Sunteți pe pagina 1din 110

Păun Mihaela-Valentina Dan Ioan Mihail

Drogurile nu sunt o
alternativă

- Cercetare sociologică privind consumul de droguri în


rândul liceenilor din judeţul Alba -
Reîntregirea
Alba Iulia, 2009

Echipa de proiect:
 Coordonatorul studiului: Mihaela-Valentina Păun – sociolog.
 Mihaela Nadia Sava – medic CPECA Alba
 Claudiu Ioan Duşa – asistent social CPECA Alba
 Pr. Ioan Mihail Dan – consultant religios

Eşantionarea şi ponderarea eşantionului, realizarea machetei bazei


de date, coordonarea culegerii datelor şi curăţarea bazei de date a fost
realizată de Păun Mihaela-Valentina, iar introducerea chestionarelor în
baza de date a fost realizată de Păun Mihaela-Valentina, Sava Mihaela
Nadia şi Duşa Claudiu.

Parteneri:
 Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba
 Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia
 Consiliul Judeţean Alba
 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba
 Centru de cercetări şi studii inter-religioase şi de psihopedagogie
pastorală, Alba Iulia, Saint-Serge

Mulţumiri celor care au înţeles importanţa muncii noastre şi


ne-au sprijinit în derularea proiectului:
Echipa de proiect mulţumeşte cadrelor didactice implicate, pentru
înţelegerea şi sprijinul de care au dat dovadă în timpul desfăşurării
proiectului. De asemenea, dorim să mulţumim în mod deosebit
subiecţilor cercetării, elevii liceelor judeţului Alba, pentru seriozitatea
cu care au tratat studiul şi au răspuns întrebărilor din chestionar.

2
Consultanţi de specialitate:
 Conf. univ. dr. Marina Lucian
 Lect. univ. dr. Călina Ana Buţiu

Cuprins

Prefaţă.............................................................................................. 4
Capitolul 1 Metodologia cercetării ............................................... 7
1.1 Motivaţia cercetării ............................................................. 7
1.2 Obiectivele studiului ........................................................... 8
1.3 Ipotezele cercetării............................................................... 8
1.4 Metode şi tehnici de cercetare.............................................. 9
1.5 Eşantionarea......................................................................... 9
1.6 Perioada de desfăşurare........................................................ 10
1.7 Analiza datelor..................................................................... 10
Capitolul 2 Caracteristici socio-demografice ale respondenţilor 12
2.1 Situaţia şcolară a respondenţilor ......................................... 12
2.2 Situaţia personală a respondenţilor ..................................... 18
2.3 Situaţia familială a respondenţilor ....................................... 26
Capitolul 3 Nivelul cunoştinţelor despre droguri ........................ 30
Capitolul 4 Atitudinile respondenţilor cu privire la consumul
de droguri ........................................................................................ 42
Capitolul 5 Consumul de droguri ................................................. 49
5.1 Consumul de droguri al membrilor familiei şi al
prietenilor ......................................................................................... 49
5.2 Consumul propriu de droguri .............................................. 56
5.3 Vârstă de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri ... 66
5.4 Posibilitatea unui viitor consum de droguri ........................ 69
5.5 Motivaţii pentru consumul de droguri şi măsuri de
prevenire a acestuia .......................................................................... 74
Capitolul 6 Accesibilitatea şi disponibilitatea drogurilor ........... 82
Capitolul 7 Concluzii ...................................................................... 91
Bibliografie ...................................................................................... 96

3
Prefaţă

Consumul de droguri în România are toate atributele unei


probleme sociale. El este un mod indezirabil de existenţă pentru un
număr mare de cetăţeni, iar factorii de decizie din societate sunt tot mai
îngrijoraţi de amploarea fenomenului. Paradoxul face ca pe măsură ce
creşte preocuparea pentru consumul de droguri în rândul cetăţenilor
activi să crească şi tentaţia în rândul acelora pentru care consumul de
droguri este o modalitate de satisfacere a unor nevoi şi frustrări
psihosociale toxice pentru ei şi de asemenea pentru societate. Consumul
de droguri şi întreaga subcultură deviantă pe care o propagă
(toxicomani, furnizori de droguri, reţele de crimă organizată, etc.) atacă
nu numai în plan biologic, al sănătăţii persoanelor consumatoare, dar
reprezintă un atentat la sănătatea morală şi la viitorul grupurilor şi
comunităţilor umane. Prin dependenţa pe care o creează şi prin faptul că
rădăcinile sale se pot dezvolta încă de la vârstele cele mai inocente,
consumul de droguri este o problemă socială care necesită intervenţii
rapide bazate pe o profundă cunoaştere a naturii sale.
Cercetarea de faţă privind consumul de droguri are ca şi scop „o
primă evaluare a proporţiilor reale referitoare la consumul de droguri la
nivelul populaţiei şcolare preuniversitare din judeţul Alba”. Ea vizează
atât diagnoza (cunoaşterea stării de fapt), cât şi prefigurarea unor
instrumente de prevenţie şi acţiune pentru toţi factorii implicaţi în lupta
antidrog.1 Metodologia cercetării este fundamentată justificat, dat fiind
1
Termenul de „luptă”, contestat de unii, îmi pare pe deplin justificat dat fiind
gradul mare de risc şi pericol social la care sunt expuşi cei care se găsesc în postura
de a se împotrivi propagatorilor şi consumatorilor de droguri.
4
scopul expus, pe metoda anchetei sociologice care reprezintă acea formă
de investigare socială care ne permite să „reprezentăm” satisfăcător un
univers social greu, dacă nu imposibil de analizat în totalitate.
Desigur cititorii acestui raport vor fi dornici să vadă rezultatele şi
propunerile fundamentate pe cercetare. Este o dorinţă legitimă. Dar nu
orice rezultat interesant sau propunere inovativă este automat şi un
câştig pentru cei care lucrează în domeniul acţiunilor antidrog. Trebuie
să existe încrederea în corectitudinea demersului de cercetare. Din acest
punct de vedere alegerea metodei anchetei într-o astfel de investigaţie
este în sine o primă garanţie. Metoda anchetei are două componente
importante din punct de vedere tehnic care dau măsura
profesionalismului celor care o utilizează. Este vorba de modalitatea de
selecţie a subiecţilor cercetării şi modalitatea de culegere a datelor
(construcţia chestionarului de anchetă). Prima componentă ne asigură
asupra reprezentativităţii, a capacităţii de generalizare a datelor culese
pe un eşantion, iar cea de-a doua ne va arăta în ce măsură informaţiile
culese pot reprezenta vocea reală a subiecţilor, atitudinile, intenţiile şi
faptele lor. În privinţa operaţiilor de selecţie a cazurilor poate mai multe
lucruri asupra rigorii alegerii lor ne pot spune cei care s-au ocupat de
aplicarea şi colectarea chestionarelor de anchetă, oameni ai şcolii cu o
înaltă probitate morală. Dacă analizăm şi prezentăm metoda de selecţie
a cazurilor putem spune că ea este una probabilistică stratificată fiind la
un anumit volum de eşantionare cea mai bună cale de urmat. Mărimea
eşantionului este una satisfăcătoare şi chiar foarte mare pentru o
cercetare uzuală, deoarece de la 1000 de subiecţi încolo se poate garanta
o marjă de eroare foarte mică, sub 2-3%. Construcţia chestionarului în
cazul cercetării de faţă a respectat şi ea standardele ştiinţifice din
domeniu: utilizarea unor întrebări clare şi având caracterul unor
indicatori ai principalelor aspecte ale problemei şi verificarea solidităţii
chestionarului pe un prim lot de subiecţi.
Odată asiguraţi de corectitudinea metodologică nu ne hazardăm să
spunem că datele cercetării de faţă reprezintă o puternică bază de
cunoaştere a fenomenului consumului de droguri în rândul liceenilor din
judeţul Alba. Pe parcursul capitolelor din raport aflăm astfel că există o
populaţie adolescentă de risc în judeţul Alba situată în procente undeva
între 15-20% din totalul elevilor de liceu. Deşi ca atare nu are o definiţie
ponderea acestei populaţii de risc stârneşte îngrijorare. Regăsim aici
tineri care deşi nu declară că sunt consumatori au ceea ce se cheamă o
toleranţă scăzută faţă de consumul de droguri: nu doresc legi limitative,
5
nu văd necesară intervenţia poliţiei şi în general nu consideră că e vorba
de un pericol social, de un lucru grav. Toleranţa faţă de ceva poate fi un
lucru interpretabil. Confuziile sunt foarte uşor de stârnit de anumiţi
lideri de opinie din România. Toleranţa faţă de răul profund care viciază
şi distruge vieţi nu poate fi egală cu toleranţa faţă de orientări diverse
din cadrul grupurilor umane. De aici necesitatea unor campanii
educative şi morale în şcoli care pe de altă parte să nu producă
respingere, ci să aibă un caracter atractiv (e nevoie de strategii şi
programe complexe şi variate) mi se pare evidentă. O altă constatare a
cercetării care merită a fi transpusă în programe este legată de faptul că
principalele oferte de droguri le parvin liceenilor prin familie sau prin
cei apropiaţi. Intervenţia asupra grupurilor şi asupra mediului social al
consumatorului trebuie să fie astfel o altă componentă a luptei antidrog.
Deseori cei care activează în acest domeniu sunt puşi în situaţia de a se
interpune între cei care îi oferă suport tânărului dar sunt totodată şi
furnizorii de drog sau modelele lui şi tânărul însuşi. O adâncire a
specializării sociologice şi psihologice a profesioniştilor poate ajuta
astfel la creşterea eficienţei programelor antidrog.
Închei subliniind că amploarea cercetării, noutatea ei şi aparatul
metodologic utilizat, datele culese au capacitatea de a se constitui într-o
ofertă generoasă de cunoaştere care să fie furnizată practicianului în
domeniu, dar şi tuturor celor care sunt interesaţi de problematica
consumului de droguri în general şi în particular de impactul
fenomenului pe cuprinsul judeţului Alba.

Conf. univ. dr. Lucian Marina

6
Capitolul 1 Metodologia cercetării

1.1 Motivaţia cercetării

Un fenomen extrem de complex, profund şi tragic al lumii


contemporane este considerat consumul de droguri. Amploarea pe care
acest fenomen o prezintă în perspectiva anilor viitori este alarmantă
deoarece România a devenit dintr-o ţară de „tranzit” una „consumatoare
de droguri”.
Această problematică este una deosebit de acută pentru societatea
noastră datorită costurilor sociale ridicate pe care aceasta le implică şi
datorită legăturii dintre consumul de droguri şi delincvenţă.
Astfel una din principalele priorităţi este identificarea unei
rezolvări eficace şi realiste a acestei probleme, iar elaborarea şi
derularea de programe şi activităţi de prevenire coerente şi eficiente,
necesită o cunoaştere reală a fenomenului şi un punct de plecare
fundamentat ştiinţific. Acest lucru presupune pentru început analiza
problemei, pe plan naţional şi pe plan local, pentru identificarea
caracteristicilor grupurilor ţintă.
Obţinerea de informaţii despre cunoştinţele şi atitudinile legate de
consumul de droguri, stabilirea proporţiilor reale, a tendinţelor de
consum în rândul populaţiei şcolare a judeţului Alba reprezintă o nevoie
resimţită de multă vreme de către cei care se ocupă de prevenirea şi
evaluarea consumului de droguri, şi nu numai, şi reprezintă o etapă
importantă în evaluarea evoluţiei fenomenului consumului de droguri la
nivelul judeţului.
Studiu de faţă se doreşte a fi o primă evaluare a proporţiilor reale
referitoare la consumul de droguri la nivelul populaţiei şcolare
preuniversitare din judeţul Alba.
Această cercetare permite identificarea concluziilor în vederea
orientării acţiunilor de prevenire, a măsurilor de tratament şi a măsurilor
de reinserţie socială şi poate constitui un instrument de lucru nu doar
pentru Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba cât şi
pentru orice organizaţie cu obiect de activitate în domeniul prevenirii
consumului de droguri sau tratamentului dependenţei de droguri şi
inserţiei sociale, cât şi pentru toţi factorii administrativi şi politici
7
abilitaţi şi cu atribuţiuni în asigurarea climatului de ordine şi siguranţă
civică şi în educarea tinerei generaţii.
1.2 Obiectivele cercetării

Obiectivul general – studiul a urmărit identificarea cunoştinţelor,


atitudinilor şi a dimensiunilor reale a consumului de droguri în rândul
populaţiei şcolare, din învăţământul preuniversitar, din judeţul Alba,
acest lucru conducând la o evaluare concreta a situaţiei, care ulterior să
conducă la o creştere a influenţei factorilor de protecţie şi o reducere a
factorilor de risc, asigurându-se astfel o mai bună calitate a programelor
de prevenire a consumului de droguri desfăşurate la nivelul instituţiilor
de învăţământ din judeţul Alba.

Obiective specifice:
• Obţinerea de date privind proporţiile reale ale consumului de
droguri în rândul liceenilor.
• Identificare vârstei incipiente a consumului de droguri la liceeni.
• Cunoaşterea caracteristicilor socio-demografice ale
consumatorilor de droguri din rândul liceenilor.
• Identificarea nivelului de cunoştinţe a liceenilor despre efectele
consumului de droguri.
• Identificarea cauzelor care determină consumul de droguri în
rândul liceenilor.

1.3 Ipotezele cercetării

Ipotezele de la care a pornit studiul sunt următoarele:


 un număr mare de elevi au auzit şi au cunoştinţe despre
drogurile ilegale;
 elevii cunosc locuri unde se consumă droguri şi frecventează
astfel de locuri;
 în rândul tinerilor care urmează o formă de învăţământ
preuniversitară există elevi care au consumat cel puţin odată
droguri ilegale;
 cunoaşterea sau necunoaşterea efectelor negative pe care le au
drogurile influenţează consumul;

8
 problemele personale şi anturajul sunt principalele cauze care
determină consumul de droguri în rândul liceenilor.

1.4 Metode şi tehnici de cercetare

În cadrul studiului a fost utilizată ca şi metodă de cercetare


ancheta sociologică cantitativă, iar instrumentul de cercetare utilizat a
fost chestionarul structurat, care a avut următoarele secţiuni: date socio-
demografice, cunoştinţe despre droguri, accesibilitatea drogurilor,
posibilitatea de a consuma droguri, atitudini şi comportamente în cazul
în care un prieten sau o persoană apropiată consumă droguri, consumul
propriu şi relaţia cu Dumnezeu şi biserica.
Tehnica de anchetă folosită în prezentul studiu a fost chestionarul
autoaplicat care a fost completat simultan de mai multe persoane. Prin
instrumentul de colectare a datelor s-a urmărit asigurarea
confidenţialităţi nefiind solicitate date personale ale respondenţilor,
menţinându-se astfel anonimatului persoanelor intervievate.
A fost realizat un studiu pilot pentru a se asigura forma şi
conţinutul optim al chestionarului, în cadrul căruia acesta a fost testat pe
un număr de 15 elevi de liceu. S-a urmărit gradul de înţelegere a
conţinutului instrumentului de cercetare precum şi durata aplicării
acestuia. La finalul acestei etape după anumite modificări pentru
creşterea clarităţii exprimării a rezultat forma finală a chestionarului.

1.5 Eşantionarea

Baza de eşantionare a fost reprezentată de populaţia şcolară care


urmează o formă de învăţământ preuniversitară în judeţul Alba. Baza de
date cu efectivele şcolare pe unităţi de învăţământ în funcţie de forma şi
nivelul de şcolarizare ne-a fost pusă la dispoziţie de Inspectoratul Şcolar
al Judeţului Alba.
Metoda de eşantionare folosită în cadrul acestei cercetări este
eşantionarea multistadială aleatoare pe clustere, stabilindu-se în final un
eşantion de 90 de clase, fiind chestionaţi un număr de 2000 de liceeni.
Instrumentul de cercetare a fost aplicat în 35 de unităţi de
învăţământ preuniversitar din judeţul Alba: Colegiul Economic
„Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia, Colegiul Militar Liceal „Mihai
9
Viteazul” Alba Iulia, Colegiul Naţional „Avram Iancu” Câmpeni,
Colegiul Naţional „Bethlen Gabor” Aiud, Colegiul Naţional „David
Prodan” Cugir, Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia,
Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” Blaj, Colegiul Naţional
„Lucian Blaga” Sebeş, Colegiul Naţional „Titu Maiorescu” Aiud,
Colegiul Tehnic Aiud, Colegiul Tehnic „Alexandru Domşa” Alba Iulia,
Colegiul Tehnic „Apulum” Alba Iulia, Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”
Alba Iulia, Colegiul Tehnic „I. D. Lăzărescu” Cugir, Grup Şcolar
Agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud, Grup Şcolar Agromontan „Ţara
Moţilor” Albac, Grup Şcolar de Chimie Industrială Ocna Mureş, Grup
Şcolar de Cooperaţie Alba Iulia, Grup Şcolar de Turism Arieşeni, Grup
Şcolar „Dr. Lazăr Chirilă” Baia De Arieş, Grup Şcolar Forestier
Câmpeni, Grup Şcolar „Horea, Cloşca şi Crişan” Abrud, Grup Şcolar
Industrial „Avram Iancu” Zlatna, Grup Şcolar Industrial Jidvei, Grup
Şcolar Industrial Sebeş, Grup Şcolar „Ştefan Manciulea” Blaj, Grup
Şcolar „Timotei Cipariu” Blaj, Liceul cu Program Sportiv Sebeş, Liceul
de Muzică şi Arte Plastice Alba Iulia, Liceul Sportiv Alba Iulia, Liceul
Teologic Greco-Catolic „Sfântul Vasile Cel Mare” Blaj, Liceul Teologic
Romano Catolic „Gr. Majláth Gusztáv Károly” Alba Iulia, Liceul
Teoretic „Petru Maior” Ocna Mureş, Liceul Teoretic Teiuş, Seminarul
Teologic Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” Alba Iulia.

1.6 Perioada de desfăşurare

Acest studiul a fost derulat în anul 2009 şi s-a desfăşurat pe


parcursul a 6 luni după cum urmează: elaborarea metodologiei cercetării
şi tipărirea chestionarelor – luna ianuarie 2009, instruirea operatorilor de
teren, aplicare şi colectarea chestionarelor – luna februarie 2009,
prelucrarea şi analiza datelor – perioada martie-mai 2009, realizarea şi
prezentarea raportului – luna iunie 2009.
Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin intermediul consilierilor
educativi sau a altor cadre didactice din unităţile de învăţământ
selecţionate cărora le adresăm mulţumiri pentru că au înţeles
importanţa muncii noastre şi au acordat echipei noastre tot
sprijinul necesar pentru realizarea acestui raport.

1.7. Analiza datelor

10
Analiza datelor a fost realizată în programul SPSS (Statistical
Package for the Social Sciences) şi a urmărit stabilirea proporţiilor reale
a consumului de droguri în funcţie de diverse variabile socio-
demografice, cunoştinţele despre droguri, accesibilitatea drogurilor pe
piaţă şi relaţia pe care respondenţii o au cu Dumnezeu.

11
Capitolul 2 Caracteristici socio-demografice ale
respondenţilor

Prin analizele pe care le vom întreprinde în continuare dorim să


surprindem modul în care ipotezele de cercetare s-au confirmat, au fost
nuanţate sau au fost infirmate.
Primele întrebări din chestionar au un caracter general şi sunt
întrebări prin care am vizat cunoaşterea caracteristicilor subiecţilor din
punct de vedere personal, familial şi şcolar.

2.1 Situaţia şcolară a respondenţilor

Chestionarele au fost aplicate unui număr de 2000 de liceeni


aceştia frecventând cursurile a 35 de licee din judeţul Alba.

Tabel 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de localitatea în care studiază


Procent Procent
Localitate Frecvenţa Procent
valid cumulat
Abrud 20 1,0 1,0 1,0
Aiud 140 7,0 7,0 8,0
Alba Iulia 741 37,1 37,1 45,1
Albac 49 2,5 2,5 47,5
Arieşeni 16 0,8 0,8 48,3
Baia de Arieş 49 2,5 2,5 50,8
Blaj 221 11,1 11,1 61,8
Câmpeni 203 10,2 10,2 72,0
Ciumbrud 37 1,9 1,9 73,8
Cugir 150 7,5 7,5 81,3
Jidvei 21 1,1 1,1 82,4
Ocna Mureş 84 4,2 4,2 86,6
Sebeş 219 11,0 11,0 97,5
Teiuş 25 1,3 1,3 98,8
Zlatna 25 1,3 1,3 100
Total 2000 100 100 -

Cele 35 de unităţi de învăţământ în care a fost aplicat chestionarul


sunt amplasate în 15 localităţi din judeţul Alba, astfel că distribuţia

12
elevilor în funcţie de localitatea în care se află şcoala pe care aceştia o
frecventează se prezintă în felul următor: 741 elevi în Alba Iulia, 221
elevi în Blaj, 219 elevi în Sebeş, 203 elevi în Câmpeni, 150 elevi în
Cugir, 140 elevi în Aiud, 84 elevi în Ocna Mureş, 49 elevi în Albac şi
Baia de Arieş, 37 elevi în Ciumbrud, 25 elevi în Teiuş şi Zlatna, 21 elevi
în Jidvei, 20 elevi în Abrud şi 16 elevi în Arieşeni (vezi Tabelul 1).

