, prin
care s-a constatat că inclusiv țigările electronice pe bază de nicotină duc la un risc
de dezvoltare a cancerului pulmonar, fapt pentru care situația se consideră a fi una
îngrijorătoare.Acesta este de părere că persoanele care fumează țigări electronice, o
fac, întrucât consideră că este mai sigur, un lucru lipsit de adevăr.
➢ Efecte: Specialiștii consideră că și consumul de nicotină produce un efect de
dependență, iar la acest aspect contribuie și factorii sociali.Astfel, conform mai
multor cercetări, reiese că 80% dintre fumători doresc să renunțe la fumat, însă doar
5% reușesc să renunțe singuri, fără ajutor, Efectul toxic și cancerigen al acestor
substanțe în urma consumului este susținut și de studiul Institutului NICE din Marea
Britanie, care a venit în sprijin cu un set de îndrumări privind tratarea, prevenirea și
renunțarea la consumul de tutun. Concret, cercetătorii din cadrul acestui institut,
consideră că prin modalitățile expuse de aceștia de prevenire a copiilor/adulților să
se apuce de fumat, se va putea ca dependența de aceste substanțe, să nu mai
constituie o problemă globală.

• Efecte negative ale consumului de tutun:

➢ Riscuri: Oamenii de știință din cadrul US NIEHS au descoperit un efect negativ al

consumului de tutun care indică că persoanele fumătoare, în ipoteza în care au
renunțat la acest viciu în timpul vieții, în ciuda acestui fapt, riscul de a dezvolta
 diverse forme de cancer sau afecțiuni cardiace, va rămâne vizibil ridicat chiar și
dacă ne raportăm la o perioadă de câteva decenii, după ce au renunțat la acest obicei.
Concluziile acestei descoperiri și ale acestor studii prezintă faptul că persoanele care
nu au fumat vreodată sunt mult mai puțin expuse riscului de apariție a afecțiunilor
amintite anterior și, astfel, speranța la viață este substanțial mai mare.
➢ Poluarea: Datorită consumului și producției de tutun, este afectat mediul
înconjurător, însă implicit și oamenii. De altfel, în urma cercetărilor și dezbaterilor,
Organizația Mondială a Sănătății a concluzionat că anual milioane de oameni,
copaci, tone de apă, precum si mii de hectare de pământ au de suferit de pe urma
producției de tutun și astfel acesta devine o amenințare asupra a tot ce ne înconjoară.
Poluarea în sine rezultă și din mucurile de țigară aruncate la întâmplare și
considerate toxice.
➢ Defrișarea: Sute de mii de hectare sunt defrișate pentru a cultiva tutunul, însă acest
lucru va avea un impact dezastruos asupra mediului, întrucât locul unde este
cultivată planta de tutun va fi pasibil la o deșertificare imediată, iar plantarea de alte
culturi va fi imposibil de realizat.
➢ Incendiile: John Dalli, comisarul Uniunii Europene consideră că țigările aruncate
iresponsabil oriunde sunt principala cauză a izbucnirii de incendii de vegetație care
anual sunt soldate cu aproximativ 1000 de decese. Soluția propusă de acesta este
oprirea în totalitate a industriei de tutun pentru a stopa riscul legat de sănătate,
pentru a reduce poluarea și pentru a opri incendiile provocate accidental sau
intenționat.

• Efecte pozitive ale consumului de tutun:

Cercetătorii din cadrul Universității din Verona, împreună cu conducătorul lor, Mario Pezzotti
au realizat diverse studii asupra tutunului prin care au reușit să descopere că tutunul este o
plantă ușor de modificat din punct de vedere genetic, conținând o proteină care, dacă va fi
implementată în crearea unui vaccin, acesta va putea fi folosit cu scopul tratării pacienților ce
suferă de diabet și sunt dependenți de insulină.

Un alt efect pozitiv a fost dezbatut de Mike Wanner, un specialist ce face parte din compania
Medicago din Canada, care alături de colegii săi, au ajuns la concluzia că vaccinul antigripal
produs din planta de tutun, oferă o imunitate mult mai puternică și de lungă durată, față de cel
produs în mod obișnuit și poate duce la producerea a zeci de doze de vaccin, dacă ne raportăm
la folosirea unei singure plante de tutun.
 Ca și cum nu ar fi de ajuns, oamenii de știință de la British American Tobacco Company(BAT),
alături de Kathleen Hefferon, profesor la Universitatea Cornell au intrat în faza studiilor
clinice cu un potențial vaccin împotriva COVID-19, produs exclusiv din plante de tutun.

• Opiniile specialiștilor români:

Cornel Radu-Loghin, doctor și secretar general la ENSP și Florin Mihălțan, doctor și președinte
al Societății Române de Pneumologie(SRP) au realizat un studiu care a avut ca rezultat efectele
negative pe care consumatorii de tutun le produc nefumătorilor, prin simpla inhalare a fumului
expirat de aceștia. Din cauza acestui aspect, în acest moment s-a ajuns ca un număr de aproximativ
7 milioane de români să fie afectați și să resimtă din plin aceste efecte negative produse de fumători.