Tabel 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de forma de învăţământ


Forma de Procent Procent
Frecvenţa Procent
învăţământ valid cumulat
zi 1437 71,9 71,9 71,9
seral 129 6,5 6,5 78,3
SAM 434 21,7 21,7 100
Total 2000 100 100 -

Unităţile de învăţământ liceal din judeţul Alba prezintă diferite


forme de învăţământ, astfel că în funcţie de acest criteriu distribuţia
respondenţilor se prezintă în felul următor: 1437 de elevi urmează
cursurile la zi, 434 de elevi urmează cursurile la SAM (Şcoală de Arte
şi Meserii) şi 129 de elevi urmează cursurile la seral (vezi Tabelul 2).

Grafic nr. 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de nivelul de studiu

clasa XII
calsa IX
20,1%
26,8%

clasa XI

24,4%
clasa X

28,7%

13
Investigaţia are la bază 2000 de chestionare care au fost aplicate în
proporţie aproximativ egală, în funcţie de nivelul de studiu al
respondenţilor, astfel: 26,8% dintre respondenţi sunt în clasa a IX-a,
28,7% dintre respondenţi sunt în clasa a X-a, 24,4% dintre respondenţi
sunt în clasa a XI-a şi 20,1% dintre respondenţi sunt în clasa a XII (vezi
Graficul nr. 1).
O altă variabilă supusă studiului este cea în care este prezentat
interesul respondenţilor faţă de propria situaţie la învăţătură.
Randamentul şcolar a fost identificat ca factor de predispoziţie al
frecvenţei şi intensităţii consumului de droguri, însă pe de altă parte nu
există nici o evidenţă că un coeficient intelectual scăzut ar fi un factor
predictiv pentru abuzul de droguri

Grafic nr. 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


interesul faţă de propria situaţie la învăţătură

80,0

75,9

60,0

40,0

20,0

17,1
Procent

0,0 3,7
acord total dez acord partial
acord partial dez acord total

Majoritatea respondenţilor, 75,9% dintre aceştia, prezintă un


interes ridicat faţă de propriile rezultate şcolare, dar există şi un procent
de 3,7% dintre respondenţii care consideră total nesemnificative
rezultatele şcolare. Între aceste categorii mai există altele două, acestea
prezentând un grad de indecizie mai mare, astfel că, 17,1% dintre
14
respondenţi sunt parţial de acord cu afirmaţia: „rezultatele mele şcolare
contează pentru mine”, iar 3,3% dintre respondenţi fiind în dezacord
parţial faţă de această afirmaţie (vezi Graficul nr. 2).
Este un lucru pozitiv că peste trei sferturi dintre liceenii
chestionaţi sunt interesaţi de rezultatele şcolare acesta putând fi un
factor determinant pentru un posibil refuz al consumului de droguri.
O influenţă majoră asupra atitudinilor elevului o au profesorii
deoarece aceştia sunt cei care comunică şi transferă stiluri de învăţare şi
de abordare a domeniului de învăţat, structuri afective şi atitudinale. De
asemenea profesorii sunt modele pe care o parte a liceenilor le urmează,
aceştia putând avea o mare influenţă asupra adolescenţilor prin puterea
sugestivă a exemplului.

Tabel 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


respectul faţă de spusele profesorilor

Respect mult
Procent Procent
ceea ce îmi spun Frecvenţă Procent
valid cumulat
profesorii
acord total 766 38,3 38,3 38,3
acord parţial 911 45,6 45,6 83,9
dezacord parţial 158 7,9 7,9 91,8
dezacord total 109 5,5 5,5 97,3
nu răspund 56 2,7 2,7 100
Total 2000 100 - -

În urma analizei datelor se poate observa că 38,3% dintre


respondenţi respectă întru totul spusele profesorilor însă există şi un
procent de 5% dintre respondenţi care „nu dau doi bani” pe ceea ce spun
profesorii afirmând că nu respectă deloc cele spuse de aceştia. Un
procent de 45,6% dintre respondenţi sunt doar parţial de acord cu
afirmaţia conform căreia respectă ceea ce îi spun profesorii iar 5,5%
sunt parţial dezacord cu acea afirmaţie. Mai există un procent de 2,7%
dintre respondenţi care nu au dorit să răspundă acestei întrebări (vezi
Tabelul 3).
Din cele prezentate se poate observa faptul că peste 80% dintre
respondenţi oferă un respect destul de ridicat spuselor profesorilor ceea
ce înseamnă că aceştia trebuie să acorde o atenţie ridicată celor spuse
deoarece există posibilitatea unei înţelegeri greşite a acestora. În acelaşi
15
timp de multe ori profesorii reprezintă modele pentru liceeni aceştia
trebuind să fie atenţi şi la modul în care se comportă cel puţin în faţa
elevilor pentru a nu îi influenţa în mod negativ.
O mare parte din timpul unei zile, 6 ore sau chiar mai mult liceeni
îl petrec în compania colegilor de clasă, aceştia putând influenţa
anumite decizii ale acestora.

Grafic nr. 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul faţă de


afirmaţia „majoritatea elevilor din clasa mea sunt drăguţi şi îşi oferă ajutor”

45
40,5 39,3
40
35
30
25
20
15
10
10 7,1
5
3,2
0
acord acord dezacord dezacord nu
total partial partial total raspund

Înţelegerea dintre colegi de clasă şi sprijinul oferit între aceştia


este foarte important acest lucru prezentându-se în cazul celor care au
fost chestionaţi în felul următor: 40,5% dintre respondenţi sunt de acord
cu afirmaţia „majoritatea elevilor din clasa mea sunt drăguţi şi îşi oferă
ajutor”, 39,3% dintre respondenţi sunt doar parţial de acord cu afirmaţia,
10% sunt parţial dezacord cu afirmaţia şi 7,1% dintre respondenţi sunt
în total dezacord cu afirmaţia considerând că în interiorul clasei din care
aceştia fac parte relaţiile dintre colegi sunt foarte rele aceştia
comportându-se urât unul cu celălalt şi nu îşi oferă ajutor reciproc (vezi
Graficul nr.3).
La această întrebare au existat şi un procent de 3,2% dintre
respondenţi care nu au dorit să răspundă.
Putem observa că o parte foarte mare dintre respondenţi,
aproximativ 80% îşi desfăşoară activitatea educaţională în clase în care
este o atmosferă plăcută, colegii fiind drăguţi unul cu celălalt şi
16
ajutându-se reciproc, acest lucru putând fi considerat un factor de
protecţie în cazul consumului de droguri.
Un alt lucru extrem de important în determinarea unui viitor
consum de droguri este acceptarea din partea grupului de egali, în
situaţia de faţă acceptarea din partea colegilor de şcoală.

Tabel 4 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul


faţă de afirmaţia „alţi elevi mă acceptă aşa cum sunt”
Alţi elevi mă
Procent Procent
acceptă aşa Frecvenţă Procent
valid cumulat
cum sunt
acord total 982 49,1 49,1 49,1
acord parţial 748 37,4 37,4 86,5
dezacord parţial 103 5,2 5,2 91,7
dezacord total 93 4,7 4,7 96,4
nu răspund 74 3,6 3,6 100
Total 2000 100 - -

Aproape jumătate dintre respondenţi, mai exact 49,1%, consideră


că sunt acceptaţi de către alţi elevi aşa cum sunt ei, în timp ce sunt doar
parţial de acord cu faptul că sunt acceptaţi aşa cum sunt de alţi elevi un
procent de 37,4% dintre respondenţi. Se consideră neacceptaţi de alţi
elevi un procent de 4,7% dintre respondenţi iar un procent de 5,2%
dintre cei care au fost chestionaţi sunt doar parţial dezacord cu faptul că
sunt acceptaţi aşa cum sunt de alţi elevi (vezi Tabelul 4).
În acelaşi timp există şi în procent de 3,6% dintre respondenţi care
nu au dorit să se pronunţe în legătură cu această temă.
Un lucru îmbucurător este că peste trei sferturi dintre respondenţi
consideră că sunt acceptaţi aşa cum sunt de colegii de şcoală deoarece
neacceptarea din partea grupului de egali poate fi un factor determinant
în consumul de droguri.
De asemenea, poate fi un factor determinant în consumul de
droguri şi dorinţa de integrare în grupul de egali cu orice preţ, chiar şi
prin impresionarea acestora prin realizarea unor lucruri care nu sunt
acceptate din punct de vedere social sau legal cum ar fi şi cazul
consumului de droguri.
O concluzie ce poate fi trasă din cele analizate şi ce poate fi utilă
pentru instituţiile şi specialiştii implicaţi în lupta antidrog este aceea că
17
o preocupare permanentă, încă din clasele mici, pentru ocuparea
timpului tinerilor cu activităţi şcolare şi extraşcolare care să le cultive
înclinaţiile şi orientările către lucruri acceptate social, precum şi
inducerea dorinţei, ambiţiei de a obţine rezultate bune la învăţătură care
să le menţină motivaţia pentru muncă, să le cultive stima de sine,
evitând eşecurile şcolare, care îi demoralizează se pot constitui în căi
eficiente pentru combaterea consumului de droguri.

2.2 Situaţia personală a respondenţilor

O altă comparaţie care poate fi realizată între liceeni şi care are o


importanţă deosebită pentru cercetare este repartizarea respondenţilor în
funcţie de gen astfel 52,8% dintre aceştia sunt de gen feminin, 45,5%
sunt de gen masculin şi un procent de 1,7 nu au dorit să răspundă acestei
întrebări (vezi Graficul nr.4).

Grafic nr. 4 Distribuţia respondenţilor în funcţie de gen

nu raspund

1,7%

masculin

45,5%
feminin

52,8%

Populaţia investigată este formată din liceeni din cadrul a 35 de


unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţul Alba marea lor

18
majoritate, 27,3%, au 17 ani, 22,7% au 16 ani sau mai puţin, 20,7% au
18 ani, 19,8% au 20 de ani iar cei mai puţini, 9,5%, au 21 de ani şi peste
(vezi Graficul nr. 5).
Se poate considera că eşantionul nu este grupat din punct de
vedere al vârstei respondenţilor. Această lipsă de grupare a eşantionului
fiind previzibilă datorită faptului că s-au aplicat chestionare liceenilor
care urmează cursuri la seral, astfel de cursuri fiind urmate de persoane
al cărui intervalul din punct de vedere al vârstei este anormal pentru
studii preuniversitare. Această distribuţie pe anii de studiu este
importantă pentru eficienţa cercetării deoarece a permis adăugarea
coordonatei timp, mai exact a studierii modului în care se schimbă
opţiunile liceenilor în funcţie de evoluţia în timp a studiilor
preuniversitare, putându-se realiza comparaţii între cei patru ani de
studiu.

Grafic nr. 5 Distribuţia respondenţilor în funcţie de anul naşterii

30,0

27,3

22,7
20,0 20,7
19,8

10,0
9,5
Procent

0,0
pana in 1989 1990 1991 1992 1993 si peste

anul nasterii

19
În continuare au fost analizate o serie de întrebări cu referire la
abilităţile sociale pe care le au respondenţii, cu referire la părerea pe
care aceştia o au despre ei înşişi şi cu referire la activităţile de care
aceştia sunt preocupaţi.
Abilităţile sociale, în care sunt cuprinse abilităţile de a interacţiona
în cadrul grupului, de a-şi face prieteni, de a cere favoruri, de a face şi a
accepta compromisuri, de a iniţia şi a încheia conversaţii, au
repercusiuni nu numai asupra calităţii relaţiilor pe care adolescentul le
stabileşte cu alte persoane, ci influenţează decisiv forma în care
asimilează normele şi rolurile sociale.
Indivizii cu dificultăţi de interacţionare socială, pentru a-şi face
prieteni, pentru a gestiona conflictele, ajung uşor în afara circuitelor de
interacţiune de grup, primesc adesea etichete negative din partea
egalilor şi găsesc ca singură cale pentru realizarea prestigiului în faţa
celorlalţi este comportamentul contrar normelor, facilitând
marginalizarea progresivă şi diminuarea stimei de sine.

Tabel 5 Distribuţia respondenţilor în funcţie de propria descriere

Acord Dezacord NR
Acordul faţă de afirmaţiile
(%) (%) (%)
Mă simt foarte stânjenit când
42,1 53,3 4,6
trebuie să spun ceva în clasă
Am o grămadă de interese şi
79,3 12,2 8,5
de pasiuni
Să fiu fericit este foarte
86,2 5,8 8
important pentru părinţii mei
Mă îngrijorez foarte tare
pentru o mulţime de lucruri 58,9 33 8,1
fără importanţă

În ceea ce priveşte percepţia despre sine a liceenilor care au fost


chestionaţi se poate observa că un număr foarte mare dintre aceştia,
42,1%, se consideră timizii sau nesiguri pe propriile puteri afirmând că
s-ar simţi foarte stânjeniţi dacă ar trebui să spună ceva în clasă.
Un alt lucru care arată lipsa de siguranţă a respondenţilor în
capacităţile şi în forţele proprii este faptul că se îngrijorează foarte tare

20
pentru o mulţime de lucruri fără importanţă, aceasta fiind o afirmaţie cu
care sunt de acord 58,9% dintre respondenţi.
O percepţie pozitivă asupra propriei persoane poate fi reflectată
prin prezenţa diferitelor interese şi pasiuni în viaţa adolescenţilor, în
situaţia de faţă putându-se observa că 79,3% dintre respondenţi au fost
de acord cu afirmaţia că au o grămadă de interese şi pasiuni, în timp ce
nu au fost de acord cu această afirmaţie 12,2% dintre respondenţi.
Un alt lucru pozitiv ce poate fi semnalat în percepţiile
respondenţilor este acela că propria fericire este foarte importantă pentru
părinţi. Un lucru îmbucurător este faptul că 86,2% dintre respondenţi
consideră că una din priorităţile părinţilor este fericirea lor deoarece
prezenţa sau absenţa unui suport emoţional din partea părinţilor poate fi
un factor declanşator al consumului de droguri la adolescenţi.
Şi în cazul acestei întrebări există respondenţi care nu au dorit să
ofere un răspuns, proporţia acestora variind între 4% şi 8% în funcţie de
afirmaţii (vezi Tabelul 5).

Grafic nr. 6 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul faţă de


afirmaţia „câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic”

nu raspund
acord total
4,9%
19, 2%

dez acord total

30, 6%

acord partial

22,8%

dez acord partial

22, 5%

21
În ceea ce priveşte stima de sine a respondenţilor se poate observa
că doar 30,6% dintre aceştia sunt în total dezacord cu afirmaţia
„câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic” iar un procent de 22,5%
dintre respondenţi au precizat că sunt parţial dezacord faţă de afirmaţie.
Un lucru îngrijorător este faptul că 19,2% dintre respondenţi au
afirmat că sunt momente în care consideră că nu sunt buni de nimic şi,
de asemenea, îngrijorător este faptul că 22,8% dintre cei chestionaţi au
afirmat că sunt parţial de acord cu cele afirmate mai înainte (vezi
Graficul nr. 6).
Indivizii care au o apreciere sărăcăcioasă cu privire la propria
persoană şi propriile capacităţi depind mai mult de recunoaşterea
celorlalţi şi, pentru a obţine această recunoaştere, sunt mai înclinaţi spre
a se supune cerinţelor celorlalte persoane. Aceasta implică un factor
crescut de risc cu privire la consumul de droguri, deoarece reduce
probabilitatea de înfruntare a presiunii la consum produsă de egali sau
de publicitate. Din contră, persoanele cu o stimă de sine crescută tind
mai mult spre a se considera persoane care merită respectul şi
consideraţia celorlalţi.
Grafic nr. 7 Distribuţia respondenţilor în funcţie de
dificultatea de a se opune
50,0

46,6

40,0

30,0 30,9

20,0

15,9

10,0
Procent

6,6

0,0
foa rte uso r usor dificil foa rte difi cil

22
O variabilă care poate fi considerată a avea o legătură strânsă cu stima
de sine a respondenţilor este reprezentată de abilităţile acestora de a se
opune, acestea referindu-se la capacitatea acestora de a se opune în mod
ferm cererii, influenţelor sau manipulărilor din partea altor persoane şi
de a acţiona într-un anumit fel, şi anume, să se opună solicitărilor
celorlalţi într-o manieră non-agresivă şi fără a pune în pericol relaţiile cu
ceilalţi.
Din analiza Graficului nr. 7 se poate constata faptul că 46,6%
dintre respondenţi consideră că ar putea să spună foarte uşor nu atunci
când cineva le-ar cere să facă ceva ce ei nu vrea iar 30,9% dintre
respondenţi ar putea să facă acest lucru doar uşor.
Un procent de 15,9% dintre respondenţi consideră că ar fi dificil
să refuze pe cineva care îi cere să facă un anumit lucru ce nu îi face
plăcere în timp ce 6,6% dintre respondenţi consideră ca fiind foarte
dificil să facă acest lucru (vezi Graficul nr. 7).
Se poate observa că este un procent destul de mare de respondenţi
cărora le-ar fi greu să refuze pe cineva aceasta putând fi un aspect
negativ care poate conduce la noi consumatori de droguri

Tabel 6 Distribuţia respondenţilor în funcţie de propria descriere

Cât de uşor sau Foarte Foarte


Uşor Dificil NR
dificil ar fi uşor dificil
să cer ajutorul
atunci când am 27,5 41,4 18 5,2 7,9
probleme
să ajut pe cineva
50,7 36,3 3 2,4 7,8
care are nevoie

În urma studiul realizat în cele 35 de unităţi de învăţământ


preuniversitar din judeţul Alba se poate observa că majoritatea
respondenţilor declară că le este uşor sau foarte uşor să ceară ajutorul
atunci când au probleme (68,9%) sau să ofere ajutor unei alte persoane
care are nevoie (87%). Cu toate acestea, este recomandabil ca în
activităţile de prevenire să se insiste pe depistarea şi oferirea de ajutor
celor cărora le este dificil sau foarte dificil să solicite ajutor atunci când
au nevoie, în cadrul studiului 23,2% dintre respondenţi declarând că le
este dificil sau foarte dificil să solicite ajutor atunci când au nevoie (vezi
Tabelul 6).
23
Următorul aspect analizat se referă al modurile de a lua decizii pe
care le utilizează respondenţii, prin acestea înţelegându-se capacitatea
acestora de a decide autonom şi responsabil, luând în considerare
avantajele şi inconvenientele opţiunilor disponibile şi asumând
consecinţele.

Tabel 7 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


modurile în care aceştia i-au decizii
Acord Dezacord NR
Acordul faţă de afirmaţiile
(%) (%) (%)
Când mă decid să fac ceva
90,6 4,1 5,2
duc activitatea până la capăt
Adeseori mă răzgândesc fără
60,8 33,1 6,1
să mă gândesc la consecinţe
Adeseori când decid ceva nu
contează ce gândesc prietenii 61,2 32,3 6,5
mei
Cântăresc toate posibilităţile
77,4 15,3 6,3
înainte să mă decid
Adeseori regret ceva ce am
62,8 30,5 6,7
decis
Respect doar regulile pe care
53,7 40,3 6
vreau eu să le respect

O modalitate de a studia gardul de maturitate şi responsabilitate al


respondenţilor şi în acelaşi timp o modalitate de a studia influenţa pe
care cei din jur o au asupra acestora este prin analiza modurilor în care
aceştia i-au deciziile.
Observăm că majoritatea respondenţilor îşi asumă răspunderea
când este vorba de activităţile pe care le realizează, 90,6% dintre aceştia
afirmând că atunci când se decid să facă ceva duc activitate până la
capăt. Nu acelaşi lucru poate fi spus despre asumarea răspunderii
deciziilor luate 60,8% dintre respondenţi fiind de acord cu afirmaţia că
adeseori se răzgândesc fără să se gândească la consecinţe.
Identificarea celei mai bune decizii este un lucru important pentru
respondenţi, 77,4% dintre aceştia afirmând că înainte să se decidă
cântăresc toate posibilităţile. Însă, cu toate aceste, respondenţii nu

24
reuşesc întotdeauna să i-a decizia cea mai înţeleaptă 62,8% dintre
aceştia admiţând că adeseori regretă deciziile pe care le-au luat.
În ceea ce priveşte influenţa prietenilor în luarea deciziilor doar
33,2% dintre respondenţi i-au în seamă sugestiile oferite de aceştia,
61,2% dintre respondenţi afirmând că adeseori când decid ceva nu
contează ce gândesc prietenii lor.
Un alt lucru ce trebuie precizat este faptul că mai mult de
jumătate dintre respondenţi, 53,7%, nu acordă importanţă tuturor
regulilor, aceştia afirmând că respectă doar regulile pe care doresc ei să
le respecte (vezi Tabelul 7).
Modalităţile în care respondenţii i-au decizii în general va permite
luarea unor decizii responsabile în legătură cu consumul de droguri sau
comportamentele legate de substanţe. Mai mult, luarea deciziilor
cântărind toate posibilităţile poate facilita succesul activităţilor proprii,
făcând indivizii mai competenţi, cu un sentiment crescut de eficacitate,
de control asupra propriului comportament şi cu o stimă de sine mai
ridicată.
În vederea realizării unei cât mai bune preveniri a consumului de
droguri în rândul tinerilor trebuie identificate activităţile care îi
preocupă pe aceştia pentru a putea realiza prevenirea într-un mod care
să fie perceput cât mai bine de adolescenţi.

Grafic nr. 8 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


activităţile care îi preocupă

practicarea unui sport


iesirea in oras
intalniri cu prietenii
internetul
jocuri mecanice
alte hoby-uri
mers la biserica

0% 20% 40% 60% 80% 100%

da nu NR

25
Se poate observa că activitatea care preocupă pe cei mai mulţi dintre
respondenţi este utilizarea internetului, 78,3% dintre respondenţi
afirmând că folosesc internetul pentru a asculta muzică, a se juca şi a
comunica pe chat.
O importanţă ridicată este acordată şi bisericii 68% dintre
respondenţi afirmând că mersul la biserică este o activitate care îi
preocupă.
Activităţi care preocupă mai mult de jumătate dintre respondenţi
sunt practicarea unui sport sau participarea la evenimente sportive
aceasta fiind o preocupare a 62,2% dintre respondenţi şi ieşitul seara în
oraş la discotecă sau la cafenea, activitate care preocupă un procent de
62,5% dintre respondenţi.
Un interes scăzut din partea respondenţilor este manifestat faţă de
întâlnirile cu prietenii pentru a se distra pe seama altora aceasta fiind o
activitate care preocupă 26,6% dintre respondenţi, iar activitatea care
preocupă pe cei mai puţini dintre respondenţi, doar 10,7%, sunt jocurile
mecanice unde poţi câştiga bani.
Alte hobby-uri cum ar fi cântatul vocal, cântatul la un instrument,
desenatul, scrisul sunt considerate o activitate care îi preocupă pe 51%
dintre respondenţi (vezi Graficul nr. 8).
Tinerii, pentru a se face remarcaţi, recurg la conduite teribiliste şi
sunt înclinaţi să încerce cât mai multe lucruri interzise pentru a atrage
atenţia celorlalţi. Ei trebuie convinşi că pot impresiona şi în alte moduri
care nu au efecte distructive supra vieţii lor. Implicarea acestora în
activităţi de tip cultural-artistic îi valorifică, le dezvoltă abilităţi de viaţă
şi le conferă încredere în sine.
Pentru un număr ridicat de tineri, motivaţia iniţierii consumului o
reprezintă dorinţa de a se simţi bine, de a fi acceptaţi de anturaj. Acest
fapt ridică problema strategiilor de ocupare a timpului liber ca o
alternativă la consumul de droguri.

2.3 Situaţia familială a respondenţilor

Prezenţa sau absenţa părinţilor care să ofere suport emoţional


copiilor lor, adică legături afective puternice în mediul familial poate fi
un factor determinat în consumul de droguri în rândul adolescenţilor.
În ceea ce priveşte mărimea familiei din care respondenţii provin
situaţia se prezintă în felul următor: 0,3% dintre respondenţi au familia
formată doar dintr-un membru, 2,5% dintre aceştia au familia formată
26
din 2 membri, 21% dintre aceştia au familia formată din 3 membri,
41,8% dintre aceştia au familia formată din 4 membri, 15,8% dintre
aceştia au familia formată din 5 membri, 6,8% dintre aceştia au familia
formată din 6 membri, 2,9% dintre aceştia au familia formată din 7
membri, 1,4% dintre aceştia au familia formată din 8 membri, 1,1%
dintre aceştia au familia formată din 9 membri, 1,2% dintre aceştia au
familia formată din 10 membri sau mai mult, iar 5,5% dintre
respondenţi nu au dorit să ofere un răspuns pentru această întrebare
(vezi Tabelul 8).

Tabel 8 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


numărul membrilor familiei
Membri Procent Procent
Frecvenţa Procent
familie valid cumulat
1 5 0,3 0,3 0,3
2 50 2,5 2,5 2,8
3 419 21,0 21,0 23,8
4 835 41,8 41,8 65,6
5 315 15,8 15,8 81,4
6 135 6,8 6,8 88,2
7 57 2,9 3,0 91,2
8 28 1,4 1,4 92,6
9 22 1,1 1,1 93,7
10 şi peste 24 1,2 1,2 94,9
non răspuns 110 5,5 5,5 100
Total 2000 100 100 -

Un alt item strâns legat de cel anterior este situaţia financiară a


familiei cu o influenţă foarte mare asupra adolescenţilor. Un risc crescut
de comportamente antisociale, este asociat cu anumiţi indicatori de
dezavantaj social precum sărăcia, aglomerările umane şi condiţiile de
viaţă precare. În acest cadru, deprivarea socială se poate considera un
factor de risc - pentru abuzul de droguri pe termen lung - în cazul în care
există sărăcie extremă şi, se asociază cu alte tipuri de probleme
personale şi familiale. În acelaşi timp, diverse studii au demonstrat că
educaţia superioară a părinţilor, un loc de muncă bun al acestora sau o
mai bună disponibilitate materială pentru cheltuieli personale se pot

27
asocia cu un consum mai mare de droguri printre adolescenţii ce provin
din astfel de medii.
În cazul adolescenţilor din cele 35 de licee din judeţul Alba care
au răspuns chestionarului situaţia financiară a familiilor este
următoarea: 10,6% dintre aceştia au un venit familial între 99-300 lei,
11,3% dintre aceştia au un venit familial între 301-500 lei, 24,1% dintre
aceştia au un venit familial între 501-1000 lei, 17,3% dintre aceştia au
un venit familial între 1001-1500 lei, 15,4 % dintre aceştia au un venit
familial între 1501-2000 lei şi 21,3% % dintre aceştia au un venit
familial de peste 2000 lei (vezi Graficul nr. 9).

Grafic nr. 9 Distribuţia respondenţilor în funcţie de venitul familiei

99-300 10,6

301-500 11,3
venitul familiei (lei)

501-1000 24,1

1001-1500 17,3

1501-2000 15,4

peste 2000 21,3

0,0 10,0 20,0 30,0

Procent

În strânsă legătură cu cele două variabile prezentate anterior este


şi item-ul legat de mediul de domiciliu al respondenţilor, deoarece
numărul de membrii ai familiei şi venitul realizat de aceştia poate fi
influenţat de locul unde îşi au aceştia reşedinţa, în mediul urban sau în
mediul rural.
În mediul rural îşi face încă simţită prezenţa tradiţionalismul, iar
„gura satului” încă reprezintă o modalitate de constrângere a libertăţilor
28
de decizie şi de manifestare, în vreme ce oraşul reprezintă modernitate,
libertate de exprimare şi de manifestare.
În cadrul studiului proporţiile respondenţilor din cele două medii
de domiciliu se prezintă în felul următor: 54,2% dintre respondenţi sunt
din mediul urban, 41,5% sunt din mediul rural iar 4,3% dintre
respondenţi nu au dorit să precizeze mediul de domiciliu (vezi Graficul
nr.10).
Ponderea mai mare a respondenţilor din mediu urban poate fi
explicată şi prin ponderea mai mare a numărului de licee din mediu
urban, mai exact, din cele 35 de licee în care au fost aplicat chestionare
31 sunt în mediul urban şi doar 4 în mediul rural.

Grafic nr. 10 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


mediul de domiciliu

60,0

54,2
50,0

40,0 41,5

30,0

20,0

10,0
Procent

0,0 4,3
urban rural NR

mediul de domiciliu

Motivele pentru care cine poate lua decizia de a se apuca să


consume droguri pot fi multiple însă o anumită influenţă poate fi
manifestată şi de caracteristicele socio-demografice ale persoanei.

29
Capitolul 3 Nivelul cunoştinţelor despre droguri

Un aspect vizat în cadrul studiului a fost obţinerea de informaţii


despre tipurile de droguri pe care le cunosc liceeni, despre cunoştinţele
pe care aceştia le au cu referire la efectele cauzate de consumul de
droguri şi despre locurile de unde se procură mai uşor droguri.
În primă fază a fost analizat gradul de cunoaştere a tipurilor de
droguri, observându-se următoarele: cel mai cunoscut drog de către
liceenii din judeţul Alba este cocaina, 90,4% declarând că au auzit de
acest tip de drog, iar cel mai puţin cunoscut drog este GHB, acesta fiind
cunoscut doar de un procent de 5,6% dintre adolescenţi.

Grafic nr. 11 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoaşterea


diferitelor tipuri de droguri

alt drog 5,8 94,2


ketamina 27,4 72,6
ciuperci halucinogene 41,5 58,5
metadona 25,2 74,8
GHB 5,6 94,4
ecstasy 68,5 31,5
heroina 89,6 10,4
relevin 8,2 91,8
cocaina 90,4 9,6
crack 16,4 83,6
amfetamine 32,7 67,3
LSD 18 82
marijuana/hasis 85,1 14,9
tranchilizante/sedative 76 24
0 20 40 60 80 100

da nu

30
Referitor la tipurile de droguri pe care le cunosc liceeni, cel mai
cunoscut drog, după cum am precizat, este cocaina, urmat de heroină
(89,6% dintre subiecţi), marijuana/haşiş (85,1%) şi
tranchilizante/sedative (76%). Alte droguri, cunoscute de un procent
mare de liceeni sunt: ecstasy (68,5%), ciupercile halucinogene (41,5%)
şi amfetaminele (32,7%). Procente reduse în ceea ce priveşte
cunoaşterea drogurilor sunt înregistrate în cazul următoarelor tipuri:
ketamina (27,4%), metadona (25,2%), LSD (18%), crack (16,4%), şi
relevin (8,2%) (vezi Graficul nr. 11).
Pe lângă aceste tipuri de droguri 5,8% dintre respondenţi au
declarat că au auzit şi despre alte tipuri, fiind precizate: tutunul,
alcoolul, cofeina, canabis-ul, morfina, aurolac-ul opiu, mac-ul,
metamfetaminele şi steroizii.

Grafic nr. 12 Distribuţia respondenţilor în funcţie de acordul


faţă de următoarea afirmaţie: „ştiu tot ce trebuie despre
drogurile ilicite şi efectele lor”

acord total
NR
11,7%
5,1%

dezacord total

26,9%

acord partial

37,7%

dezacord partial

18,6%

31
Cunoaşterea în bună măsură a efectelor negative ale consumului
de droguri asupra sănătăţii omului, a familiei şi a comunităţii ne poate
face să ne dam seama de urmările dezastroase pe care le va avea
consumul de droguri în viitor. Nimeni nu va putea face vreodată o
statistică exactă a victimelor directe a consumului de droguri însă pe
baza informaţiilor existente pot fi reduse proporţiile acestui fenomen.
În ceea ce priveşte cunoştinţele despre droguri şi despre efectele
cauzate de consumul acestora respondenţii au avut următoarele opinii:
26,9% au considerat că nu ştiu tot despre drogurile ilicite şi efectele lor
în timp ce 11,7% dintre cei chestionaţi au afirmat că ştiu tot ce trebuie
să ştie despre droguri şi despre efectele lor.
Tot în legătură cu afirmaţia „ştiu tot ce trebuie să ştiu despre
drogurile ilicite şi efectele lor” 37,7% dintre respondenţi au spus că sunt
parţial de acord cu aceasta iar un procent de 18,6% au afirmat ca sunt
parţial dezacord cu afirmaţia, în timp ce 5,1% dintre respondenţi nu au
dorit să acorde un răspuns în cazul acestei întrebări (vezi Graficul nr.
12).

Tabel 9 Distribuţia respondenţilor pe clasa de studiu în funcţie


de acordul faţă de următoarea afirmaţie: „ştiu tot ce trebuie
despre drogurile ilicite şi efectele lor”
Ştiu tot ce trebuie să Clasa
ştiu despre droguri Total
IX X XI XII
ilicite şi efectele lor
53 72 58 51 234
acord total
22,6% 30,8% 24,8% 21,8% 100,0%
159 211 187 198 755
acord parţial
21,1% 27,9% 24,8% 26,2% 100,0%
97 104 94 77 372
dezacord parţial
26,1% 28,0% 25,3% 20,7% 100,0%
186 164 125 63 538
dezacord total
34,6% 30,5% 23,2% 11,7% 100,0%
495 551 464 389 1899
Total
26,1% 29,0% 24,4% 20,5% 100,0%
Este ştiut faptul că o dată cu înaintarea în vârstă nivelul
cunoştinţelor în orice domeniu se înmulţesc. O dată cu trecerea timpului
fiecare om acumulează din ce în ce mai multe informaţii pentru că în
această epocă a fi informat înseamnă a deţine puterea. În acelaşi timp

32
sunt acumulate informaţii pentru a putea să te protejezi, să-ţi protejezi
familia şi, de ce nu, chiar comunitatea. În cazul drogurilor şi al efectelor
produse de acestea a fi informat înseamnă a fi conştient de pericolul
care îl reprezintă şi care vor fi consecinţele pe care trebuie să le suporte
o persoană care cade în plasa acestui viciu, a fi informat îţi oferă
posibilitatea să alegi calea pe care o vei urma.
După o analiză a cunoştinţelor respondenţilor despre drogurile
ilicite şi efectele acestora în funcţie de clasa în care aceştia studiază se
pot observa următoarele: din numărul total de 538 de respondenţi care
afirmă că nu au toate cunoştinţele despre droguri şi despre efectele lor,
186 sunt în clasa a IX-a, 164 sunt în clasa a X-a, 125 sunt în clasa a XI-
a şi doar 63 sunt în clasa a XII-a lucru care arată că cu cât înaintează în
vârstă scade numărul celor care consideră ca nu deţin toate informaţiile
pe această temă, însă dintr-un număr de 234 de respondenţi care au
afirmat că ştiu tot ce trebuie să ştie despre drogurile şi efectele lor 53
sunt în clasa a IX-a, 72 în clasa a X-a, 58 în clasa a XI-a şi 51 în clasa a
XII-a observându-se că cel mai mic număr de respondenţi care au
afirmat că ştiu tot despre acest subiect sunt în clasa a XII-a acest lucru
putând arata că înaintarea în vârstă poate conduce la o mai bună
autoanaliză.
Numărul respondenţilor care au fost parţial de acord cu afirmaţia
„ştiu tot ce trebuie să ştiu despre drogurile ilicite şi efectele lor” este de
755 din care 159 sunt în clasa a IX-a, 211 sunt în clasa a X-a, 187 sunt
în clasa a XI-a şi 198 sunt în clasa a XII-a, din cei 372 de respondenţi
care au fost parţial dezacord cu afirmaţia 97 sunt în clasa a IX-a, 104
sunt în clasa a X-a, 94 sunt în clasa a XI-a şi 77 sunt în clasa a XII-a
(vezi Tabelul 9).
Nivelul cunoştinţelor despre un anumit subiect, implicit şi despre
droguri şi efectele produse de acestea, poate fi diferit şi în funcţie de
genul persoanei deoarece persoanele de gen masculin şi cele de gen
feminin sunt atrase de domenii diferii.
Astfel se poate observa că răspunsurile oferite de liceenii care au
dorit să completeze chestionarul se prezintă în felul următor: 15,2%
dintre respondenţii de gen masculin şi doar 8,5% dintre respondenţii de
gen feminin au afirmat că ştiu tot despre droguri şi despre efectele
produse de acestea.

33
30,9% dintre
Grafic nr. 13 Distribuţia respondenţilor pe gen
respondenţii de gen
în funcţie de acordul faţă de următoarea
masculin şi 23,3% afirmaţie: „ştiu tot ce trebuie despre drogurile
dintre cei de gen ilicite şi efectele lor”
feminin au afirmat
că nu deţin toate
masculin
informaţiile despre 50
droguri şi efectele
acestora, 32,9%
dintre respondenţii 40

de gen masculin şi
42,5% dintre cei de
gen feminin au pus 30

că sunt parţial de
acord cu afirmaţia că 20
ştiu tot despre
droguri şi efectele lor
Percent

iar 15,5% dintre 10


acord total acord partial dezacord partial dezacord total
respondenţii de gen
masculin şi 23,3% feminin
50
dintre respondenţii
de gen feminin au
afirmat că sunt 40

parţial dezacord faţă


de acea afirmaţie 30

(vezi Graficul nr.


13), putând fi 20

sesizate astfel
diferenţe între 10
nivelul cunoştinţelor
Percent

pe aceasta temă între 0


cele două genuri. acord total acord par tial dezacord partial dezacord total

Hotărârea de a
consuma sau de a nu consuma droguri poate fi influenţată şi de gradul
de cunoaştere a riscului pe care îl are consumul diferitelor tipuri de
droguri.

Tabel 10 Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de risc pe care


consideră că îl are consumul diferitelor tipuri de droguri
34
În ce măsură crezi că
Nici un Riscuri Riscuri
riscă oamenii să îşi NS/NR
risc scăzute mari
producă un rău dacă
încearcă marijuana 146 503 857 494
sau haşiş (canabis,
iarba) o dată sau de
7,3% 25,2% 42,9% 24,7%
două ori
încearcă ecstasy o 80 442 816 662
dată sau de două ori 4% 22,1% 40,8% 33,1%
fumează ocazional 105 473 857 565
marijuana sau haşiş
(cannabis) 5,3% 23,7% 42,9% 28,3%
consumă alte droguri 55 339 940 666
ocazional 2,8% 17% 47% 33,3%
fumează marijuana 45 89 1366 500
sau haşiş frecvent 2,3% 4,5% 68,3% 25%
consumă în mod 35 30 1427 508
regulat alte droguri 1,8% 1,5% 71,4% 25,4%

Întrebaţi dacă există vreun risc de a produce vreun rău consumul o


dată sau de două ori de marijuana sau haşiş 7,3% dintre respondenţii au
precizat că nu, 25,2% au precizat că riscurile sunt scăzute, 42,9% au
precizat că riscurile sunt mari şi un procent de 24,7% nu au ştiut sau nu
au vrut să răspundă acestei întrebări. Răspunsurile oferite de aceştia au
fost cam aceleaşi atunci când au fost întrebaţi despre riscurile
consumului ocazional de marijuana şi haşiş, 5,3% dintre respondenţi
afirmând că nu prezintă nici un risc, 23,7% că riscurile sunt scăzute,
42,9% că riscurile sunt mari şi 28,3% s-au abţinut sau nu au ştiut ce să
răspundă. În momentul în care s-a pus problema consumului frecvent de
marijuana sau haşiş răspunsurile oferite de aceştia au luat alte proporţii
doar 2,3% dintre respondenţi afirmând că nu prezintă nici un risc, 4,5%
că riscurile sunt scăzute, 68,3% că riscurile sunt mari iar procentul celor
care nu au ştiu ce să răspundă sau nu au dorit să facă acest lucru se
păstrează în continuare mare fiind de 25%.
Dacă sunt luate în discuţie alte tipuri de droguri răspunsurile
oferite de cei chestionaţi se prezintă puţin diferit. În cazul consumului
de ecstasy doar o dată sau de două ori 4% dintre respondenţi au afirmat
35
că nu prezintă nici un risc, 22,1% că riscurile sunt scăzute, 40,8% ca
riscurile sunt mari şi un procent destul de mare, 33,1% se abţine să
răspundă acestei întrebări.
Când noţiunea de droguri devine una generală, fără a oferi un tip
exact de drog, şi ne referim la un consum ocazional numărul celor care
nu ştiu ce să răspundă sau care nu vor să facă acest lucru creşte fiind de
33,3%, răspunsurile oferite de ceilalţi luând următoarele proporţii: 2,8%
dintre respondenţii au spus că nu prezintă nici un risc, 17% ca prezintă
riscuri scăzute şi doar 47% că prezintă riscuri ridicate.
Consumul regulat de droguri este considerat de un număr ridicat
de liceeni, 71,4%, ca prezentând riscuri mari de a produce rău, numărul
celor care consideră ca ar prezenta riscuri scăzute este de doar 1,5%, iar
a celor care consideră că nu prezintă nici un risc de 1,8%. Şi în acest caz
a fost un procent relativ mare de respondenţi, 25,4%, care nu au ştiu ce
răspuns să ofere sau nu au dorit să îl ofere (vezi Tabelul 10).
Riscurile pe care le prezintă consumul de droguri este perceput de
liceeni în funcţie de frecvenţa cu care se consumă drogurile.
O mare parte a subiecţilor investigaţi consideră consumul de
droguri ca prezentând riscuri mari de a produce rău, însă îngrijorător
este faptul că există respondenţi, deşi în proporţie mică, care consideră
că nu prezintă nici un risc consumul de droguri, şi de asemenea
îngrijorător este faptul că un procent destul de mare de liceeni nu ştiu
dacă consumul de droguri prezintă vreun risc putând fi astfel foarte uşor
prinşi în capcana acestui viciu.
Un alt aspect vizat l-a constituit menţionarea dificultăţii de a
procura droguri în locaţii foarte importante pentru adolescenţi şi în care
îşi petrec cea mai mare parte a timpului.
O primă locaţie adusă în discuţie şi cu o foarte mare importanţă
pentru liceeni, fiind locul unde îşi petrec în jur de 6 ore pe zi, a fost
şcoala şi împrejurimile acesteia.
Marea majoritatea a liceenilor care au fost chestionaţi, 87,2%,
declarând că nu ştiu dacă se pot procura droguri de la şcoală sau din
împrejurimile acesteia sau nu au încercat să facă acest lucru.