Recomandări: Cei doi specialiști recomandă revizuirea legilor pe tema consumului de tutun,
precum și viitoarea aplicare corectă a acestora pentru ca vânzările de tutun să scadă și de asemenea
și numărul afecțiunilor strâns legate de acest consum.

• Alternative pentru oprirea dependenței:

Jacek Olczak este director executiv al Philip Morris și un intens susținător al reducerii consumului
de tutun. Acesta consideră ca partea de la care fiecare persoană consumatoare de tutun trebuie să
înceapă, este aceea a înlocuirii țigărilor cu produse alternative fără fum considerate mai puțin
dăunătoare și reducând aproape integral riscurile. Prin investirea în stiință, Jacek Olczak a reușit să
lanseze în urmă cu 9 ani un produs ce încălzește tutunul care a fost consumat în prezent de circa 20
milioane de oameni. Datorită acestui produs, toți utilizatorii și-au redus expunerea la substanțe
toxice dăunătoare, iar alături de o bună comunicare și informare corectă, în prealabil majoritatea
dintre aceștia au renunțat ulterior definitiv la consumul de tutun.

• Consumul de tutun în România:

50
40
Consum curent de
30 tutun
20 Fumători curenți
10
Fumători curenți
0 de țigări fabricate
BărbațiFemei Produse cu tutun
Total încâlzit
 Sondaj: Sunteți fumători?

Nu
Da

Sondaj: Ce v-a determinat să vă apucați de fumat?

Prietenii
Familia
Probleme sociale
Probleme financiare
Stresul
 8 Tactici de prevenire al consumului de
alcool, droguri şi tutun

Prevenirea este anticiparea unui eveniment care poate fi dăunător pentru sănătatea și

/sau viața cuiva prin luarea unor măsuri de precauție pentru a înlătura posibilitatea consumului de
substanțe psihoactive.

Sunt conturate trei strategii de intervenție pe baza celor trei elemente:

a. Primul element, drogurile, conturează strategia de control care are scopul de a diminua
cererea și oferta acestor substanțe prin stabilirea unor norme și asigurarea îndeplinirii lor
prin intermediul de consolidare a comportamentelor evidente și prin administrarea
pedepselor.

b. Al doilea element este persoana în cauză, unde este observată strategia de influență care
abordează nivelurile informaționale și cognitive prin activități educaționale și persuasive,
dar este identificată și strategia de dezvoltare a competențelor care cuprinde activități
educaționale cu scopul de a dezvolta abilitățile individului de a înfrunta anumite situații de
risc.
c. Al treilea element este mediul în care se regăsește strategia configurării mediului, adică
crearea și dezvoltarea unor medii unde nu se regăsește consumul de substanțe care pot
provoca dependență

Astfel, au fost formulate niște sisteme de clasificare a proiectelor de prevenire privind

modalități de abordare, teorii explicative și modelele care stau la baza lor.

8.1 Clasificarea OSAP

Oficiul pentru Prevenirea Abuzului de Substanţe din SUA (OSAP) a clasificat mai multe
programe de prevenire, unde tinerii sunt publicul țintă. Aceste programe sunt:

A. Program centrat pe persoană. Scopul acestui program este de a influența persoana în sine
și nu mediul, prin informarea acestora despre comportamentele și atitudinile despre
consumul de tutun, alcool și droguri. Metode utilizate în cadrul acestui program sunt:

a. Tactici de înspăimântare (pentru a speria grupul țintă privind consecințele consumului

de substanțe, astfel se provoacă anxietatea.)

b. Dezvoltarea emoțională și interpersonală (au scopul de a îmbunătății imaginea de sine,

a abilităților de comunicare și identificarea valorilor personale.)
 c. Oferirea de activități alternative (pentru devoltare personală și oferirea de noi
provocări, astfel se pot preveni anumiți factori de risc, de exemplu: plictiseala)
d. Informarea (dacă grupul țintă primește informația de la o sursă de încredere, se omite
”teama”, astfel nu se mai poate folosi ipoteza că oamenii folosesc droguri deoarece nu
sunt informați despre cât de dăunătoare sunt.)

e. Managementul emoțiilor (se pleacă de la ipoteza că oamenii folosesc droguri din cauza
f. unor probleme emoționale, astfel abordarea este concentrată pe îmbunătățirea
rezistenței la stres și de a le oferi sprijinul necesar la timp grupului țintă.)
g. Îmbunătăţirea abilităţilor sociale (are scopul de a îmbunătății comunicarea socială și
motivarea participanților de a nu ceda presiunii sociale negative.)
h. Identificare comportamentul antisocial (agresiunea, nerăbdarea, dar și timiditatea pot
fi potențiale indicii de viitoare probleme comportamentale, astfel identificare acestor
probleme într-un stadiu incipent îi poate orient ape indivizi într-o direcție mai
favorabilă societății.)
B. Programele centrate pe familie au rolul de a informa membrii acesteia despre consumul de
droguri, efectele dăunătoare ale acestora și să identifice consumarea acestor substanțe
timpuriu în rândul oamenilor. De asemenea, să se dezvolte tehnici de stabilire a unor reguli
și limite de către părinți, de ascultare activă, de înțelegere și comunicare între membrii
familiei.