Grafic nr. 14 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoştinţele despre


dificultatea procurării drogurilor la şcoala sau în apropierea acesteia

36
100,0

87,2
80,0

60,0

40,0

20,0
Procent

0,0 5,2
foarte uso r greu nu stiu/nu am incerc
usor foarte gre u

Diferenţa de la 87,2% până la 100% este reprezentată de


respondenţi care au susţinut faptul că se poate face rost de droguri în
incinta şcolii sau în împrejurimile acesteia însă în diferite grade de
dificultate, astfel: 5,2% dintre cei chestionaţi au afirmat că ar putea face
rost foarte greu de droguri în această locaţie, 3% dintre respondenţi au
precizat că ar face rost greu, 2,8% dintre respondenţi că ar face rost uşor
şi un procent de 1,6% dintre respondenţi au afirmat că ar face rost foarte
uşor de droguri la şcoală sau în împrejurimile acesteia (vezi Graficul nr.
14).
Chiar dacă procentajul celor care au afirmat că s-ar putea face rost
de droguri uşor sau foarte uşor la şcoala sau în împrejurimile acesteia
este mic, sub 5%, acest lucru prezintă semne de îngrijorare deoarece
şcoala este locul unde adolescenţii îşi petrec o parte semnificativă a
timpului şi colegii de clasă pot avea o foarte mare influenţă asupra
acestora.

Grafic nr. 15 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoştinţele despre


dificultatea procurării drogurilor în cartierul unde locuiesc

37
foarte greu
5,2%

greu
NS/nu incercat
4,3%
80,0%
usor
4,9%

foarte usor
2,7%

NR
3,0%

Cartierul în care locuiesc, o altă locaţie avută în vedere de noi, are


de asemenea o foarte mare influenţă asupra tinerilor deoarece acesta
este locul în care ar trebui să se simtă în siguranţă şi este locul de unde
îşi aleg prietenii, aceştia fiind cei care îi pot influenţa negativ sau pozitiv
pe adolescenţi.
În ceea ce priveşte posibilitatea de a face rost de droguri în
cartierul unde locuiesc aproape trei sferturi dintre respondenţi, 80%, au
afirmat că nu ştiu dacă se poate face rost sau nu au încercat să facă acest
lucru şi un procent de 3% nu au dorit să se pronunţe pe această temă.
Restul respondenţilor au spus ca ar putea procura droguri din cartier
dacă ar dori însă 5,2% dintre respondenţi au spus că ar procura foarte
greu, 4,3% că ar procura greu, 4,9% că ar procura uşor şi 2,7% că ar
face rost foarte uşor de droguri în cartier dacă ar dori acest lucru (vezi
Graficul nr. 15).

Grafic nr. 16 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cunoştinţele despre


dificultatea procurării drogurilor în locurile unde îşi petrec timpul liber
38
foarte uso r

usor 8,9

greu

foarte gre u

NS/nu am incercat 77,4

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0

Procent

O ultimă locaţie avută în vedere este reprezentată de locurile unde


adolescenţii îşi petrec timpul liber, cum ar fi discotecile sau barurile.
Numărul celor care nu ştiu daca se poate sau nu au încercat să procure
droguri din astfel de locuri se menţine ridicat însă este mai scăzut decât
în cazul celorlalte două locaţii, fiind de 77,4%. În schimb se poate
observa o uşoară creştere a numărului respondenţilor care consideră că
ar putea procura droguri din astfel de locuri dacă ar dori, situaţia
prezentându-se în felul următor: 2,6% dintre respondenţi au spus că pot
face rost de droguri din astfel de locuri foarte greu, 3,6% că pot face
rost greu, 8,8% că pot face rost uşor şi în procent de 7,3% au afirmat că
ar putea face rost foarte uşor de droguri în locurile în care îşi petrec
timpul liber atâta timp cât ei şi-ar dori acest lucru (vezi Graficul nr. 16).
Un alt aspect important urmărit în cadrul studiului este nivelul de
cunoaştere al adolescenţilor privind locaţiile de unde ar putea cumpăra
mai uşor marijuana sau haşiş deoarece după cum am putut observa un
număr semnificativ de tineri consideră că un consum ocazional al
acestor tipuri de droguri nu prezintă nici un risc sau prezintă riscuri
scăzute de a face rău.

39
Grafic nr. 17 Distribuţia respondenţilor în funcţie de locurile de unde cred
că ar putea cumpăra marijuana sau haşiş

3,3 4,2 0,9


nu cunosc un astfel de loc
pe strada, in parc
18,1
la scoala
in casa dealerului
cu ajutorul internetului
intr-o discoteca
4,5
61,7 in alte locuri
3,5
1,3 intr-un bar
2,9
la internet-café

Mai mult de jumătate dintre respondenţi, 61,7%, au afirmat că nu


cunosc nici un loc de unde s-ar putea procura marijuana sau haşiş,
18,1% dintre respondenţi au numit discoteca ca fiind un astfel de loc,
4,5% au precizat că ar putea procura marijuana sau haşiş cu ajutorul
internetului, 4,2% au afirmat că ar procura dintr-un bar, 3,5% au
precizat ca şi loc de un ar putea procura casa dealerului, 2,9% au spus că
ar putea găsi pe stradă sau în parc, 1,3% au afirmat că ar putea procura
marijuana sau haşiş de la şcoala, 0,9% au precizat ca ar procura de la
internet-cafe şi un procent de 3,3% au afirmat că ar putea procura aceste
tipuri de droguri din alte locuri decât cele menţionate mai înainte (vezi
Graficul nr. 17).
Alte locuri decât cele menţionate anterior de unde respondenţii au
precizat că pot procura marijuana sau haşiş dacă ar dori sunt
următoarele: acasă la un vecin, cartiere rău famate, cazinouri, în gări, la
WC publice, la petreceri, în locuri izolate fără iluminaţie, cu ajutorul
cunoştinţelor, cu ajutorul prietenilor.
De asemenea a fost un respondent care la întrebarea legată de
locurile de unde ar putea procura marijuana sau haşiş dacă ar dori a

40
precizat următorul lucru: „nu zic să nu vă daţi seama şi nu vreau ca
prietenii mei să fie închişi”.
Astfel se poate observa că procurarea de droguri nu ar reprezenta
o sarcină prea dificilă pentru acei liceeni care ar lua hotărârea să încerce
droguri sau să se apuce să le consume. O posibilă sursă de furnizare a
drogurilor o reprezintă prietenii, acesta fiind un lucru care nu trebuie
neglijat deoarece implicarea grupului de egali în ceea ce priveşte
drogurile reprezintă un factor ce poate fi crucial în utilizarea drogurilor
la vârsta adolescenţei.
Deşi consumul de droguri este relaţionat cu factorii sociali şi
psihologici, la vârsta adolescenţei utilizarea drogurilor mai poate fi
explicată prin folosirea drogurilor în grupul de prieteni, prin încurajarea
de către prieteni a folosirii drogurilor şi prin sancţiunile pe care grupul
de similari poate să le aibă împotriva folosirii acestora.
Cu o pondere mult mai redusă faţă de locurile de distracţie în
clasamentelor locaţiilor de unde ar putea procura marijuana sau haşiş
mediul şcolar este şi acesta prezent, nici chiar acest spaţiu nu pare a fi
cu totul lipsit de tranzacţiile cu droguri.
S-a putut observa că informaţiile deţinute de liceeni din cadrul
celor 35 de unităţi de învăţământ din judeţul Alba în legătură cu
drogurile şi efectele produse de consumul acestora nu sunt complete şi
uneori sunt chiar incorecte, aceste lucru arătând necesitatea
implementării cât mai multor programe de prevenire şi de informare cu
privire la consumul de droguri adresate adolescenţilor, şi nu numai,
putând fi implicaţi în astfel de programe părinţii şi cercul de prieteni.
Cunoscându-se importanţa pe care prietenii sau colegii o au în
furnizarea de informaţii, creşterea numărului programelor de educaţie de
la egal la egal (peer-to-peer education) s-ar putea dovedi o direcţie de
acţiune de succes, dată fiind receptivitatea tinerilor la informaţiile venite
din partea celor asemenea lor.
De asemenea un rolul important în furnizarea de informaţii legate
de droguri îl are şi mass-media – televiziune, radio, presa scrisă şi
internet – aceasta reprezentând una dintre principalele surse de
informare ale adolescenţilor. Intensificarea colaborării dintre mass-
media şi profesioniştii din domeniul dependenţelor, prin realizarea de
emisiuni având ca scop prevenirea consumului de droguri, furnizarea de
informaţii corecte şi complete, ar putea aduce beneficii importante
pentru adolescenţi în direcţia conştientizării riscurilor şi a modificării
atitudinilor acestora faţă de consumul de droguri.
41
Capitolul 4 Atitudinile respondenţilor cu privire la
consumul de droguri

Adolescenţii sunt consideraţi ca fiind printre cei mai vulnerabili în


faţa drogurilor. Ei sunt deschişi la nou, la experienţe inedite şi riscă să
cadă pradă drogurilor pentru că deţin informaţii insuficiente cu privire la
riscurile pe care le implică.
Un alt aspect important este că drogul începe să fie din ce în ce
mai prezent în principalele grupuri în care se poate afla adolescentul la
aceasta vârstă: anturajul şi şcoala. Este ceea ce determină formarea unui
model atitudinal pozitiv sau negativ faţă de consumul de droguri, care
este dezvoltat de interacţiunea cu membrii acestor grupuri. Atitudinile
pot fi interpretate ca predispoziţiile cuiva de a acţiona într-o anumită
manieră cu privire la un obiect sau cu privire la o anumită persoană,
acestea incluzând anumite elemente: cognitive – credinţele cu privire la
acest obiect sau persoană, afective – sentimente pozitive sau negative
provocate de acel obiect sau persoană şi comportamentale – tendinţa
apariţiei unui anumit mod de comportament.
Cea mai mare parte a subiecţilor investigaţi manifestă atitudini
nete de respingere şi de delimitare de acest comportament, 87,7% dintre
respondenţi fiind de acord cu afirmaţia „un tânăr nu trebuie sub nici o
formă să consume droguri”, dar există şi atitudini mai permisive care
sunt exprimate de un procent de 10,1% dintre respondenţi care nu au
fost de acord cu afirmaţia respectivă.
Cu toate că un număr mare de respondenţi resping consumul de
droguri, când sunt aduse în discuţie legile care îngrădesc consumul şi
traficul de droguri un procent de 16% dintre respondenţi consideră că
acestea nu ar trebui să fie mai restrictive în timp ce 79% dintre aceştia
consideră că acestea ar trebui să fie mai limitative.
În acelaşi timp se poate observa că deşi proporţia celor care nu
doresc ca legile să devină mai restrictive este de 16%, proporţia
respondenţilor care consideră că poliţia nu ar trebui să urmărească
tinerii care experimentează consumul de droguri creşte la 18,6%.
O altă contradicţie care apare în răspunsurile oferite de unii
subiecţi investigaţi se referă la gravitatea fenomenul consumului de
droguri, astfel că un procent de 44,3% dintre respondenţi consideră că
multe activităţi sunt mai periculoase decât consumul de droguri, în timp
ce consumul de droguri este considerat ca fiind unul dintre cele mai

42
mari rele care se întâmplă în ţara noastră de un procent de 69,8% dintre
respondenţi (vezi Graficul nr. 18).

Grafic nr. 18 Distribuţia respondenţilor în funcţie de atitudinea faţă de


consumul de droguri

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
un tânăr nu trebuie
subacord
nici o formă să consume
87,7 74,4 44,3 86,6 79 14,5 69,8 droguri
35,5 18,6 17,8
2. consumul
dezacord 10,1 ridicat
19,2 de50,9
haşiş9,9 16 80,8 25,7 sau58,7marijuana
77,2 78reduce secreţia de
hormoni sexuali
3. multe activităţi sunt mult mai periculoase decât consumul de droguri
4. în şcoală ar trebui să existe lecţii despre adevăratele pericole la care se expun cei
care consumă droguri
5. legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie mai restrictive
6. consumul de droguri este amuzant
7. consumul de droguri este unul dintre cele mai mari rele care se întâmplă în ţara noastră
8. fumatul de marijuana nu duce la dependenţă psihică
9. poliţia nu ar trebui să urmărească tinerii care experimentează consumul de droguri
10. drogurile ajuta oameni să trăiască viaţa la maxim

Un număr foarte mare de respondenţi, 86,6% consideră că în


şcoală ar trebui să existe lecţii despre adevăratele pericole la care se
expun cei care consumă droguri, procentul celor care consideră că nu ar
trebui astfel de activităţii este de 9,9%.
Un lucru estrem de îngrijorător este faptul că un procent de 17,8%
dintre persoanele chestionate au declarat că drogurile ajută oamenii să

43
trăiască viaţa la maximum, iar un procent de 14,5% consideră consumul
de droguri ca fiind amuzant.
Un alt lucru care nu trebuie neglijat este faptul că există un număr
destul de ridicat de respondenţi care cunosc locaţii de unde ar putea
cumpăra marijuana sau haşiş în timp ce există şi un număr ridicat de
respondenţi care nu cunosc efectele consumului acestor tipuri de
droguri, 19,2% dintre aceştia consideră că reducerea secreţiei de
hormoni sexuali nu este consecinţă a consumul ridicat de marijuana sau
haşiş iar un procent de 35,5% dintre respondenţi consideră că fumatul
de marijuana nu duce la dependenţă psihică (vezi Graficul nr. 18).
Aceste lucruri denotă necesitatea unor campanii de informare a
liceenilor cu privire la efectele consumului de droguri.
Viitoarele programe de prevenire adresate tinerilor ar trebuie să se
concentreze asupra conştientizării riscurilor asociate consumului de
droguri atât pe termen scurt şi cât şi pe termen lung şi asupra formării
abilităţilor de a rezista presiunii sociale, de a spune nu.
Referitor la percepţia consecinţelor pe care consideră că le-ar
putea avea consumul de marijuana sau alte droguri ilicite asupra
propriei vieţi respondenţii din cele 35 de licee au afirmat următoarele:
54,4% au spus că vor avea probleme cu poliţia, 37,9% au spus că ar fi
imposibil să se întâmple acest lucru dacă se va apuca să consume
marijuana sau alte droguri ilegale în timp ce 7,7% nu au dorit să
răspundă. Consideră că o să îi creeze probleme la şcoală un procent de
56,6% şi tot mai mult de jumătate dintre respondenţi, 59,8%, cred că o
să aibă probleme cu părinţii. În ceea ce priveşte prietenii 53,3% dintre
respondenţi consideră că un viitor consum de droguri le va crea
probleme în relaţia cu aceştia, totuşi un procent de 38,1% consideră că
nu vor avea probleme cu prietenii.
Un viitor consum de droguri este considerat a implica probleme
financiare de către 58,4% dintre respondenţi, aproximativ acelaşi
procent, 58% considerând că va produce dependenţă. Puterea de
concentrarea va fi şi aceasta afectată conform afirmaţiilor a 55,9%
dintre respondenţi iar 57% consideră că nu vor mai putea urmări cum
trebuie o conversaţie dacă vor consuma droguri (vezi Tabelul 11).

Tabel 11 Distribuţia respondenţilor în funcţie de percepţia consecinţelor în


cazul unui viitor consum de marijuana sau alte droguri
Cât de probabil este sa te afli în Posibil Imposibil NR

44
următoarea situaţie daca vei consuma în
(%) (%) (%)
luna următoare marijuana sau alte droguri
să am probleme cu poliţia 54,5 37,9 7,7
să îmi creez probleme la şcoală 56,6 35,5 8
să intru în conflict cu părinţii 59,8 32,5 7,8
să am probleme cu prietenii 53,3 38,1 8,6
să devin dependent 58 34,5 7,6
să am probleme financiare 58,4 33,4 8,3
să mă simt mai relaxat 49,4 41,9 8,8
să trăiesc momentul mai intens 51,7 39,6 8,8
să mă concentrez cu dificultate 55,9 35,1 9
să percep lucrurile mai intens 40,8 50,3 9
să mă angajez într-o relaţie sexuală pe
53,3 37,2 9,6
care ulterior să o regret
să mă distrez mai bine 52,2 38,1 9,8
să devin mai popular 31,4 58,3 10,4
să uit de griji şi de problemele personale 47,9 42,1 10,1
să devin mai încrezător în forţele proprii
33,4 55,8 10,8
şi mai sociabil
să am raport sexual fără prezervativ 46,9 43 10,2
să fiu spitalizat de urgenţă sau îngrijit la o
53,6 36,5 10
cameră de gardă
să mi se pară că persoanele sunt împotriva
54 36,3 9,8
mea şi mă persecută
să nu mai pot urmări cum trebuie o
57 32,7 10,4
conversaţie
să nu mai fiu aşa timid 51,9 38,3 9,9

Angajarea într-o relaţie sexuală pe care ulterior să o regrete este


considerată o consecinţă a unui viitor consum de droguri de către
53,3%, iar întreţinerea unui raport sexual fără prezervativ este
considerată o altă consecinţă de către 46,9%. Se vor considera
persecutaţi şi vor crede că toate persoanele sunt împotriva lor un procent
de 54% dintre respondenţi şi cred că vor ajunge să fie spitalizaţi de
urgenţă sau îngrijiţi la o cameră de gardă 53,6%.
Îngrijorător este faptul că sunt şi liceeni care atribuie efecte
pozitive consumului de marijuana sau alte droguri cum ar fi: 49,4%
consideră că o să se simtă mai relaxat, 51,7% afirmă că o să trăiască
momentul mai intens, 40,8% consideră că o să perceapă lucrurile mai
intens, 52,2% consideră că o să se distreze mai bine, 31,4% afirmă că o
să devină mai populari, 47,9% cred că vor uita de griji şi de problemele
45
personale, 33,4% consideră că o să devină mai încrezător în forţele
proprii şi mai sociabil şi 51,9% consideră că nu o să mai fie aşa de
timizi (vezi Tabelul 11).

Grafic nr. 19 Distribuţia respondenţilor în funcţie de modul în care


procedează când află că se droghează cineva
60

50 nu fac nimic

incerc sa-l ajut


40

il indrum spre centrele de


30
dezintoxicare
anunt politia
20

il incurajez sa consume
10

NR
0
membrul prieten/ necunoscut
familiei cunoscut

Atitudinea faţă de droguri se poate exprima şi prin modul în care cine


procedează atunci când află că o altă persoană consumă droguri.
Modul în care reacţionează respondenţii atunci când află că o
persoană consumă droguri diferă în funcţie de importanţa pe care acea
persoana o are pentru el şi de rolul pe care aceasta îl joacă în viaţa lui.
La aflarea veştii că un membru al familiei consumă droguri
respondenţii ar proceda în felul următor: 52,3% dintre aceştia ar încercă
să îl ajute, 34,7% dintre aceştia l-ar îndruma spre centrele de
dezintoxicare, 3,4% ar anunţa poliţia iar 7,3% au refuzat să răspundă.
Însă îngrijorător este că există şi un procent de 2% dintre respondenţi
care au afirmat că nu ar face nimic iar şi mai grav este că există 0,4%
dintre respondenţi care au afirmat că i-ar încuraja să consume.
În cazul în care persoana care consumă droguri este un prieten sau
un cunoscut la aflarea veştii cei care au fost chestionaţi au afirmat că ar
proceda în felul următor: 47,6% ar încerca să-i ajute, 38,4% l-ar
îndruma spre centrele de dezintoxicare, 4,3% ar anunţa poliţia 6,8% nu
46
au dorit să răspundă. De asemenea se poate observa că un procent de
2,6% dintre respondenţi au afirmat că nu ar face nimic şi 0,5% au
afirmat că l-ar încuraja să consume, aceste procente fiind mai mari decât
în situaţia în care consumatorul ar fi un membru al familiei.
Dacă persoana despre care ar afla că este consumatoare de droguri
ar fi cineva necunoscut modul în care ar proceda se schimbă
semnificativ faţă de atunci când era vorba despre un membru al familiei,
despre un prieten sau despre un cunoscut. În această situaţie doar 19,1%
dintre respondenţi ar încerca să-l ajute, doar 17,2% l-ar îndruma spre
centrele de dezintoxicare, însă comparativ cu cele două situaţii un
procent mult mai mare şi anume 26,5% ar anunţa poliţia, iar 5,3% nu au
dorit să răspundă. Un lucru care este de-a dreptul alarmant este faptul că
în acest caz un procent de 26,3% dintre respondenţi nu ar face nimic şi
un procent de 5% l-ar încuraja să consume (vezi Graficul nr. 19). Aceste
lucruri denotă că modul de a proceda atunci când află că cineva
consumă droguri este influenţat de apropierea sentimentală faţă de acea
persoană.
Atitudinea cuiva faţă de droguri presupune modalitatea de a
acţiona într-o anumită manieră faţă de aceste substanţe, acestea
incluzând ansamblul de credinţe, convingeri şi aşteptări ale individului
legate de droguri, sentimentele (pozitive/negative, de acceptare/de
respingere, favorabile/nefavorabile) pe care le experimentează individul
faţă de droguri şi toate comportamentele relaţionate cu drogurile.
Atitudinile faţă de droguri pot fi de multe ori foarte rezistente la
schimbare având un caracter mai mult sau mai puţin stabil şi permanent.
Totuşi, acestea sunt învăţate şi drept urmare pot fi modificate prin
intermediul programelor de prevenire adecvate.
Din acest motiv, intervenţiile trebuie să includă informarea
tinerilor asupra drogurilor şi efectelor produse de consumul acestora.
Totuşi, aceasta nu trebuie să constituie un element central al
intervenţiei, aceasta trebuind orientată nu atât spre oferirea în exces a
unor informaţii care nu sunt necesare, ci pe detectarea şi modificarea
convingerilor eronate ale liceenilor care pot servi ca bază a atitudinilor
pozitive faţă de droguri. În aceeaşi măsură, este necesar să se acorde
atenţie posibilelor aşteptări pozitive ale subiectului faţă de consecinţele
derivate din consum.
O anumită atitudine se poate manifesta în modul de a acţiona în
diferite situaţii, generalizându-se la nivelul comportamentului
individului. În acest sens o atitudine favorabilă faţă de igienă, faţă de o
47
alimentaţie echilibrată, faţă de prevenirea îmbolnăvirilor, poate afecta
celelalte comportamente de asemenea aflate în relaţie cu sănătatea, cum
ar fi consumul de droguri.
Aceasta face ca dezvoltarea atitudinilor pozitive cu privire la
sănătate să fie un cadru în mod special adecvat pentru prevenirea
consumului de droguri şi astfel să se poată interveni asupra a ceea ce
este mai uşor dezvoltarea atitudinilor de apropiere faţă de un bun
dezirabil, sănătatea, comparativ cu dezvoltarea atitudinilor negative faţă
de droguri.
S-a observat o relaţie pozitivă între debutul consumului de droguri
şi menţinerea atitudinilor şi credinţelor pozitive cu privire la droguri.
Rareori adolescenţii încep să consume droguri fără a porni de la
convingerea că beneficiile potenţiale ale consumului sunt mai mari
decât posibilele costuri.

Capitolul 5 Consumul de droguri

Consumul de droguri reprezintă o problema de mare importanţă şi


complexitate pentru noi toţi. El semnifică o speranţă sau o provocare
pentru tineri, o problemă serioasă pentru părinţi şi profesori şi un
48
semnal de alarmă pentru societate. Adolescenţa este vârsta la care apare
nevoia de identificare, de a se găsi şi înţelege pe sine şi pe cei din jur.
Este vârsta experienţelor personale, vârsta căutării coordonatelor proprii
sufletului şi corpului, vârsta descoperirii dimensiunilor realităţii.
Drogul are de multe ori forma unei astfel de experienţe, care
reuneşte: curiozitatea, dorinţa de a încerca ceva nou, de a experimenta
totul, dorinţa de a-şi ridica performantele intelectuale şi chiar dorinţa de
a fi modern pur şi simplu.

5.1 Consumul de droguri al membrilor familiei şi al prietenilor

Având în vedere faptul că atât anturajul cât şi mediul familial au o


mare influenţă în comportamentul tinerilor, care tind să adopte stilul de
viaţă al persoanelor apropiate, studiul a vizat şi consumul de droguri al
membrilor familiei şi al anturajului.

Grafic nr. 20 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


consumul de droguri al tatălui

100
90
80
70
60
50
40
30
20 alte droguri
10 marijuana sau hasis
inhalanti
0
da nu nu stiu nu am NR
tata

49
Pentru a avea o imagine cât mai complexă asupra consumului de
droguri din mediul familial am analizat consumul de droguri în cazul
tatălui, al mamei, al fratelui sau surorii şi al altor rude.
În cazul consumului de droguri la tată pentru început a fost
analizat consumul de inhalanţi reieşind că 0,9% dintre respondenţi
susţin că taţii lor consumă, 93% că nu consumă, 0,9% că nu ştiu sau nu
l-au văzut făcând acest lucru, iar 0,7 nu au vrut să răspundă şi 4,6% nu
au tată. În cazul marijuanei sau haşişului tot 0,9% dintre respondenţi
susţin că taţii lor consumă însă numărul celor care nu ştiu sau nu l-au
văzut făcând acest lucru este de 1,4%. În ultimă instanţă a fost analizat
consumul de alte droguri 0,6% dintre respondenţi afirmând că tatăl lor
consumă şi 1,1% că nu ştiu sau nu l-au văzut consumând (vezi Graficul
nr. 20).

Grafic nr. 21 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


consumul de droguri al mamei

100
93,9 94 94,4
90

80

70

60

50

40

30

20

10 4,3 4,2 4
0,4 0,5 0,5 0,9 1,1 0,9 0,7 0,3 0,4
0
da nu nu stiu nu am mama NR

inhalanti marijuana sau hasis alte droguri

50
În cazul consumului de droguri la mamă se poate observa că
numărul celor care consumă este mai mic decât în cazul taţilor care
consumă astfel că 0,4% dintre respondenţi au afirmat că mamelor lor
consumă inhalanţi, 0,5% dintre aceştia au declarat că acestea consumă
marijuana sau haşiş şi tot 0,5% au afirmat că mamele lor consumă alte
droguri.
În acelaşi timp numărul celor care nu ştiu dacă mamele lor
consumă sau nu le-au văzut făcând acest lucru este aproximativ acelaşi
ca şi în cazul taţilor şi anume 0,9% dintre respondenţi au afirmat acest
lucru în cazul inhalanţilor, 1,1% în cazul marijuanei sau haşişului şi
0,9% în cazul altor droguri (vezi Graficul nr. 21).

Grafic nr. 17 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


consumul de droguri al fratelui/surorii
0,7
NR 0,8
1,2
6,8
nu am frate/sora 6,6
6,5
2,2
nu stiu 2,3
2
90,1
nu 89,8
89,7
0,4
da 0,6
0,8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

inhalanti marijuana sau hasis alte droguri

Un procent de 0,8% dintre respondenţi afirmă că fratele sau sora


lor consumă inhalanţi, 0,6% dintre respondenţi afirmă că aceştia
consuma marijuana sau haşiş şi 0,4% dintre respondenţi susţin că
aceştia consumă alte droguri.
În ceea ce priveşte incertitudinea respondenţilor un procent de 2%
dintre aceştia au afirmat că nu ştiu dacă fratele sau sora lor consumă
inhalanţi sau nu i-au văzut făcând acest lucru, 2,3% au spus că nu ştiu

51
dacă consumă marijuana sau haşiş şi 2,2% nu ştiu dacă aceştia consumă
alte droguri (vezi Graficul nr. 21).
Consumul de droguri care se produce în familie influenţează
consumul de droguri în rândul copii şi adolescenţi. Modelarea exercitată
de către părinţi prin propriul lor consum influenţează într-un mod
important consumul de droguri de către copii.

Grafic nr. 22 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


consumul de droguri al celui mai bun/bună prieten/ă

85,2
83,3
90 84
80
70
60
50
40
30 1,3 7,5 5,1
8,3 1
20 1,5 alte droguri
2 5,1
10 1,9 7,2 5,5 1,4 marijuana sau hasis
inhalanti
0
da nu nu stiu nu am NR
astfel
de
prieteni

În afara părinţilor, pentru adolescenţi, un factor foarte important


de suport şi de influenţă îl reprezintă cel/cea mai bun/bună
prieten/prietenă.
În comparaţie cu membrii familiei în cazul celui/celei mai
bun/bună prieten/prietenă se poate observa un număr mari mare de
persoane care consumă, astfel 1,9% dintre respondenţi au afirmat că
aceştia consumă inhalanţi, 2% dintre respondenţi au afirmat că aceştia
consumă marijuana sau haşiş şi 1,3% au afirmat că aceştia consumă alte
droguri.
De asemenea este mai mare ca în cazul membrilor familiei şi
numărul celor care nu se pot pronunţa afirmând că nu ştiu sau nu i-au

52
văzut consumând 7,2% în cazul inhalanţilor, 8,3% în cazul marijuanei şi
haşişului şi 7,5% în cazul altor droguri (vezi Graficul nr. 22).

Tabel 12 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


consumul de droguri al altor rude sau cunoştinţe

Nu am
Nu ştiu
astfel de
Da Nu nu l-am NR
Consumă rude/
(%) (%) văzut (%)
prieteni
(%)
(%)
inhalanţi 2,7 73,9 14,8 7 1,7
marijuana
Alte rude 2 69,9 19,4 7,5 1,2
sau haşiş
alte droguri 1,1 73 18,3 6,5 1,2
inhalanţi 10,6 56,7 24,5 6 2,3
Alţi
marijuana
prieteni/ 10,7 50,4 30,5 6,2 2,2
sau haşiş
cunoştinţe
alte droguri 5,8 55,4 30,5 6,3 2,1

Un consum de droguri destul de mare se poate observa şi în cazul


altor rude ale respondenţilor, 2,7% dintre aceştia afirmând că alte rude
consumă inhalanţi, 2% susţin că alte rude consumă marijuana sau haşiş
şi 1,1% afirmă că alte rude consumă alte droguri. Cu cât gradul de
depărtare fizică este mai mare cu atât creşte şi incertitudinea
respondenţilor faţă de consumul de droguri a altor rude astfel că afirmă
cu nu ştiu sau nu i-au văzut consumând: inhalanţi 14,8% dintre
respondenţi, marijuana sau haşiş 19,4% dintre respondenţi şi alte
droguri 18,3% dintre respondenţi.
Cel mai mare consum de droguri este întâlnit în cazul altor
prieteni sau cunoştinţe, 10,6% dintre respondenţi afirmând că aceştia
consumă inhalanţi, 10,7% că aceştia consumă marijuana sau haşiş şi
5,8% că aceştia consumă alte droguri. De asemenea, în acest caz este
prezentă cea mai mare rată a non-răspunsurilor şi cel mai mare număr
de respondenţi care au afirmat că nu ştiu dacă consumă sau nu i-au
văzut făcând acest lucru, 24,5% în cazul inhalanţilor, 30,5% în cazul
marijuanei sau haşişului şi tot 30,5% în cazul altor droguri (vezi Tabelul
12).

53
O altă întrebare din aceasta categorie s-a referit la consumul de
marijuana sau alte droguri în cazul prietenilor cu care respondenţii îşi
petrec cea mai mare parte a timpului liber aceştia fiind consideraţi ca
având o influenţă foarte mare asupra acestora.
Grafic nr. 23 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul de droguri
al prietenilor cu care îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber

NR

nu s tiu

26,1%

toti 65,3%

mai mult de jumatate nici unul/una

jumatate

mai putin de jumatat

Conform afirmaţiilor celor care au completat chestionarul nici un


prieten din cei cu care îşi petrec cea mi mare parte a timpului nu
consumă marijuana sau alte droguri în cazul a 65,3% dintre respondenţi.
Nu ştiu dacă prietenii cu care îşi petrec timpul liber consumă marijuana
sau droguri un procent de 26,1% dintre respondenţi iar 1,8% dintre
aceştia nu au dorit să răspundă acestei întrebări.
Dintre respondenţii care au afirmat că au prietenii cu care îşi
petrec cea mai mare parte a timpului care consumă marijuana sau alte
droguri un procent de 4,3% au afirmat că mai puţin de jumătate dintre
prieteni fac acest lucru, un procent de 0,7% au afirmat că jumătate
dintre prietenii lor fac acest lucru, un procent de 0,9% au afirmat că mai
mult de jumătate dintre prieteni fac acest lucru şi un lucru destul de grav
este că 1% dintre respondenţi au afirmat că toţi prietenii cu care îşi
54
petrec cea mai mare parte a timpului consumă marijuana sau alte
droguri (vezi Graficul nr. 23).
Deoarece influenţa pe care prietenii cu care respondenţii îşi petrec
cea mai mare parte a timpului liber este foarte mare un alt item analizat
a fost situaţia şcolară a acestora.

Tabel 13 Distribuţia respondenţilor în funcţie de situaţia şcolară


a prietenilor cu care îşi petrec cea mai mare parte a timpului liber

Câţi prieteni au Procent Procent


Frecvenţă Procent
rezultate şcolare bune valid cumulat
nici unul/una 80 4,0 4,0 4,0
mai puţin de jumătate 241 12,1 12,1 16,1
jumătate 328 16,4 16,4 32,5
mai mult de jumătate 704 35,2 35,2 67,7
toţi 265 13,3 13,3 81,0
nu ştiu 358 17,8 17,8 98,8
nu răspund 24 1,2 1,2 100
Total 2000 100

Respondenţii procente diferite de prietenii cu care îşi petrec cea


mai mare parte a timpului liber care au rezultate şcolare bune, iar aceste
se prezintă în felul următor: 4% dintre respondenţi nu au nici un prieten
cu rezultate şcolare bune, 12,1% au mai puţin de jumătate din prieteni
cu rezultate şcolare bune, 16,4% au jumătate dintre prieteni cu rezultate
şcolare bune, 35,2% au mai mult de jumătate dintre prieteni cu rezultate
şcolare bune şi 13,3% dintre respondenţi au toţi prietenii cu rezultate
şcolare bune.
Un lucru îngrijorător este faptul că un număr destul de mare dintre
cei care au fost chestionaţi au spus că nu ştiu care este situaţia şcolară a
prietenilor cu care îşi petrec cea mai mare parte din timpul liber,
procentul respondenţilor care au afirmat acest lucru fiind de 17,8% (vezi
Tabelul 13).
De asemenea, mai există şi în procent de 1,2% dintre respondenţi
care nu au dorit să spună care este situaţia şcolară a prietenilor cu care
îşi petrec cea mai mare parte a timpului.
În urma analizei se poate observa că procentul celor care au
prieteni cu rezultate şcolare slabe este mic, peste 90% dintre respondenţi

55
având cel puţin un prieten dintre cei cu care îşi petrece ce mai mare
parte a timpul liber care are au rezultate şcolare bune.
Se poate observa existenţa unor legături emoţionale puternice
între părinţi şi copii sau între adolescenţi şi cel/cea mai bun/ă prieten/ă
lucru care denotă că aceştia pot fi consideraţi un factor de protecţie care
pot modera efectele expunerii la situaţii de risc şi, în acest fel, pot
reduce vulnerabilitatea indivizilor în faţa problemelor relaţionate cu
drogurile, însă în acelaşi timp pot fi cei care prin consumul lor să
influenţeze negativ adolescenţii care tind să adopte stilul de viaţă al
celor apropiaţi.

5.2 Consumul propriu de droguri

Între opinia celor chestionaţi privind tipurile de droguri şi


consumul real poate fi observată o anumită corespondenţă, în sensul că
liceenii au cunoştinţe despre drogurile existente chiar dacă nu sunt
consumatori sau nu au intrat în contact efectiv cu ele.

Grafic nr. 24 Distribuţia respondenţilor


în funcţie de consumul de droguri

da

245

nu

1755

Au fost chestionaţi un număr de 2000 de liceeni din 35 de licee


din judeţul Alba iar dintre aceştia au afirmat că au consumat vreodată
droguri un număr de 245 de liceeni, ceea ce reprezintă un procent de
56
12,3% din totalul celor care au fost chestionaţi, restul de 1755 dintre
respondenţii afirmând că nu au consumat niciodată droguri (vezi
Graficul nr. 24).

Tabel 14 Distribuţia respondenţilor în funcţie de consumul


diferitelor tipuri de droguri

Ai consumat vreodată Da Nu NR
tranchilizante sau sedative 99 1867 34
fără prescripţia medicului 5% 93,4% 1,7%
GHB (ecstasy lichid) 6 1970 24
0,3% 98,5% 1,2%
LSD sau alte substanţe 13 1959 28
halucinogene 0,7% 98% 1,4%
alcool împreună cu pastile 134 1830 36
6,7% 91,5% 1,8%
ciuperci halucinogene 13 1958 29
0,7% 97,9% 1,5%
heroină 15 1960 25
0,8% 98% 1,3%
relevin 2 1973 25
0,1% 98,7% 1,3%
ecstasy 22 1952 26
1,1% 97,6% 1,3%
cocaină 17 1956 27
0,9% 97,8% 1,4%
metadonă 8 1968 24
0,4% 98,4% 1,2%
crack 7 1969 24
0,4% 98,5% 1,2%
ketamină 5 1970 25
0,3% 98,5% 1,3%
amfetamine 5 1970 25
0,3% 98,5% 1,3%
steroizi anabolizanţi 21 1955 24
1,1% 97,8% 1,2%
marijuana sau haşiş 76 1894 30
3,8% 94,7% 1,5%
alte droguri 17 1942 41

57
0,9% 97,1% 2,1%

Un lucru care este semnificativ de subliniat este faptul că liceenii


cunosc toate tipurile de droguri, consumul fiind extins de asemenea la
toate tipurile de droguri.
Analizând rezultatele obţinute în urma chestionării celor 2000 de
liceeni cu privire la prevalenţa consumului de droguri, în funcţie de
drogul consumat arată că: 99 dintre respondenţi au consumat
tranchilizante sau sedative (extraveral, rudotel, diazepam şi înrudite)
fără prescripţia medicului, 6 respondenţi au consumat GHB (ecstasy
lichid – gama hidroxi butirat), 13 respondenţi au consumat LSD sau alte
substanţe halucinogene, 134 de respondenţi au consumat alcool
împreună cu medicamente, 13 respondenţi au consumat ciuperci
halucinogene, 15 respondenţi au consumat heroină, 2 respondenţi au
consumat relevin, 22 de respondenţi au consumat ecstasy, 17
respondenţi au consumat cocaină, 8 respondenţi au consumat metadonă,
7 respondenţi au consumat crack, 5 respondenţi au consumat ketamină,
5 respondenţi au consumat amfetamine, 21 de respondenţi au consumat
steroizi anabolizanţi, 76 de respondenţi au consumat marijuana sau haşiş
şi 17 respondenţi au consumat alte droguri. Rata non-răspunsurilor la
această întrebare este mică situându-se undeva în jurul valorii de 2%
(vezi Tabelul 14).
Alte tipuri de droguri, decât cele menţionate anterior, pe care
respondenţi au spus că le-au consumat au fost: canabisul, tutunul,
alcoolul şi opiumul.
Astfel se poate observa că cel mai consumat drog de către liceenii
din judeţul Alba care au fost chestionaţi este alcoolul împreună cu
pastile, urmat de tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului şi
de marijuana sau haşiş.
Un alt lucru ce poate fi constatat în urma analizei Graficului
nr. 24 şi a Tabelului 14 este faptul că numărul respondenţilor care au
recunoscut că au consumat vreodată droguri este mai mic decât a
celor care au spus că au consumat diferite tipuri de droguri de unde
reiese faptul că au fost respondenţi care au consumat mai multe tipuri
de droguri.
Chestionarul a cuprins, de asemenea, întrebări prin care am vizat
cunoaşterea caracteristicilor subiecţilor din punct de vedere al genului,
vârstei şi al situaţiei familiale, acestea fiind variabilele din punct de

58
vedere al cărora vom analiza consumul de droguri în cazul
respondenţilor.
O primă variabilă avută în vedere în analiza consumului de
droguri a fost genul respondenţilor.
În urma analizei rezultatelor din Graficul nr. 19 se poate observa
că băieţii sunt mai afectaţi de consumul de droguri decât fetele.