C. Programele centrate pe școală:

a. Să fie stabilite reguli clare pentru elevi și profesori despre consumul de tutun, alcool,
droguri;
b. Să fie oferite servcii de consiliere;
c. Cadrele didactice sunt informate despre consumul de droguri pentru a îl putea
identifica, dar și pentru a implementa programe de prevenire;

d. Informarea elevilor despre consumul de substanțe (prevenire, cauze, consecințe)

8.2 Clasificarea lui Gerstein și Green împarte anumite abordări preventive în

anumite programe:

A. Programe centrate asupra factorilor de risc (au scopul de a scoate în evidență factorii de
risc, fiind într-un număr foarte mare, aceștia, de obicei, cumulativi: șansele ca o persoană
să facă parte dintr-un grup țintă sunt mult mai mari dacă este expusă multor factori de risc.
 ”Un factor de risc este orice caracteristică măsurabilă a unei persoane, caracteristică ce s-
a dovedit a fi corelată, în mod semnificativ, cu un anumit comportament al acesteia.” 33
B. Programe centrate pe dezvoltare (au scopul de a evidenția relațiile intrafamiliale pentru
dezvoltarea copiilor, în special în școala primară, astfel membrii familiei creează reguli
unde se stabilește dacă comportamentul copilului este adecvat, astfel va ajunge să aibă o
motivație pozitivă.)
C. Programe centrate pe influenţa socială (au scopul de a informa despre procesul învățării
sociale și consecințele consumului de droguri, de a rezista presiunii sociale negative și de
a îndrepta prejudecățile.

D. Programe pentru școli (au scopul de a îi învăța pe elevi despre consumul, cauzele, efectele
drogurilor, de a le dezvolta încrederea în sine, abilitățile de a lua decizii, de a îi ajuta pe
alții, de a își gestiona emoțiile, dar și de a își cunoaște valorile proprii morale.)
E. Campaniile mass-media, deși nu au o metodă directă de reglementare a comportamentului,
au o influență foarte mare asupra tinerilor.

8.3 Programe de dezvoltare emoțională (D. Goleman)

Inteligența emoțională depinde de capacitatea oamenilor de a își gestiona anumite emoții,

sentimente și impulsuri. Daniel Goleman susține că inteligența emoțională concurează cu impulsul
oamenilor de a consuma substanțe psiho-active. De obicei se întâmplă atunci când o persoană nu
își poate gestiona productiv sentimentele de tristețe, astfel apeleaza la consumul de tutun, alcool și
chiar droguri ilegale, în speranța că vor evada aceste stări de durere, dar emoționalitatea este
esențială pentru toți, deoarece are o influență foarte mare asupra procesului de gândirea și
îndemânarea indivizilor de a lua decizii.

Inteligența emoțională ține de abilitatea fiecăruia de a își controla impulsurile și de a nu se

lăsa copleșit de sentimente, fie negative, fie pozitive, dar ține și de abilitatea unui om de a îi ajuta
pe alții să le îmbunătățească dispoziția, dezvoltând astfel abilități sociale. Una dintre acestea este
posibilitatea de a își putea exprima sentimentele, astfel încât să se facă înțeles de către ceilalți
pentru a putea găsi o metodă de a suprima emoțiile negative. Acești oameni au o viață emoțională
mai bună, iar astfel sunt șanse mult mai mari de a își atinge obiectivul pe care și l-au propus.

Oamenii își pot conștientiza emoțiile, acestea fiind autonome și spontane, dar nu le pot
ignora, însă pot controla intensitatea lor și chiar durata. Cei care au o inteligență emoțională

33Daniela Georgescu, Ana Maria Moldovan, Gabriel Cicu, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul
adolescenţilor şi tinerilor, București, 2007, p. 14
avansată arată dezvoltarea lor individuală și modul în care își folosesc potențialul pentru
comunitatea din care fac parte.

Un comportament inadecvat se poate observa din lipsa abilității de a își controla insuficient
impulsurile și lipsa empatiei. Controlul de impulsuri se referă la puterea unui om de a lua decizii
spontane bune pentru el, dar și pentru comunitate atunci când este impusă o situație. ”De altfel,
pare rezonabil să presupunem că un control insuficient al impulsurilor, la o vârstă fragedă, poate fi
un bun indiciu predictiv privind comportamentul adictiv, de mai târziu.” 34.