Grafic nr. 25 Distribuţia respondenţilor pe genuri în funcţie


de consumul diferitelor tipuri de droguri
alte droguri
marijuana sau hasis
steroizi anabolizanti
amfetamine
ketamina
crack
metadona
cocaina
ecstasy
relevin
heroina
ciuperci halucinogene
alcool cu medicamente
LSD
GHB
tranchilizante sau sedative

0 20 40 60 80 100
masculin feminin

Se constată că dintre cei care consumă sau au consumat diferite


tipuri de droguri băieţii ocupă următoarele proporţii: 28,9% au
consumat tranchilizante sau sedative (extraveral, rudotel, diazepam şi
înrudite) fără prescripţia medicului, 50% au consumat GHB (ecstasy
lichid – gama hidroxi butirat), 61,5% au consumat LSD sau alte
substanţe halucinogene, 56,5% au consumat alcool împreună cu
medicamente, 76,9% au consumat ciuperci halucinogene, 80% au
consumă heroină, 100% au consumat relevin, 68,2% au consumat
ecstasy, 82,4% au consumat cocaină, 75% au consumat metadonă,
85,7% au consumat crack, 60% au consumat ketamină, 40% au
consumat amfetamine, 71,4% au consumat steroizi anabolizanţi, 69,7%

59
au consumat marijuana sau haşiş şi 53,6% au consumat alte droguri
(vezi Graficul nr. 25).
Subiecţii de sex masculin tind să consume aproape toate tipurile
de droguri mai mult decât respondenţii de sex feminin, aceştia din urmă
consumând într-o măsură mai mare tranchilizante sau sedative fără
prescripţia medicului şi amfetamine.
O altă variabilă din perspectiva căreia va fi analizat consumul de
droguri la respondenţi este vârsta pe care aceştia o au.

Grafic nr. 26 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri


în funcţie de vârstă

80

70 73

60

55 56
50

40 42
varsta

30 20 ani si pes te

19 ani
20
Respondenti

18 ani
15
10
17 ani

0 sub 16 ani
consum droguri

În ceea ce priveşte vârsta respondenţilor care au recunoscut că au


consumat vreodată droguri observăm că cei mai mulţi liceeni care au
consumat droguri, şi anume 73, au 17 ani, iar cei mai puţini dintre
respondenţi care consumă droguri, şi anume 15, sunt cei care au 20 de
ani şi peste.
Raportul în funcţie de vârstă a celorlalţi respondenţi care au
recunoscut că au consumat droguri este următorul: 42 de liceeni au sub

60
16 ani, 56 de respondenţi au 18 ani şi 55 de respondenţi au 19 ani (vezi
Graficul nr. 26).
Se poate observa că odată cu creşterea în vârstă a respondenţilor
numărul celor care consumă droguri scade aceasta arătând că nivelul de
responsabilitate este direct proporţional cu vârsta.
Odată cu înaintarea în vârstă se consideră că nivelul cunoştinţelor
creşte, scade influenţa pe care prietenii sau cunoscuţii o au asupra
tinerilor şi în acelaşi timp creşte nivelul de responsabilitate pe care
adolescenţii trebuie să şi-l asume.

Grafic nr. 27 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri


în funcţie de anul de studiu

80

76

70

62 clasa
60
IX
Respondenti

X
55
XI
53
50 XII
consum droguri

Ca şi în cazul caracteristicilor demografice sex şi vârstă, anul de


studiu se asociază semnificativ cu consumul de droguri, cei mai mulţii
consumatori de droguri dintre liceenii din judeţul Alba, 76 la număr sunt
în clasa a X, iar cei mai puţini, 53 de liceenii, sunt în clasa a IX. Restul
respondenţilor consumatori se află în clasa a XI, 62 dintre aceştia şi în
clasa a XII ,55 dintre aceştia (vezi Graficul nr. 27).

61
Se constată că distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă este
alta faţă de distribuţia respondenţilor în funcţie de anul de studiu, acest
lucru realizându-se datorită faptului că au fost chestionaţi liceeni care
urmează cursuri la seral, astfel de cursuri fiind urmate de persoane al
cărui intervalul din punct de vedere al vârstei este anormal pentru studii
preuniversitare.
Pe lângă anul de studiu o altă variabilă relaţionată cu şcoala din
perspectiva căreia poate fi analizat consumul de droguri la liceeni este
interesul pe care aceştia îl manifestă faţă de propriile rezultate la
învăţătură.

Grafic nr. 28 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri


în funcţie de interesul pentru rezultatele şcolare

1400

1200

1000

800

600

400
consumi droguri
Frecventa

200 da

0 nu
acord tot al dez acord partial
acord partial dez acord total

Cei 245 de liceeni care au afirmat că au consumat droguri


prezintă grade diferite de interes faţă de rezultatele pe care le obţin la
învăţătură astfel că dintre aceştia 155 sunt întru totul de acord cu
afirmaţia „rezultatele mele şcolare contează pentru mine”, 49 sunt
parţial de acord cu afirmaţia, 19 sunt parţial dezacord cu afirmaţia, 15
nu sunt deloc de acord cu afirmaţia şi 7 respondenţi nu au dorit să se
pronunţe pe această temă (vezi Graficul nr. 28).

62
O situaţie şcolară slabă sau un dezinteres faţă de rezultatele la
învăţătură, după cum se poate observa, nu prezintă o corelaţie pozitivă
cu consumul de droguri, cei mai mulţi consumatori fiind interesaţi de
rezultatele pe care le obţin la şcoală.
Cercetările au demonstrat că devianţa, în general şi consumul de
droguri, în mod special este influenţată în mare măsură de climatul
familial, şi anume de mărimea acesteia, de exemplele oferite în familie
şi de nivelul de trai oferit de aceasta.

Grafic nr. 29 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri


în funcţie de numărul membrilor familiei

800

736

600

membri familie
504

400 1

358 2

3
200
4
Frecventa

intre 5 si 10
98
0 61 59 43 peste 10
da nu

consum droguri

Un factor care se consideră că are o influenţă asupra consumului


de droguri este numărul membrilor familiei. Astfel în situaţia de faţă
dintre respondenţii care consumă droguri 7 fac parte din familii cu 2
membrii, 61 fac parte din familii cu 3 membrii, 98 fac parte din familii
cu 4 membrii, 59 fac parte din familii între 5 şi 10 membrii şi 6 fac parte
din familii de peste 10 membrii (vezi Graficul nr. 29).

63
Din situaţia analizată se poate trage concluzia că nu prezintă o
influenţă în determinarea consumului de droguri faptul că respondenţii
trăiesc în familii monoparentale sau faptul că trăiesc în familii foarte
numeroase, familiile celor mai mulţi consumatori având 3 sau 4
membri.
Se consideră că adolescenţii au predispoziţie asupra consumului
unui anumit tip de drog cu cât acesta este disponibil pe piaţă, dar în
acelaşi timp şi în funcţie de disponibilitatea acestuia din punct de vedere
financiar, astfel că situaţia financiară a familiei poate influenţa decizia
tinerilor de a se apuca de consumat droguri.

Grafic nr. 30 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri


în funcţie de venitul familiei

400
387

334
300

270 venitul familiei


239
200 99-300

184 301-500
169

501-1000
100
1001-1500
Frecventa

1501-2000
51 44 52
40
0 22 21 pes te 2000
da nu

consum droguri

În cazul respondenţilor care au declarat că au consumat vreodată


droguri 22 dintre aceştia au un venit familial între 99 şi 300 lei, 21
dintre aceştia au un venit familial între 301 şi 500 lei, 51 dintre aceştia
au un venit familial între 501 şi 1000 lei, 44 dintre aceştia au un venit
familial între 1001 şi 1500 lei, 40 dintre aceştia au un venit familial între

64
1501 şi 2000 lei şi 52 dintre aceştia au un venit familial de peste 2000
de lei (vezi Graficul nr. 30).
Studiind situaţia se poate observa că numărul cel mai mare de
consumatori de droguri provin din familii ce au un venit de peste 2000
de lei în timp ce cel mai mic număr de consumatori provin din familii
care au un venit mai mic decât minimul pe economie, lucru ce poate fi
explicat atât prin posibilitatea financiară de achiziţionare a drogurilor
cât şi prin anturaj care în cele două situaţii poate oferii perspective
diferite.
O altă asociere ce poate fi observată este cea între respondenţii
care au declarat că au consumat vreodată droguri şi mediul de domiciliul
din care aceştia provin.

Grafic nr. 31 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri


în funcţie de mediul de domiciliu

1000

916

800

755

600

400

mediul de domiciliu

200 urban
Frecventa

168 rural

74 83
0 NR
da nu

consum droguri

168 dintre cei care au declarat că au consumat droguri au


domiciliul în mediu urban, 74 au domiciliul în mediul rural şi 3
respondenţi care au afirmat că au consumat droguri nu au dorit să
precizeze mediul în care îşi au domiciliul (vezi Graficul nr. 31).

65
Numărul celor care au consumat droguri şi au mediul de domiciliu
urban reprezintă mai mult decât dublul celor care au mediu de domiciliu
rural şi au afirmat că au consumat droguri lucru care arată prevalenţa
mult mai mare a consumului de droguri la nivelul oraşului lucru ce
poate fi explicat prin numărul mult mai mare de licee din mediul urban
şi prin numărul mai mic al dealerilor din mediul rural.

5.3 Vârstă de debut în consumul diferitelor tipuri de droguri

Pentru a putea determina amploarea fenomenului consumului de


droguri în rândul liceenilor din judeţul Alba am urmărit analiza vârstei
de debut în cazul consumului de droguri şi, de asemenea, am mai
urmărit care a fost ultima perioadă în care cei chestionaţi au consumat
droguri.
Distribuţia pe grupe de vârstă a celor care au consumat diferite
tipuri de droguri se prezintă astfel: cei mai mulţi dintre respondenţii care
au consumat tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului au
făcut acest lucru pentru prima dată între 14 şi 16 ani. De asemenea, tot
în aceeaşi grupă de vârstă au consumat droguri pentru prima dată şi cei
mai mulţi respondenţi consumatori de amfetamine, de ecstasy, de
cocaină, de relevin, de ciuperci halucinogene de GHB (ecstasy lichid –
gama hidroxi butirat), de alcool împreună cu medicamente şi de
metadonă.
În acelaşi timp cei mai mulţi consumatori de marijuana sau haşiş,
de heroină şi de steroizi anabolizanţi au consumat pentru prima dată
aceste tipuri de droguri între 16 şi 18 ani.
În ceea ce priveşte consumul de LSD sau alte substanţe
halucinogene, consumul de crack şi consumul de inhalanţi (glue,
aurolac) ca să se simtă bine a fost realizat pentru prima dată de un
număr de respondenţi egal atât în grupa de vârstă 14-16 ani cât şi în
grupa de vârstă 16-18 ani.
De asemenea, au fost respondenţi care au afirmat că au consumat
pentru prima dată alte droguri decât cele menţionate în următoarele
categorii de vârstă: 2 respondenţi în grupa de vârstă 0-10 ani, un
respondent în grupa de vârstă 10-14 ani, 8 respondenţi în grupa de
vârstă 14-16 ani, 6 respondenţi în grupa de vârstă 16-18 ani şi un
respondent a afirmat că a consumat pentru prima dată droguri la vârsta

66
de peste 18 ani (vezi Tabelul 15). Alte droguri care au fost menţionate
de studenţi sunt alcoolul, tutunul şi cânepa.
Tabel 15 Distribuţia respondenţilor care consumă droguri
în funcţie de vârsta de debut

Când ai peste
0-10 10-14 14-16 16-18
consumat 18 NR
ani ani ani ani
prima dată ani
tranchilizante
5 23 31 25 4 32
sau sedative
amfetamine 2 3 5 1 1 32
ecstasy 2 6 10 9 3 27
marijuana
3 10 27 33 5 28
sau haşiş
LSD 1 2 3 3 - 33
crack 1 - 3 3 1 34
cocaină 3 2 10 3 2 33
relevin 1 1 2 - - 33
heroină 3 3 6 7 1 33
ciuperci
5 - 7 5 - 32
halucinogene
GHB 1 2 3 1 - 34
alcool cu
3 16 45 43 4 35
pastile
metadonă 1 3 5 1 - 32
steroizi
3 - 6 12 1 30
anabolizanţi
inhalante 2 2 5 5 - 35
alte droguri 2 1 8 6 1 42

Se poate observa că principala vârsta de debut pentru consumul


de droguri este situată între 14 şi 16 ani, vârstă care este echivalentă cu
încheierea unei etape din viaţa tinerilor, terminarea şcolii generale şi
începerea unei noi etape, viaţa de licean.
În vederea identificării amplorii reale a consumului de droguri în
rândul liceenilor din judeţul Alba un alt aspect avut în vedere a fost
determinarea ultimei perioade în care adolescenţii au consumat droguri.
Cele mai consumate tipuri de droguri de către liceeni din judeţul
Alba sunt alcoolul împreună cu pastile, consumat până la această vârstă

67
de 21 de respondenţi, marijuana sau haşişul consumat până la această
vârstă de 24 de respondenţi şi tranchilizantele sau sedativele fără
prescripţia medicului utilizate până la această vârstă de 19 respondenţi.
În cazul în care perioada de timp este redusă la ultimele 12 luni
cele mai consumate tipuri de droguri rămân aceleaşi, 35 de respondenţi
afirmând că au consumat alcool împreună cu medicamente, 29 de
respondenţi susţinând că au consumat tranchilizantele sau sedativele
fără prescripţia medicului şi 25 de respondenţi au afirmat că au
consumat marijuana sau haşiş.

Tabel 16 Distribuţia respondenţilor consumatori de droguri


în funcţie de perioada în care au consumat

Când ai În ultimele În ultimele Până la această


consumat 30 de zile 12 luni vârstă
tranchilizante
23 29 19
sau sedative
GHB 2 7 4
LSD 3 2 6
alcool cu
22 35 21
pastile
ciuperci
3 6 5
halucinogene
heroină 4 9 6
relevin 1 2 3
ecstasy 7 9 10
cocaină 3 6 7
metadonă - 5 3
crack 2 4 5
ketamină 1 5 4
amfetamine 3 4 5
steroizi
5 7 4
anabolizanţi
marijuana
19 25 24
sau haşiş
alte droguri 7 5 6

68
Îngrijorător este faptul că numărul respondenţilor care au afirmat
că au consumat droguri în ultimele 30 de zile se prezintă în felul
următor: 23 dintre aceştia au afirmat că au consumat tranchilizantele sau
sedativele fără prescripţia medicului, 22 dintre aceştia au afirmat că au
consumat alcool împreună cu medicamente, 19 dintre aceştia au afirmat
că au consumat marijuana sau haşiş, 7 dintre aceştia au afirmat că au
consumat ecstasy, 5 dintre aceştia au afirmat că au consumat steroizi
anabolizanţi, 4 dintre aceştia au afirmat că au consumat heroină, 3 dintre
aceştia au afirmat că au consumat ciuperci halucinogene, tot 3 dintre
aceştia au afirmat că au consumat amfetamine, tot 3 au afirmat că au
consumat cocaină, şi tot 3 dintre aceştia au afirmat că au consumat
LSD, 2 dintre aceştia au afirmat că au consumat crack, tot 2 dintre
aceştia au afirmat că au consumat GHB (ecstasy lichid – gama hidroxi
butirat), iar câte un respondent au afirmat că au consumat ketamină sau
relevin (vezi Tabelul 16).
Singurul tip de drog care nu a fost consumat de către respondenţi
în ultimele 30 de zile este metadona, iar un număr de 7 respondenţi au
afirmat că au consumat în această perioadă alte tipuri de droguri decât
cele prezentate anterior, acestea fiind tutunul, alcoolul, macul şi
opiumul.

5.4 Posibilitatea unui viitor consum de droguri

Motivele care ar putea determina un adolescent să ia hotărârea să


se apuce să consume droguri sunt foarte multe iar influenţa negativă
venită de la anturaj sau falsa informare în legătură cu acest subiect pot
contribui enorm la această decizie.
Marijuana sau haşişul este un tip de drog de care a auzit marea
majoritate a liceenilor chestionaţi, acesta fiind şi printre cele mai
consumate tipuri de droguri de către respondenţi. De asemenea, aproape
jumătate dintre respondenţi cunosc locuri de unde ar putea procura
astfel de droguri dacă ar dori, acest lucru crescând posibilitatea unui
viitor consum.
Pentru un număr mare dintre respondenţi, şi anume 76,7%,
probabilitatea de a se apuca de fumat marijuana sau haşiş în următorul an
este considerată ca fiind imposibilă, iar pentru un procent de 9,3% dintre
respondenţi aceasta este considerată ca fiind aproape imposibilă.
Printre respondenţi există şi persoane în proporţie de 5% care
consideră ca posibil consumul de marijuana sau haşiş în următorul an în
69
timp ce un procent de 2,3% dintre respondenţi consideră foarte posibil
ca aceştia să se apuce de fumat marijuana sau haşiş în următorul an
(vezi Graficul nr.32).
Că în cazul majorităţii întrebărilor şi la această întrebare este un
anumit procent, în acest caz 6,8%, dintre respondenţi care din varii
motive nu doresc să ofere un răspuns.

Grafic nr. 32 Distribuţia respondenţilor în funcţie de posibilitatea de a se


apuca de fumat marijuana sau haşiş în următorul an

80,0

76,7

60,0

40,0

20,0
Procent

9,3
6,8
0,0 5,0
foar te pos ibil apro ape imposibil nu r aspund
pos ibil imposibil

Când în discuţie este adus un alt tip de drog se poate observa o


oarecare schimbare. În ceea ce priveşte posibilitate ca în anul următor
liceenii chestionaţi să inhaleze o substanţă (aurolac, etc.) pentru a se
simţi bine situaţia este următoarea: 82,3% dintre respondenţi consideră
care este imposibil, 7,2% dintre respondenţi consideră că este aproape
imposibil, 2,6% consideră că este posibil şi în procent de 0,8% dintre
respondenţi consideră ca fiind foarte posibil să inhaleze o substanţă anul
viitor.

70
Şi în cazul acestei întrebări putem observa existenţa
respondenţilor care nu au dorit să ofere un răspuns, proporţia acestora
fiind de 7,2% (vezi Graficul nr. 33).

Grafic nr. 33 Distribuţia respondenţilor în funcţie de posibilitatea inhalării


unei substanţe (aurolac, etc.) pentru a se simţi bine în următorul an

2,6
7,2 7,2 foarte posibil

posibil

aproape
imposibil
imposibil

nu raspund
82,3

Dacă se discută despre droguri la modul general fără a fi precizat un


anume tip de drog percepţiile respondenţilor despre un posibil consum
în anul următor se schimbă.
Consideră ca fiind imposibil să se apuce să consume droguri în
anul următor un procent de 83,7% dintre cei care au fost chestionaţi, iar
un procent de 5,6% dintre respondenţi consideră aproape imposibil un
viitor consum de droguri.
Cei care consideră că există o anumită posibilitate să consume
droguri în anul următor se distribuie în următoarele proporţii: 2,6%
dintre respondenţi consideră un viitor consum de droguri ca fiind posibil
în timp ce consideră ca fiind foarte posibil să se apuce să consume
droguri la anul un procent de 0,9% dintre respondenţi.
Cei care nu au dorit să se pronunţe în legătură cu posibilitatea de a
se apuca de droguri în anul următor reprezintă 7,2% dintre respondenţi
(vezi Graficul nr. 34).
Grafic nr. 34 Distribuţia respondenţilor în funcţie de
71
posibilitatea de a consuma droguri în următorul an

nu r aspund

7,2%

foar te pos ibil

,9%

pos ibil

2,6%

aproape imposibil

5,6%

imposibil

83,7%

Astfel că se poate observa necesitatea implementării


programelor de prevenire, lucru care devine evident dacă
avem în vedere că pentru următorul an consideră că este
posibil sau foarte posibil să fumeze marijuana (iarbă) sau
haşiş un procent de 7,3% dintre respondenţi, să inhaleze
o substanţă (aurolac) pentru a se simţi bine un procent
de 3,3% dintre respondenţi şi să consume droguri ilegale
un procent de 3,5% dintre respondenţi.
Sunt îngrijorătoare procentele celor care au admis
posibilitatea unui viitor consum în anul care vine acest
lucru putând fi explicat fie prin consumul actual de
droguri mai mare decât cel care reiese din date studiului
– ipoteză susţinută şi de faptul că fiind un fenomen
sancţionat atât legal cât şi social este de aşteptat ca cei
care nu sunt convinşi de confidenţialitatea datelor să
ascundă adevărul – fie, aşa cum o indică datele cercetării
o parte dintre adolescenţi atribuie consumului de droguri

72
consecinţe pozitive, cum ar fi să uite de grijile şi
problemele personale, să se simtă mai relaxaţi sau să se
distreze mai bine.
Grupurile sociale din care fac parte tinerii au un rol important în
generarea comportamentului consumului de droguri, fenomenul de
imitare fiind foarte puternic mai ales în rândul adolescenţilor.