Având în vedere presiunea pusă pe tineri în societatea din zilele noastre, abilitățile
emoționale sunt o precondiție pentru supraviețuire, iar lipsa acestora îi poate face pe tineri să
recurgă la consumul de tutun, alcool, droguri sau medicamente pentru a își îndrepta problemele
emoționale, iar acesta este un prim factor de risc pentru dezvoltarea unei dependențe.

Cel mai bun mod de prevenire este de a le dezvolta tinerilor capacitatea de a rezista tentației
de a consuma droguri și informarea despre folosirea și consecințele acestor substanțe, această
tentație fiind prezentă, în special, în perioadele de stres emoțional, de exemplu tranziția de la
copilărie la adolescență. De aceea este bine ca aceste programe de prevenire care se concentrează
asupra dezvoltării personale să înceapă de la o vârstă frageda, din școala primară. Aceste programe
se axează pe:

• autoasigurarea emoțională, adică abilitățile de a își exprima emoțiile, de a le putea înțelege

și de a putea face diferența dintre sentimente și comportament;

• emoții reglatoare, adică abilitățile de a își gestiona furia, astfel se previn conflictele și
agresiunea verbală în număr cât mai mare, de a face față stresului, îmbunătățirea
sentimentelor positive față de școală, familie și diminuarea anxietății și sentimentelor de
singurătate;

• folosirea productivă a emoțiilor, astfel grupul țintă dezvoltă o capacitate mai mare de
concentrare, devin mai responsabili și de a își gestiona impulsurile (dezvoltarea
autocontrolului);

• empatie. Este foarte importantă pentru a putea înțelege sentimentele celorlalți și pentru a fi
mai sensibili față de ceilalți;

• managementul relațiilor, astfel o persoană poate deveni mai atașată de ceilalți, mai
populară, mai cooperantă, sociabilă, grijulie și poate dezvolta abilități de a rezolva
problemele într-o relație, de a gestiona conflicte și de a înțelege opiniile celorlalți.
Contează ca aceste programe să aibă o bază științifică pentru a avea sustenabilitate, iar oamenii
să aibă încredere în sursa de informație. Așadar, ”schimbarea de comportament pe care dorim să o

34Daniela Georgescu, Ana Maria Moldovan, Gabriel Cicu, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul
adolescenţilor şi tinerilor, București, 2007, p. 18
provocăm prin implementarea unui program de prevenire, are la bază conştientizarea şi
internalizarea valorilor. Aceasta din urmă, însă, nu poate fi provocată din exterior, deoarece valorile
sunt strâns legate de emoţionalitate şi sentimente.” 35 Astfel trebuie să se țină cont de avantajele și
dezavantajele consumului de droguri pentru a îl putea înțelege și să conțină următoarele
componente active pentru a fi posibilă desfășurarea unui astfel program de prevenire:

➢ Abilități emoționale:
o de a își identifica sentimentele, de a le exprima, de a le controla;

o de a amâna ”recompensa”;
o de a își controla impulsurile ;
o de a face diferența între acțiuni și emoții.

➢ Abilități cognitive:
o interpretarea semnelor sociale (de exemplu: ce influență are societatea asupra
comportamentului și de a îți putea analiza propriu comportament);
o abilitatea de a lua decizii și de a putea rezolva conflicte, de a anticipa consecințe,
de a își controla impulsurile și de își stabili niște valori și principii;
o capacitatea de a putea înțelege opinii diferite;
o înțelegerea normelor de comportament, ce este acceptat de societate și ce nu
este;
o modalitatea de a vedea lucrurile pozitiv;

o încrederea în sine și în ceilalți, de a avea așteptări realiste pentru a nu se provoca

dezamăgirea.

➢ Abilități comportamentale:

o Capacitatea de a putea comunica prin limbaj non-verbal (intonație, mimică,

privire, expresii faciale, gesticulare etc.)

o Capacitatea de a comunica verbal (pentru a îi înțelege pe ceilalți, pentru a te

putea face înțeles, pentru a nu fi înfluențat de comportamentele negative, pentru
a putea comunica).

35Daniela Georgescu, Ana Maria Moldovan, Gabriel Cicu, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul
adolescenţilor şi tinerilor, București, 2007, p. 21
8.4 Abordări educaționale pentru a preveni consumul de droguri

1. Abordare didactică – de a întocmi spaima în răndul grupului țintă, astfel va exista frica
de a consuma, și de a îi informa cu date științifice în legătură cu consecințele
consumului.

2. Abordare afectivă – ia în vedere atitudinile indivizilor asupra drogurilor și cunoașterea

propriilor sentimente va genera un comportament mai responsabil.

3. Abordare comportamentală – se bazează pe abilitățile sociale și creșterea încrederii în

sine, stabilirea principiilor personale și capacitatea de a ”spune nu”.