Tabel 17 Distribuţia respondenţilor în funcţie de hotărârea de a consuma


haşiş dacă prietenul cu care este la petrecere acceptă
Vei consuma Procent Procent
Frecvenţă Procent
haşiş valid cumulat
sigur da 51 2,6 2,6 2,6
probabil 122 6,1 6,1 8,7
puţin probabil 234 11,7 11,7 20,4
sigur nu 1529 76,4 76,4 96,8
nu răspund 64 3,2 3,2 100
Total 2000 100 - -

Se cunoaşte influenţa deosebită a anturajului în determinarea


consumului de droguri, şi cu precădere influenţa care o are cel mai bun
prieten şi de asemenea se cunoaşte faptul că petrecerile private sunt
locuri unde se consumă droguri.
Astfel într-o situaţie de genul tânărul împreună cu cel mai bun
prieten sunt la o petrecere unde întâlnesc alte persoane pe care tânărul
chiar simte că vrea să le cunoască, iar cineva le propune să fumeze haşiş
împreună şi prietenul va accepta astfel că se pune problema dacă tânărul
va accepta să consume şi el. În cazul liceenilor care au răspuns
chestionarului se poate observa că 76,4% dintre respondenţi ar refuza cu
desăvârşire să consume droguri în situaţia dată, iar ar considera puţin
probabil să facă acest lucru un procent de 11,7% dintre respondenţi.
Totuşi există şi liceeni care ar accepta să consume proporţiile
acestora fiind următoarele: 6,1% dintre respondenţi probabil ar accepta
să consume droguri în situaţia dată în timp ce 2,6% dintre respondenţi
sunt ferm convinşi că dacă prietenul lor cel mai bun ar fuma ar face şi ei
acelaşi lucru.
Un procent de 3,2% dintre respondenţi nu au dorit să ofere un
răspuns pentru această întrebare (vezi Tabelul 17).

73
Consumul de droguri de către grupul de egali este unul dintre
factorii asociat cu consistenţa cea mai mare pentru consumul individual,
fără îndoială însă, evidenţe recente relevă că relaţia între afilierea la un
grup şi consumul de droguri nu este o relaţie unidirecţională (influenţa
grupului asupra individului) ci, în acest sens, se produce o relaţie
biunivocă (indivizii tind să se integreze în grupuri cu aceleaşi afinităţi)
şi, în mod normal, intrarea în grupuri fără norme se produce înaintea
iniţierii consumului de droguri.

5.5 Motivaţii pentru consumul de droguri şi măsuri de prevenire a


acestuia

Un alt aspect important urmărit în studiu este opinia


adolescenţilor privind motivele pentru care unii tineri încearcă sau
consumă droguri, dar şi cele care îi determină pe alţii să nu consume
droguri ilicite. Subiecţii au fost rugaţi ca din 18 variante de răspuns să
aleagă 3 care consideră că au cea mai mare importanţă în debutul sau
consumul de droguri ilicite, respectiv din 12 variante de răspuns să
aleagă 3 care consideră că au cea mai mare importanţă în ai determina
pe tineri să nu consume.
În privinţa motivelor din cauza cărora consideră liceenii
intervievaţi că cei mau mulţi tineri consumă droguri se observă că:
- toate cele 18 variante de răspuns au fost alese de proporţii
diferite ale respondenţilor ca fiind atât principala cauză a consumului de
droguri, cea de-a doua cauză cât şi cea de-a treia cauză;
- principalul motiv sau cauză pentru care unii tineri
încearcă sau consumă droguri este anturajul/prietenii
(28%), urmat de dorinţa de senzaţii tari (21%) şi de
curiozitate şi tentaţia (15,7%);
- a doua cauză sau motiv pentru care unii tineri
încearcă sau consumă droguri este curiozitate şi tentaţia
(16,3%), urmat de anturajul/prietenii (16%) şi de
problemele personale (10,1%);
- a treia cauză sau motiv pentru care unii tineri
încearcă sau consumă droguri este curiozitatea şi
tentaţia (12,4%), urmată de resurse financiare mari „bani
mulţi” (11,3%) şi de problemele personale (8,1%), (vezi
Tabelul 18).

74
Alte motive decât cele menţionate care sunt
considerate de către respondenţii că fiind hotărâtoare în
decizia tinerilor de a se apuca de droguri sunt: dorinţa de
a uita, inconştienţa, lipsa familiei, să se simtă bărbaţi,
nebunia, certurile, imaturitatea, prietenii care fac deja
acest lucru, din dragoste, lipsa educaţiei din familie şi
apoi şi a celei din societate, lipsa de afecţiune, se cred
şmecheri, o voinţă slabă şi timiditatea.

Tabel 18 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cauzele


care îi determină pe unii tineri să consume droguri

În funcţie de ordinea alegerii


Motiv/cauză I motiv II motiv III motiv
(%) (%) (%)
dorinţa de senzaţii tari 21 10 7,8
anturajul/prietenii 28 16 7,8
curiozitatea,tentaţia 15,7 16,3 12,4
climatul familial (aşa fac unii
1,6 2,3 2,1
membri ai familiei)
probleme personale 6,1 10,1 8,1
obligaţi de cineva 1,1 3,6 2,8
nivelul educaţional şi cultural
2,2 3,9 2,7
redus
lipsa informaţiilor/informaţii
false despre efectele 1,9 3,6 4,6
consumului
vor să se simtă bine 1,9 6,1 6
imitarea modelelor din filme 0,7 1 2
plictiseala/singurătatea 0,8 2,1 2,1
creşterea performantelor
1,1 0,7 1,5
sportive
teribilismul 1,9 2,6 3,7
sărăcia 0,6 1,4 1,3
prostia 6,8 6,8 12
pentru a slabi 0,8 0,2 0,2
depresie 2,9 4,2 5,9
bani mulţi 2,4 4,5 11,3
altceva 0,3 0,2 0,5

75
nu răspund 2,6 5 5,9

Cele mai importante cauze sau motive care sunt considerate de


liceenii care au fost chestionaţi ca fiind determinante pentru tineri să nu
încerce şi să nu consume droguri sunt următoarele:
- toate cele 12 variante de răspuns au fost alese de proporţii
diferite ale respondenţilor ca fiind atât principala cauză pentru care
tinerii nu consumă droguri, cât şi cea de-a doua cauză cât şi cea de-a
treia cauză a refuzului;
- principalul motiv sau cauză pentru care unii tineri nu
încearcă sau nu consumă droguri este frica de moarte
(22%), urmat de teama de dependenţă sau de a nu se
mai putea lăsa (17,6%) şi de frica de Dumnezeu (13,8%);
- a doua cauză sau motiv pentru care unii tineri nu
încearcă sau consumă nu droguri este teama de
dependenţă sau de a nu se mai putea lăsa (17,7%),
urmat de frica sau respectul faţă de părinţi (11,5%) şi de
frica de Dumnezeu (10,6%);
- a treia cauză sau motiv pentru care unii tineri nu
încearcă sau nu consumă droguri este conştientizarea
pericolului consumului (17,1%), urmată de frica sau
respectul faţă de părinţi (11,8%) şi de teama de
dependenţă sau de a nu se mai putea lăsa (11,5%), (vezi
Tabelul 19).

Tabel 19 Distribuţia respondenţilor în funcţie de cauzele


care îi determină pe unii tineri să nu consume droguri

În funcţie de ordinea alegerii


Motiv/cauză I motiv II motiv III motiv
(%) (%) (%)
frica de moarte 22 8,1 6,6
conştiinţa 11,3 10 7,9
frica de Dumnezeu 13,8 10,6 8,1
teama de dependenţă/de a nu
17,6 17,7 11,5
se mai putea lăsa
rezistenţă la influenţa
3,9 5,8 4,9
anturajului
preţul drogurilor (sunt prea 2,4 4,5 6,3
76
scumpe)
suportul familiei/prietenilor 4 8,4 6,2
frica/respectul faţă de părinţi 4,9 11,5 11,8
nivelul cultural şi educaţional 3,7 5,8 7,1
pasiunea pentru un anumit
1,5 1,9 4,1
domeniu (hobby)
campaniile din mass-media 0,3 0,7 1,8
conştientizarea pericolului
12,3 9,5 17,1
consumului
nu răspund 2,7 5,9 6,9

În cadrul studiului un alt aspect urmărit a fost identificarea


opiniilor respondenţilor cu privire la măsurile care ar trebui luate pentru
a-i opri pe cei mai mulţi tineri să consume droguri.

Tabel 20 Distribuţia respondenţilor în funcţie de măsurile


luate pentru ai opri pe cei mai mulţi tineri să consume droguri

În funcţie de ordinea alegerii


Măsuri I măsură II măsură III măsură
(%) (%) (%)
pedepsirea aspră a celor
53,9 9,4 6,9
care vând droguri
pedepsirea aspră a celor
6 20,6 6
care consumă droguri
existenţa unor psihologi în
şcoli cu care adolescenţi să 8,8 15,7 11,8
poată discuta
mai multă comunicare între
13,4 19,1 15,8
părinţi şi tineri
mai multe activităţi de
3,3 7,1 8,2
petrecere a timpului liber
mai multe ore de dirigenţie
în care elevii să fie
1,7 7,1 7,8
informaţi despre efectele
drogurilor
informare intensă prin
mass-media despre 2,2 5 11
efectelor drogurilor
mai multa înţelegere din 1,9 3,3 7,5
77
partea profesorilor faţă de
tineri
mediatizarea centrelor de
dezintoxicare şi reabilitare
5 6,8 17,1
unde tinerii care consumă
droguri să poată cere ajutor
altă măsură 1 0,1 0,5
nu răspund 3,1 6,1 7,8

Cele mai eficiente măsuri pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri să
încerce să consume droguri ilicite sunt în opinia liceenilor care au fost
chestionaţi următoarele:
- toate cele 9 variante de răspuns au fost alese de proporţii diferite
ale respondenţilor ca fiind atât principala măsură pentru a-i opri pe cei
mai mulţi tineri să încerce să consume droguri, cât şi cea de-a doua
măsură cât şi cea de-a treia măsură;
- cea mai importantă măsură pentru a-i opri pe cei mai mulţi tineri
să încerce să consume droguri este pedepsirea aspră a celor care vând
droguri (53,9%), urmată de mai multă comunicare între părinţi şi tineri
(13,4%) şi de existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi să
poată discuta (8,8%);
- a doua măsură ca importanţă pentru a-i opri pe cei mai mulţi
tineri să încerce să consume droguri este pedepsirea aspră a celor care
consumă droguri (20,6%), urmată de mai multă comunicare între părinţi
şi tineri (19,1%) şi existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi
să poată discuta (15,7%);
- a treia măsură ca importanţă pentru a-i opri pe cei mai mulţi
tineri să încerce să consume droguri este mediatizarea centrelor de
dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă droguri să poată
cere ajutor (17,1%), urmată de mai multă comunicare între părinţi şi
tineri (15,8%) şi de existenţa unor psihologi în şcoli cu care adolescenţi
să poată discuta (11,8%), (vezi Tabelul 20).
Pe lângă aceste măsuri care au fost precizate respondenţi
consideră că mai pot fi aplicate şi altele pentru ai opri pe cei mai mulţi
tineri să consume droguri, acestea fiind: interzicerea difuzării filmelor în
care adolescenţi se droghează, interzicerea anumitor drepturi pentru
consumatori (permis auto, funcţii publice, etc.), luarea în serios a orelor
de religie şi sancţionarea celor care sfidează aceste ore, prezentarea unor
cazuri cu tineri care consumă şi au realizat ca drogurile sunt un rău,
78
respectarea legislaţiei şi frontiere mai sigure, vorbind cu ei şi duşi într-o
clinica, rugăciunea, activităţi extraşcolare, dezintoxicarea, educaţia
religioasă, înţelegere, predarea mai intensă a religiei în şcoli, să se spună
despre Dumnezeu şi practicarea sportului în natură.
Există şi respondenţi care au precizat că nu ar lua nici o măsură
pentru ai opri pe tineri să consume droguri şi nu ar opri drogurile
deoarece aceştia consideră că sunt oameni care au nevoie de ele. De
asemenea, sunt respondenţi care consideră că este viaţa fiecăruia şi este
alegerea celor care decid să consume droguri, deci pot face ce vor.
În acelaşi timp se poate observa şi existenţa unor respondenţi care
ar duce măsurile până la extremă, existând respondenţi care au afirmat
că i-ar lăsa pe tineri să consume în continuare, iar în cealaltă extremă se
află respondenţi care au precizat ca şi măsură pentru ai opri pe tineri să
consume droguri execuţia publică.
Printre măsurile care ar trebui luate pentru ai opri pe cei mai mulţi
tineri să consume droguri a fost precizată şi mediatizarea centrelor de
dezintoxicare şi reabilitare astfel că următoarea întrebare analizată se
referă la cunoştinţele respondenţilor despre instituţiile care au ca
activităţi prevenirea şi recuperarea dependenţilor de droguri.

Grafic nr. 35 Distribuţia respondenţilor în funcţie de nivelul


cunoştinţelor despre instituţiile cu rol în prevenirea consumului de droguri

60

50

40

30

20

10

0
1 2 3 4

foarte putin 41,4 45,3 26,1 27,8


putin 40,8 38,2 30,1 13,1
mult 7,2 5,8 25,2 1,5
foarte mult 3,8 2,5 10 2,7
NR 7 8,3 8,8 55

79
1. Agenţia Naţională Antidrog/Centrul de Prevenire, Evaluare şi
Consiliere Antidrog Alba
2. Compartimentul analiza şi prevenirea criminalităţii
din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba
3. Comunitatea religioasă căruia îi aparţine respondentul/Biserica
4. Alte instituţii

Cea mai cunoscută instituţia care are şi rolul de a preveni


consumul de droguri este biserica, 10% dintre respondenţi afirmând că
au foarte multe informaţii despre comunitatea religioasă de care aparţin,
25,5% au afirmat că au multe informaţii, 30,1% au afirmat că deţin
puţine informaţii şi 26,1% au spus că au foarte puţine informaţii despre
această instituţie.
Cea mai puţin cunoscută instituţie cu rol în prevenirea consumului
de droguri este Compartimentul analiza şi prevenirea criminalităţii
din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba doar un procent
de 2,5% dintre respondenţi afirmând că au foarte multe informaţii
despre aceasta, doar 5,8% dintre respondenţi au afirmat că deţin
multe informaţii, 38,2% dintre respondenţi afirmând că deţin puţine
informaţii şi 45,3% dintre respondenţi au afirmat că au foarte puţine
informaţii despre această instituţie.
O instituţie cu rol în prevenirea şi recuperarea dependenţilor de
droguri este Agenţia Naţională Antidrog având ca şi filială locală
Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba. Aceasta
este o instituţie despre care deţin foarte multe informaţii doar 3,8%
dintre respondenţi, deţin multe informaţii 7,2% dintre respondenţi, deţin
puţine informaţii 40,8% dintre respondenţi şi deţin foarte puţine
informaţii despre aceasta 41,4% dintre respondenţi (vezi Graficul nr.
35).
O rată a non-răspunsurilor foarte ridicată, de 55%, s-a putut
semnala în momentul în care respondenţii au fost rugaţi să precizeze
dacă mai ştiu şi alte instituţii cu rol în prevenirea şi recuperarea
dependenţilor de droguri.
Restul respondenţilor, 45%, au afirmat că deţin informaţii despre
următoarele instituţii care au şi rol în prevenirea şi recuperarea
dependenţilor de droguri: centrele de dezintoxicare, societăţi non-profit,
protecţia consumatorului, şcoala şi Agenţia Naţională Antidoping.
80
Un lucru care poate fi considera a fi specific fiecărei generaţi este
dorinţa de a-şi testa limitele, de a avea un comportament teribilist, de a-i
impresiona pe cei din jur. Adolescenţa este o perioadă de confuzie, în
care adolescentul adoptă cu uşurinţă comportamente non-conformiste,
în special la sugestiile prietenilor, părinţii având o autoritate mai scăzută
în faţa lor.
Mai mult decât atât, mulţi părinţi nu au nici timpul necesar şi nici
disponibilitatea de a comunica cu proprii lor copii şi de a-i implica în
activităţi de petrecere a timpului liber. Lipsa de supraveghere din partea
părinţilor îi poate determina pe tineri să încerce lucruri noi, care implică
de multe ori încălcarea normelor şi valorilor sociale, fără a distinge între
bine şi rău. Locurile de distracţie nocturnă reprezintă un cadru prielnic
în acest sens, viaţa de noapte presupunând petreceri, festivaluri,
concerte. Se impune derularea unor activităţi al căror scop este
dezvoltarea stimei de sine, a abilităţilor de relaţionare cu cei din jur, dar
şi conştientizarea unui mediu social de calitate.

81
Capitolul 6 Accesibilitatea şi disponibilitatea
drogurilor

Accesibilitatea şi disponibilitatea drogurilor se referă la uşurinţa


cu care se pot procura drogurile. Conform studiilor în domeniu,
consumul unui drog este cu atât mai ridicat cu cât un drog este mai uşor
de găsit (accesibilitatea punctelor de vânzare) şi mai accesibil din punct
de vedere financiar, iar eficienţa programelor de prevenire a consumului
este scăzută.

Grafic nr. 36 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


modalitatea în care li s-au oferit droguri

100 93,1
86,9
90
80
70
60
50
40
30
20 12,3
3,8
10 0,8 3,2
0
da nu NR

gratis contra cost

82
Analiza accesibilităţii şi disponibilităţii drogurilor indică faptul că
i-au fost oferite droguri cel puţin unui din 10 liceeni care au fost
chestionaţi.
În ceea ce priveşte oferirea de droguri contra cost 3,8% dintre
respondenţi au afirmat că li s-au oferit droguri în acest mod, 93,1%
dintre respondenţi au afirmat că nu li s-au oferit droguri în acest mod şi
3,2% dintre respondenţi nu au dorit să răspundă acestei întrebări.
Un procent de 12,3% dintre respondenţi au afirmat că li s-au oferit
droguri gratis, 86,9% dintre respondenţi au afirmat că nu li s-au oferit
droguri în acest mod şi 0,8% dintre respondenţi nu au oferit nici un
răspuns la această întrebare (vezi Graficul nr. 36).
Numărul celor care au afirmat că li s-a oferit droguri gratis este
mai mare decât numărul celor care au afirmat că li s-a oferit droguri
contra cost, aceste date arătând strategia traficanţilor da a-şi racola
clienţii, strategie care include şi oferirea de droguri, cel puţin la început
în mod gratuit.