4. Abordare culturală – are în vedere apartenența etnică, un model de educație politică și

factorii socio – economici care influențează consumul de droguri.
5. Abordare reducând riscurile – se concentrează asupra minimizării factorilor de risc și
îi vizează în special pe cei care sunt deja consumatori.
6. Abordare de grup – variază de la o sfătuire la strategii de dezvoltare a abilităților, iar
membrii din grup află mai multe experiențe, tehnici de supraviețuire etc.
Consumul de droguri este foarte periculos și de aceea cel mai bine ar fi să perfecționăm
metodele de prevenire pentru a micșora numărul de consumatori, dar de asemenea și să îi ajutăm
pe cei care deja sunt deja. Este bine să începem cât mai devreme, dintr-un stadiu incipient, pentru
a fi mai ușoară îndreptarea spre calea bună a tinerilor. Acest lucru se întâmplă chiar de la naștere,
deoarece de mici copii creează conexiuni cu familia, care are unul dintre cele mai importante roluri
în viața fiecărei persoane, pentru că ei sunt primul nostru exemplu care ne conformează ca persoană
și ne arată valorile și principiile, pe care apoi le dezvoltăm noi în societate. Toată lumea trebuie să
fie conștient de influențele negative care există pentru a le îndepărta, iar de asemenea de a cunoaște
care sunt consecințele, deoarece chiar dacă folosirea unor substanțe psihoactive ne poate da starea
de euforie pe moment, ele sunt foarte dăunătoare.
 9 Factori de risc și factori de protecție.

”Factorii de protecţie nu sunt în mod necesar factori opuşi celor de risc, ci mai degrabă este
vorba de două realităţi distincte care interacţionează între ele.” 36 Factorii de protecție există în
speranța că pot atenua situțiile de risc și vulnerabilitatea oamenilor de a ceda în fața consumului de
substanțe, scopul lor este de a întări rezistența grupului țintă la impulsurile negative.

9.1 Factori de risc sociali:

o Disponibilitate și accesibilitatea drogurilor, atât legale, cât și ilegale (punctele

de vânzare, preț);

o Cadrul legislativ. Normele, politica comunității, infracționalitatea se bazează pe

cadrul legislativ, iar dacă acesta este permisiv, crește probabilitatea inițierii
consumului de droguri;
o Prezentarea în mass-media favorabilă consumului de droguri, violenței. Rețelele
de socializare au un impact foarte mare asupra comportamentelor tinerilor și
viziunii acestora despre societate;

o Tranziția copiilor dintr-un ciclu școlar în altul poate crea probleme de adaptare;
o Mediul infracțional. Persoanele care fac parte din grupuri care au valori contrare
societății pot dezvolta un comportament neacceptabil.

9.2 Factori de risc familiali:

o Probleme de comportament în familie. Relațiile dintre membrii acesteia sunt

foarte importante, astfel părinții trebuie să își execute rolurile părintești (de
exemplu stabilirea unor norme de comportament);

o Absența părinților și a legăturilor afective cu aceștia, neavând un sprijin

emotional, poate duce la dezvoltarea unui comportament de uz al drogurilor;

o Comportamente infracționale în familie. Familia are cel mai mare rol modelator
în viața copiilor, iar este demonstrat științific că atitudinea permisivă față de

36Daniela Georgescu, Ana Maria Moldovan, Gabriel Cicu, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul
adolescenţilor şi tinerilor, București, 2007, p. 47
 infracționalitate îi va face pe tineri să abordeze o asemenea atiudine, iar asta
poate duce și la consumul de alcool, tutun, droguri;
o Abuzul emotional, fizic sau sexual;

o Consumul de droguri în familie.

9.3 Factori de risc individuali:

o Comportamente antisociale. Școala este printre primele locuri de socializare.

”S-a demonstrat faptul că există o relaţie directă între debutul timpuriu al
comportamentelor antisociale şi consumul ulterior de droguri (în special alcool,
tutun)”37;

o Eșecul școlar, lipsa implicării și absenteismul. Randamentul școlar scăzut a fost

demonstrate ca fiind un factor de risc în cadrul elevilor;

o Grupul de prieteni. Anturajul este un factor foarte important deoarece consumul

în cadrul grupului poate duce la riscul de a se consuma individual și crearea unei
dependențe.

37Daniela Georgescu, Ana Maria Moldovan, Gabriel Cicu, Ghid de prevenire a consumului de droguri în rândul
adolescenţilor şi tinerilor, București, 2007, p. 51
 10 Reabilitare - consiliere psihologică și
medicală în ajutorul combaterii
dependenței
De-a lungul timpului, statele membre UE s-au confruntat cu un consum excesiv de alcool,
droguri si tutun în rândul populației, care a reușit să fie ținut sub control, mai mult sau mai puțin,
prin elaborarea unor metode de prevenire. Printre aceste metode, unele s-au dovedit a fi mai
eficiente, în timp ce altele, nu. Așadar se pune întrebarea firească: ce se întâmplă în cazul în care
metodele de prevenire a consumului de droguri, alcool si tutun eșuează? De aici apare conceptul
de reabilitare, prin care se înțelege o metodă alternativă, o a doua șansă pentru consumatorii care
ajung să fie dependenți de aceste substanțe ilicite. Dependența este o boală cronică a creierului
uman, care afectează consumatorul atât fizic, cât si psihic cu care o multitudine de oameni se
confruntă. Există numeroase cauze care determină oamenii să devină consumatori, precum:
presiunea unor grupuri sociale (de exemplu: condiționarea apartenenței la grup de consumul de
substanțe ilicite), stresul, suferința, iar odată consumat există o linie extrem de fina până a se ajunge
la dependență.
În dorința de a combate dependența, societatea a creat procesul de reabilitare, care
presupune consolidarea unor centre special amenajate în a oferi ajutor medical si consiliere
psihologică pacienților afectați. În România, numărul de consumatori care au solicitat asistență
psihologică si medicală a crescut impresionant, iar odată cu această creștere, a sporit si numărul de
centre de detoxifiere din țară. Dezintoxicarea reprezintă procesul prin care consumatorii își pot
curăța organismul de toxinele acumulate în urma consumării unor substanțe ilegale, având
posibilitatea de a se reabilita.
În anul 1994, a fost înființat primul centru de recuperare38 mixt pentru dependenții de alcool
sau droguri. Acest centru a fost creat în special pentru pacienții cu tulburări grave de personalitate,
debilitate mentală, demențe si psihoze, cu scopul de a asigura un tratament medical protejat
coroborat cu asistență psihologică (fie terapii individuale, fie în cadrul unui grup 39). De asemenea,
în următorii ani, au fost consolidate mai multe centre pentru dezintoxicare care au fost clasificate
în așa fel încât să asigure un tratament cât mai eficient în funcție de nevoile diverșilor consumatori.

38
Așezământul Nazaret, patronat de Asociația Umanitara Crucea Albastra din România

39
reabilitare psihosocială realizată prin intermediul unor grupuri de terapie
 Astfel, există:
- centre pentru dezintoxicare adulți
- centre pentru dezintoxicare minori
- centre pentru supradoză
- centru de postcura si reabilitare psihosocială

În pofida faptului că au fost create astfel de centre, România tot se confruntă cu un număr
scăzut de instituții care să ofere sprijinul necesar consumatorilor dependenți, având în vedere
numărul ascendent al solicitărilor de internare în centre de reabilitare.
Astfel, am putea spune ca domeniul științelor sociale, (al psihologiei în special) se află în
continuă dezvoltare; numărul de pacienți care caută ajutor este în creștere, sperând ca le va fi oferită
consiliere psihologică.

11 Concluzie

Consumul de droguri, alcool și tutun este considerat de către majoritatea oamenilor de

stiință dăunător pentru sănătate cu efecte chiar letale, ducând la apariția unor afecțiuni, cea mai
frecventă fiind cancerul în cazul consumului de tutun. Într-adevăr, este nevoie de acțiuni de
prevenire, însă în ciuda acestui fapt, vor exista în continuare persoane consumatoare, deoarece
aceste vicii creează dependență.

Astfel, este nevoie și de măsuri de conștientizare, dar și de sprijin pentru persoanele

dependente pentru a realiza la ce risc se expun. Acesta este un semnal de alarmă care trebuie tras,
întrucât rata oamenilor dependenți de droguri, alcool sau tutun este în creștere de la an la an, precum
si rata mortalității ca urmare a unor boli rezultate direct sau indirect din aceste consumuri. Dacă
măsurile/sancțiunile vor întârzia să apară, atunci privind estimativ, statistic și logic, procentul
persoanelor ce consumă frecvent aceste substanțe va fi atât de ridicat, încât nu va mai putea fi
controlat, mai ales că o categorie socială extrem de afectată, este aceea a tinerilor/adolescenților
care fără vreun sprijin direct din partea familiei, vor fi supuși unor riscuri mult prea mari.

Pentru aceste măsuri/sancțiuni este nevoie bineînțeles și de o schimbare a legislației în

vigoare, dar și a politicilor cu privire la acest domeniu, asta însemnând și o mai bună, eficientă și
rapidă mobilizare din partea organelor statului, conducătorilor, guvernanților, dar în același timp și
a cetățenilor, asta în cazul în care nu se dorește a se ajunge la o problemă sau la o situație dramatică
la nivel global, întrucât mai sunt doar câțiva pași până în acel punct. Reducerea expunerii,
comercializării, disponibilității și accesibilității tinerilor față de băuturile alcoolice, asigurarea unui
mediu sigur, precum si susținerea monitorizării, sunt câteva din măsurile care ar trebui
implementate pentru a reduce consumul de alcool în rândul adolescenților. Reducerea și chiar
eliminarea anunțurilor de promovare a tutunului, implicarea tinerilor în activități antifumat, precum
și reducerea drastică a producerii de produse pe bază de tutun, reprezintă o vastă categorie de
masuri și acțiuni care necesită aplicate.

Chiar dacă privind general, măsurile de prevenire contra drogurilor sunt oarecum
reglementate de legea nr. 143/2000 , la care se adaugă hotărârea de Guvern nr.860/2005, este nevoie
de o mai bună mobilizare cu privire la elementele declanșatoare ale dependenței de droguri precum
stările de depresie și tulburările emoționale.

În cazul în care aceste măsuri vor fi aplicate corect și respectate, numărul persoanelor
dependente de droguri, alcool sau tutun, se va reduce substanțial, iar această situație va putea să nu
mai fie considerată o problemă de interes internațional.

12 Redactarea proiectului
12.1 Rolurile membrilor

Draghia Andreea
Alexandra
Geamă Mihai
Informare Întregul proiect Broscaru Andra Maria
Popa Ilinca Ariana
Pătrășcoiu Marius Robert
Prună Ania Ilona
Draghia Andreea
Cuvânt înainte
Alexandra
Capitolul I Draghia Andreea
Introducere Alexandra
Capitolul II
Grama Mihai
Evoluția legislativa
Redactare
Capitolul III
Broscaru Andra Maria
Statistică
Capitolul IV Popa Ilinca Ariana
Metoda comparativă +Broscaru Andra Maria
Capitolul V Pătrășcoiu Marius Robert
 Opiniile oamenilor de
știință
Capitolul VI Prună Ania Ilona
Tactici de prevenire
Capitolul VII
Prună Ania Ilona
Factori de risc
Capitolul VIII Popa Ilinca Ariana
Reabilitare
Capitolul IX Pătrășcoiu Marius Robert
Concluzie
Draghia Andreea
Alexandra
Geamă Mihai
Corectare
Întregul proiect Broscaru Andra Maria
Gramaticală
Popa Ilinca Ariana
Pătrășcoiu Marius Robert
Prună Ania Ilona

12.2 Impresii

Prună Ania Ilona: „ Acest proiect m-a ajutat să mă documentez cât mai bine despre o temă foarte
importantă și să observ anumite detalii pe care le pot pune în practică, iar, de asemenea, echipa
cu care am lucrat a fost una foarte ajutătoare, care și-a executat treaba foarte bine și m-a ajutat
să îmi dezvolt abilitatea de a lucra împreună cu ceilalți.”
Mihai Grama: „ Acest proiect a însemnat la început o provocare neștiind exact de unde să încep,
ulterior dezvoltând capacitatea și plăcerea de a găsi informații relevante pentru temă. Cât privește
echipa, aceasta a fost una de încredere, organizată și bazată pe ajutor reciproc.”
Pătrășcoiu Marius Robert: „ Tema proiectului reflectă totodată și o problemă actuală cu care
societatea se confruntă și care trebuie combătută. Din această activitate de cercetare am realizat
cât de important este acest subiect și ce impact are asupra fiecărui individ. Munca alături de
colegii mei a fost plăcută și eficientă, existând o bună organizare și comunicare.”

Popa Ilinca Ariana: „ Cu siguranță, a fost un proiect ce a solicitat multă muncă, și chiar am lucrat
într-un mod eficient și cu placere la el. Am avut șansa să-mi cunosc colegii de grupă mai bine și
mi-a placut să colaborez cu ei și să realizăm acest prim proiect din cadrul Facultății de Drept.
Atmosfera proiectului a fost una plăcută, astfel ne-am întâlnit cu toții să ne împărțim munca, iar
ultrerior să ne lipim părțile pentru a crea acest proiect.”

Broscaru Andra Maria: „ Consider că realizarea acestui proiect mi-a aprofundat spiritul de lucru
în echipă, oferindu-mi ocazia de a cunoaște oameni sociabili, creativi, dar mai ales intelectuali.
De asemenea, tema proiectului mi s-a părut una extrem de interesantă și de actuală în societatea
noastră, ajutându-mă să capăt noi cunoștințe cu privire la acest subiect.”

Draghia Andreea Alexandra: „În urma lucrării alături de colegii mei la acest proiect, consider
că mi-am aprofundat modalitățile și spiritul de lucru în echipă, fapt ce a fost posibil datorită
eficienței, comunicării și unei bune organizări din partea tuturor membrilor echipei. Deși proiectul
a fost unul solicitant, tema ne-a oferit libertatea de cercetare prin intermediul unor surse
diversificate și, de asemenea, ne-a oferit perspective noi asupra unor domenii deja cunoscute. ”

13 Bibliografie

1. Christian Bachmann, Anne Coppel „Le Dragon Domestique”, Editura Albin Michel, 1989
2. Daniel Goleman. “Inteligența emoțională” , Editura Curtea Veche Publishing, 2018
3. David Nutt, „Drugs Without the Hot Air: Minimizing the Harms of Legal and Illegal Drugs”
4. https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(22)00847-9/fulltext
5. https://www.researchgate.net/publication/330026823_Hypermethylation_of_Proopiomela
nocortin_and_Period_2_Genes_in_Blood_Are_Associated_with_Greater_Subjective_and
_Behavioral_Motivation_for_Alcohol_in_Humans
6. http://www.inchem.org/documents/pims/chemical/nicotine.htm
7. https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.1922490117
8. https://www.nice.org.uk/guidance/ng209
9. https://www.econotimes.com/Scientists-Weigh-In-Secondhand-Vapor-Is-Not-Harmful-
976651
10. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9759281/
11. https://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/ro/12-modalitati/fum-de-tutun-ambiant/3312-
ce-este-fumul-de-tutun-ambiant
12. https://www.nationalgeographic.com/science/article/your-next-vaccine-could-be-grown-
in-a-tobacco-plant
13. https://www.bursa.ro/corespondenta-din-atena-consumul-de-tutun-o-problema-
pandemica-strategiile-de-renuntare-la-fumat-trebuie-imbunatatite-81728749
14. Daniela Georgescu, Ana Maria Moldovan, Gabriel Ciuc, „Ghid de prevenire a consumului
de droguri în rândul adolescenților si tinerilor”
15. https://www.emcdda.europa.eu/html.cfm/index61181EN.html_en
16. https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-
sanatate/determinantii_starii_de_sanatate/alcool_si_droguri/alcool/ANALIZA-DE-
SITUATIE-ALCOOL-2015.pdf
17. https://www.cdep.ro/proiecte/bp/2022/100/70/6/em176.pdf
18. https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/02/RAPORT-1.pdf
19. https://ana.gov.ro/cele-mai-recente-date-privind-consumul-de-droguri-in-romania/
20. https://avocatinpenal.ro/centre-de-dezintoxicare-pentru-droguri/
21. https://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/RN_2018_20.12_site.pdf
22. https://www.scribd.com/document/490403443/Metoda-comparativa-a-dreptului-1
23. https://europa.eu/youreurope/citizens/travel/carry/alcohol-tobacco-cash/index_ro.htm
24. https://www.researchgate.net/publication/322016672_Metoda_comparativa__o_ustensila_
epistemologica_necesara_in_studiile_de_drept_comparat
25. https://www.emcdda.europa.eu/publications/country-drug-reports/2019/germany_en
26. https://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2019/07/raport-european-2009.pdf
27. http://arhiva-studia.law.ubbcluj.ro/pdfs/1516948743-09Ciortea_215_236.pdf
28. https://en.wikipedia.org/wiki/Alcohol_laws_in_Germany
29. https://www.vice.com/ro/article/y3pxxy/istorie-alcool-romania-rachiu-whisky-prohibitie
30. https://historia.ro/sectiune/general/paradisul-artificial-consumul-de-narcotice-si-
2199662.html
31. Andrei Oilteanu ”Narcotice în istoria românească” editura Polirom 2014
32. https://blog.wolterskluwer.ro/istoric-al-reglementarilor-privind-regimul-drogurilor-in-
romania/
33. https://lege5.ro/Gratuit/gm3dcnzsgyyq/art-2-lege-61-1991?dp=gmytaobvgaztsni
34. https://www.google.com/search?q=legea+3271968&oq=legea+3271968&gs_lcrp=EgZja
HJvbWUyBggAEEUYOTIKCAEQABiABBiiBNIBCDYyMTBqMGo3qAIAsAIA&sour
ceid=chrome&ie=UTF-8
35. https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cat-de-mult-alcool-consumau-romanii-acum-150-
de-2177558.html
36. https://www.vice.com/ro/article/pgbaq7/romanii-au-fumat-din-cele-mai-vechi-timpuri
37. Monitrul Oficial Partea I
38. Buletinul Oficial
39. https://avocatiliescu.ro/drept-penal/infractiuni-privind-detinerea-si-traficul-de-droguri/
40. Kelemen Alexander, TEMPERAMENTELE AFECTIVE ŞI PERSONALITATEA
CONSUMATORULUI DE DROGURI INJECTABILE, Teză de doctorat
41. https://gj.politiaromana.ro/ro/prevenirea-criminalitatii/consumul-de-droguri
42. https://infodrog.ro/
43. Emilian Stancu, Criminalistică, Volumul II, Editura Actami, Bucuresti, 1999
44. Denis Richard, Jean Loius Senon, Dicționar de droguri, toxicomanii si dependențe, editura
Larousse, 1999
45. Jenică Drăgan, Aproape totul despre droguri, editura Militară, București, 1997
46. https://www.umfcv.ro/