Tabel 21 Distribuţia respondenţilor care au consumat droguri


în funcţie de modalitatea în care li s-au oferit drogurile

Ţi s-au oferit droguri Da Nu


99 147
gratis 40,2% 59,8%
29 46
contra cost
38,7% 61,3%

Dacă grupul de analiză este restrâns doar la respondenţii care au


declarat că au consumat vreodată droguri se pot observa anumite
83
diferenţe faţă de analiza întregului grup de liceeni care au fost
chestionaţi.
Numărul celor care au declarat că au consumat vreodată droguri şi
cărora li s-a oferit droguri gratis este de 99, aceştia reprezentând 40,2%
din totalul celor care au consumat droguri. Restul de respondenţi care au
declarat că au consumat droguri, şi anume 59,8%, au declarat că nu le-
au fost oferite niciodată droguri gratis.
Proporţia celor cărora li s-a oferit droguri contra cost şi care au
declarat că au consumat vreodată droguri este de 38,7%, restul
respondenţilor care au consumat droguri, şi anume 61,3% au afirmat că
nu a existat nimeni care să le ofere vreodată droguri contra cost (vezi
Tabelul 21).
Şi în acest caz se poate observa că strategia celor care doresc să
racoleze noi clienţi se face pe baza de ofertă, aceştia oferind de cele mai
multe ori drogurile gratis cel puţin pentru prima dată.
Marijuana sau haşişul este printre tipurile de droguri cele mai
consumate de către liceenii chestionaţi, acestea fiind accesibile în foarte
multe locaţii, astfel că următoarea întrebare face referire la posibilitatea
de a încerca aceste tipuri de droguri şi refuzul de a face acest lucru.

Grafic nr. 37 Distribuţia respondenţilor în funcţie de refuzul de


a consuma marijuana sau haşiş chiar dacă puteau face rost de acestea

da
15,3%

NR
,4%

nu

84,2%

84
Un procent de 84,2%, dintre subiecţii care au fost chestionaţi au
declarat că nu au avut niciodată posibilitatea să încerce marijuana sau
haşiş printre aceştia existând şi respondenţi care au avut posibilitatea să
încerce aceste tipuri de droguri şi nu au rezistat tentaţiei.
În acelaşi timp un procent de 15,3% dintre respondenţi au avut
posibilitatea să încerce marijuana sau haşiş dar nu au făcut acest lucru,
rezistând tentaţiei şi presiunii celor care le ofereau (vezi Graficul nr.
37).
Numărul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare
este foarte mic, aceştia reprezentând doar 0,4% din totalul celor care au
fost chestionaţi.

Tabel 22 Distribuţia respondenţilor în funcţie de numărul de ori în care au


avut posibilitatea să consume marijuana sau haşiş dar nu au făcut-o
De câte ori ai avut posibilitatea
Procent Procent
să încerci marijuana sau haşiş Frecvenţă Procent
valid cumulat
dar nu ai făcut-o
1-2 ori 221 11,1 11,1 11,1
3-5 ori 45 2,3 2,3 13,4
6-9 ori 8 0,4 0,4 13,8
10-19 ori 8 0,4 0,4 14,2
20-29 ori 4 0,2 0,2 14,4
de 30 de ori sau mai mult 11 0,6 0,6 15
NR 1703 85 85 100
Total 2000 100 - -

Dintre cei care au avut posibilitatea să consume marijuana sau


haşiş dar nu au făcut acest lucru au fost supuşi tentaţiei o dată sau de
mai multe ori, astfel: 221 dintre respondenţi au avut posibilitatea să
încerce o dată sau de două ori, 45 dintre respondenţi au avut
posibilitatea să încerce între 3 şi 5 ori, 8 dintre respondenţi au avut
posibilitatea să încerce între 6 şi 9 ori, tot 8 dintre respondenţi au avut
posibilitatea să încerce între 10 şi 19 ori, 4 dintre respondenţi au avut
posibilitatea să încerce între 20 şi 29 de ori, iar 11 dintre respondenţi au
avut o voinţă foarte mare aceştia având posibilitatea să consume

85
marijuana sau haşiş dar nu au făcut acest lucru de 30 de ori sau mai mult
(vezi Tabelul 22).
Având în vedere că 15% dintre respondenţi confirmă faptul că,
deşi nu au consumat, au avut posibilitatea să încerce marijuana sau
haşiş, arată necesitatea activităţilor de prevenire, iar acestea ar trebui să
se axeze pe promovarea unor modalităţi de petrecere a timpului liber
sub supravegherea adulţilor, cum ar fi practicarea de activităţi sportive
sub supravegherea antrenorilor, şi în acelaşi timp pe întărirea abilităţilor
sociale, mai exact pe promovarea valorilor pozitive, întărirea abilităţilor
adolescentului de a înfrunta provocările pe care le presupune integrarea
socială şi creşterea capacităţii individului de a rezista la presiunea
anturajului.
O întrebare corelată cu cea anterioară face referire la dificultatea
pe care ar aveau respondenţii de a procura marijuana sau haşiş (canabis)
dacă ar dori acest lucru.

Grafic nr. 38 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


dificultatea de a face rost de marijuana sau haşiş

80,0

68,1
60,0

40,0

20,0

14,2
Procent

6,3 6,9
0,0 4,5
foarte us or des tul de dificil nu stiu
des tul de usor foarte dificil

86
Proporţia cea mai mare a liceenilor care au fost chestionaţi, 68,1%
au afirmat că nu ştiu dacă ar putea face rost de marijuana sau haşiş dacă
ar dori acest lucru.
Gradele de dificultate în procurarea de marijuana sau haşiş în
cazul respondenţilor care au afirmat că ar putea face rost dacă ar dori se
prezintă în felul următor: 6,9% dintre respondenţi au afirmat că ar putea
face rost foarte dificil, 6,3% dintre respondenţi au afirmat că pot face
rost destul de dificil, 14,2% dintre respondenţi afirmă că pot procura
droguri destul de uşor şi 4,5% dintre respondenţi au spus că pot face rost
foarte uşor (vezi Graficul nr. 38).
Un lucru spre care ar trebui să se îndrepte atenţia este că un
procent de aproximativ 20% dintre respondenţi consideră că ar putea
face rost de marijuana sau haşiş uşor sau foarte uşor aceştia putând
deveni oricând consumatori de droguri.
Pentru a avea o imagine cât mai completă vom analiza gradul de
dificultate în procurarea altor tipuri de droguri decât cele menţionate,
acestea fiind amfetaminele, tranchilizantele sau sedativele, ecstasy şi
inhalante (glue, aurolac şi altele).

Tabel 23 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


dificultatea de a face rost de droguri
Cât de dificil ţi- Destul Foarte
Imposibil Nu ştiu
ar fi să-ţi de dificil dificil
(%) (%)
procuri (%) (%)
Amfetamine 3,8 3,8 9,6 77,7
Tranchilizante
5,3 4,8 7,6 68,3
sau sedative
Ecstasy 5,8 4,7 8,7 72,2
inhalante 3,5 3,5 7,3 70,3
Oricând Foarte Destul de
Cât de uşor ţi-ar fi să-ţi
vreau uşor uşor
procuri
(%) (%) (%)
Amfetamine 1,3 0,8 3,2
Tranchilizante sau sedative 2,2 3,3 8,6
Ecstasy 1,9 1,8 5
inhalante 3,9 5,3 6,4

87
Cea mai mare parte a liceenilor care au fost chestionaţi au afirmat
că nu ştiu cât de dificil li-ar fi să procure droguri, astfel, 77,7% dintre
respondenţi nu ştiu cât de dificil ar fi să procure amfetamine, 68,3% nu
ştiu cât de dificil ar fi să procure tranchilizante sau sedative, 72,2% nu
ştiu cât de dificil ar fi să procure ecstasy şi 70,3% dintre respondenţi nu
ştiu cât de dificil ar fi să procure inhalante.
Dintre drogurile menţionate cel mai dificil de procurat conform
spuselor celor chestionaţi sunt amfetaminele, astfel dintre respondenţi
9,6% afirmă că ar fi imposibil să procure, 3,8% că ar fi foarte dificil să
procure, tot 3,8% că ar fi destul de dificil să procure, dar există şi
respondenţi care consideră co pot face rost uşor, dintre aceştia 3,2%
consideră că pot procura destul de uşor, 0,8% consideră că pot procura
foarte uşor şi un procent de 1,3% consideră că pot procura amfetamine
oricând ei şi-ar dori acest lucru.
În acelaşi timp drogul de care ar face cel mai uşor rost subiecţii
chestionaţi este reprezentat de inhalante, astfel 7,3% dintre respondenţi
susţin că ar fi imposibili să procure, 3,5% că ar fi foarte dificil să
procure, tot 3,5% au afirmat că ar fi destul de dificil să procure, în
vreme ce 6,4% dintre respondenţi afirmă că ar face rost destul de uşor
de inhalante, 5,3% au afirmat că ar face rost foarte uşor şi 3,9% au
afirmat că ar putea face rost oricând ar dori de inhalante (vezi Tabelul
23).
Un lucru îngrijorător este că proporţia celor care au afirmat că ar
putea face rost de droguri uşor sau când ar dori este mult mai mare decât
proporţia celor care au declarat că au consumat droguri aceştia
reprezentând un eşantion cu un risc foarte ridicat de consum de droguri
astfel încât se poate observa necesitatea activităţilor de prevenire
îndreptate în această direcţie.
Un alt lucru care prezintă o importanţă ridicată pentru realizarea
acţiunilor de prevenire a consumului de droguri este studierea modului
în care respondenţii care au declarat că au consumat vreodată droguri le-
au obţinut.
Întrebaţi care a fost modalitatea de procurare a
drogurilor ilicite cum ar fi marijuana sau haşiş (canabis),
ecstasy sau amfetamine pe care le-au consumat, cei mai
mulţi au declarat că le-au consumat la comun/împărţit
într-un grup de prieteni sau că i-au fost date de un
prieten, o fată sau un băiat, mai mare decât el.

88
Modurile în care respondenţii care au declarat că au consumat
vreodată droguri le-au obţinut au fost următoarele: 46 de respondenţi au
afirmat că le-au fost date de un prieten, o fată sau un băiat mai mare
decât ei, tot 46 de respondenţi au afirmat că le-au consumat la comun,
le-au împărţit într-un grup de prieteni, 14 respondenţi au afirmat că le-
au fost date de un prieten de aceeaşi vârstă sau mai mic, 13 respondenţi
au afirmat că le-au cumpărat de la un prieten, 9 respondenţi au afirmat
că le-au fost date de fratele sau sora mai mare, 8 respondenţi au afirmat
că le-au fost date de un străin, 7 respondenţi au afirmat că le-au
cumpărat de la o persoană străină, 4 respondenţi au spus că le-au fost
date de unul dintre părinţi şi un număr de 7 respondenţi au afirmat că au
obţinut drogurile în altă modalitate decât cele prezentate anterior (vezi
Tabelul 24).
Alte modalităţi decât cele prezentate anterior care au fost
specificate de respondenţi ca fiind utilizate pentru a face rost de droguri
au fost oferirea acestora de către un profesor de la şcoala sau furtul
acestora.

Tabel 24 Distribuţia respondenţilor în funcţie de


modul în care au obţinut drogurile
Dacă ai consumat vreodată un drog cum
Frecvenţă
l-ai obţinut
9
mi l-a dat fratele sau sora mea mai mare
0,5
mi l-a dat un prieten, o fată sau un băiat, 46
mai mare decât mine 2,3%
mi l-a dat un prieten de aceeaşi vârsta ca 14
mine sau mai mic 0,7%
4
mi l-a dat unul dintre părinţi
0,2
a fost împărţit de un grup de prieteni/l-am 46
consumat la comun, într-un grup de prieteni 2,3%
8
mi l-a dat o persoană străină
0,4%
13
l-am cumpărat de la un prieten
0,7%
7
l-am cumpărat de la o persoană străină
0,4%

89
7
altă modalitate
0,4%

Prin faptul că există respondenţi care au afirmat că i-au fost oferite


droguri de către un profesor se poate observa necesitatea programelor de
prevenire desfăşurate în şcoli, dar în acelaşi timp pentru ca acestea să
devină eficiente este necesară atât iniţierea de programe de prevenire în
spaţiile recreaţionale, şi în acest caz discoteca se află pe primul loc, cât
şi în comunitate. De asemenea au fost respondenţi care au afirmat că
drogurile le-au fost oferite de părinţi lucru care denotă importanţa care
trebuie să se acorde programelor şi acţiunilor de prevenire desfăşurate în
familie.
Se constată şi importanţa prietenilor sau colegilor; prin urmare,
programele de prevenire „peer-to-peer education” îşi pot dovedi şi în
acest caz utilitatea: un număr cât mai mare de elevi să fie bine informaţi
şi să ştie ce să-i sfătuiască pe colegii sau prietenii lor care ar dori să
discute despre acest subiect. De asemenea, sunt necesare şi eforturi în
direcţia educării părinţilor, pentru ca aceştia să poată oferi informaţii
corecte şi să aibă reacţii adecvate în cazul în care copiii lor îi abordează
într-o problemă sensibilă cum este consumul de droguri.

90
Consumul de droguri şi câteva aspecte religioase

Iată Eu astăzi ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul, alege viaţa
ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi.
(Deuteronom 30,15)

Dumnezeu toate le-a făcut cu bună ştiinţă! Însă orice folosire a


lucrurilor pornind de la alt fundament decât cel pus de Dumnezeu, duce
la dezechilibru şi boală în prima fază, apoi la moarte. Consumul de
droguri din perspectivă psihologică are foarte multe explicaţii: sau
dezvoltat multe teorii şi pe bună dreptate, despre fuga de realitate sau
presiunea socială la care nu toţi pot să facă faţă, teribilismul
adolescentin ca dorinţă de afirmare, comportamentul adictiv ca zestre
genetică, educaţia familială sau socială, influenţa grupului de cultură şi
dorinţa de comuniune, etc.
Din perspectivă teologică, la o analiză de tipul efect - cauză,
mergând până la cauza primordială, se ajunge la următoarea explicaţie:
Dumnezeu la zidit pe om ca stăpân al acestei lumi, nemuritor; şi a pus în
el puteri şi tendinţe conforme cu planul lui Dumnezeu pentru om. Una
din tendinţele sufleteşti zidite de Dumnezeu în sufletul omului este acea
că sufletul caută mereu să-l găsească pe Dumnezeu, să se unească cu El.
Iar dacă Dumnezeu este infinit şi această putere sufletească ce atrage
sufletul spre Dumnezeu trebuie să fie fără de măsură, să tindă spre
infinit. Dumnezeu l-a făcut pe om cu conştiinţă liberă, iar omul din
libera lui voie trebuie să aleagă să fie „împreună lucrător” cu
91
Dumnezeu. În această situaţie, „pofta de infinit” zidită în om poate fi
satisfăcută de Infinitul însuşi şi întreaga viaţă devine o îndumnezeire
continuă: „Adevărata viaţă este să te cunoască pe tine Doamne!”
Această cunoaştere a lui Dumnezeu presupune o hrănire continuă din
Dumnezeu. Sfânta Scriptură ne transmite acest mesaj în multe feluri:
„voi sunteţi ca mlădiţele din trunchiul viţei. Câtă vreme sunteţi legaţi la
trunchi, prin voi curge sevă. Mlădiţa care se rupe de trunchi se uscă şi se
aruncă în foc.”
Cauza primă a tuturor relelor pentru fiecare om în parte, este
decizia de a nu asculta de Dumnezeu şi de a se înfrupta din lumea
aceasta după propriile puteri şi încercarea de a-şi satisface poftele după
propria voie. Iar pofta, care tinde spre infinit, în momentul în care
cineva o întoarce spre ceva material (materia fiind finită prin construcţia
ei) nu poate fi satisfăcută. Unul crede că o viaţă sexuală bună aduce
mulţumire; altul crede că posesiunea bunurilor şi verbul „a avea” în
general dau stabilitate şi siguranţă şi de aici derivă o viaţă mulţumitoare;
altul crede că acţionând şi făcând pentru el şi pentru ceilalţi se va
împlini; dar toţi, rând pe rând, rămân goi şi nemulţumiţi şi constată că
nimic nu îi împlineşte. Numai viaţa împreună cu Dumnezeu satură
această poftă a sufletului de „mereu mai mult”. Unii se consolează în
această stare de neîmplinire spunând: omul nu este perfect. Dar alţii în
această rătăcire după identitatea sinelui, încearcă tot felul de experienţe,
multe dintre ele ducând la moarte. Şi de la o vreme omul nu mai ştie să
iubească, nu mai ştie să ierte, nu mai este om. Este plin de ură,
neîmplinit, fuge de lume, etc.
Bineînţeles că omul poate să facă în această lume orice, fiindcă
este liber. Însă orice ar face omul în afara voii lui Dumnezeu este rău,
iar „pentru ca răul să nu fie fără de sfârşit i-am pus hotar moartea!” În
momentul când omul acţionează conform voii lui, nu i se pare că
greşeşte, dar mai târziu va spune: a fost bine atunci, dar era şi mai bine
dacă ştiam ce ştiu acum şi dacă acţionam altfel. Şi mereu va fi un
„altfel” pe care omul îl descoperă permanent. Dar de rezultatul
acţiunilor anterioare cine răspunde? De faptul că ele au fost imperfecte
şi au stricat perfecţiunea primordială zidită de Dumnezeu?
Libertatea înţeleasă în sensul: pot să fac orice, inclusiv să consum
droguri, duce la moarte şi apoi la judecată. Apogeul acestui fel de a
înţelege libertatea este: vreau să îl omor pe Dumnezeu! Iar Dumnezeu a
fost de acord şi cu asta şi, s-a lăsat „omorât” de oameni, spunându-le
însă cu blândeţe: „greu îţi este ţie să loveşti cu piciorul în ţepuşă!”.
92
Această lume are o ordine de la facerea ei. Cine se înscrie în această
ordine, va înţelege ce este libertatea şi va putea clădii mai departe lumea
împreună cu Ziditorul ei. Cine iese din această ordine nu poate să facă
altceva decât dez – ordine.

În cele ce urmează vom încerca să facem o interpretare din


perspectivă religioasă a datelor furnizate de această cercetare
sociologică privind consumul de drog în rândul tinerilor liceeni din
judeţul Alba. Ne vom opri doar sporadic asupra unor aspecte critice atât
pozitiv cât şi negativ asupra cercetării în ansamblu, întrucât aceasta face
obiectul unui alt studiu. De aceea ne vom limita doar la ceea ce are
influenţă asupra afirmaţiilor pe care vrem să le facem acum.
Orice analiză a oricărui aspect: social, psihologic sau de altă
natură, care nu ajunge până la „Ziditorul lumii acesteia” şi interpretarea
în raport cu Dumnezeu, este o analiză incompletă şi în foarte multe
cazuri ajunge la concluzii eronate.
În cele ce urmează vom face o scurtă analiză a întrebărilor din
capitolul ultim al cercetării, cel privind relaţia tânărului cu Dumnezeu şi
Biserica, şi o prezentare „de facto” a datelor culese.

93
Fig. 1 – Capitolul din Chestionar legat de relaţia tânărului licean
cu Dumnezeu şi Biserica
Întrebarea: „Care este religia ta?” O putem uşor înscrie în rândul
întrebărilor ce vizează culegerea de date factuale deşi se referă la un
aspect subiectiv. Una din problemele chestionarului este că, la toate
întrebările erau posibilităţi de răspunsuri bine definite grafic, sau la
întrebările deschise erau trasate linii unde respondentul urma să scrie
răspunsul, dar la această întrebare lipseşte o căsuţă, o linie sau altă
definire grafică a locului şi a modului cum se aşteaptă răspunsul, ceea ce
pe mulţi i-a pus în încurcătură, 708 din subiecţi preferând să nu
răspundă.
După ce am văzut răspunsurile la a doua întrebare a acestui
capitol: „Crezi în Dumnezeu?”; unde 94,5% au răspuns afirmativ, am
fost tentaţi să credem că deşii cred în Dumnezeu într-o proporţie aşa de
mare, 35,4% se declară ca nefăcând parte din nici o religie.

Care este religia ta?


Frecvenţă Procentaj Frecvenţă Procentaj
adventist 2 .1 nu raspund 708 35.4
agnostic 1 .0 ortodox 1099 55.0
ateu 11 .6 penticostal 37 1,8
baptist 18 .9 pocait 1 .0
crestin dupa 5 .2 protestant 2 .1
evanghelie
evanghelic 3 .2 reformat 38 1,9
evreica 1 .0 romano-catolic 46 2,3
greco-catolic 19 1.0 satanist 1 .0
martor lui iehova 3 .2 unitarian 3 .2
musulman 2 .1
Tabel nr. 1 – Răspunsul la întrebarea: Care este religia ta?

94
Grafic nr. 1 – Răspunsul la întrebarea: Crezi în Dumnezeu?

Însă la o simplă chestionare a bazei de date privind celelalte


răspunsuri ale celor 708 subiecţi ce nu au răspuns la întrebarea
privitoare la religie observăm următoarele:
Nu
Da

Crezi în Dumnezeu? 645 22


De câteva ori

O dată pe an
Săptămânal

sau mai rar


De Paşti şi
1-2 ori pe

Niciodată
Crăciun
Zilnic

pe an
lună

Cât de des mergi la


Biserică? 30 205 151 144 68 57 26
O dată pe an
De două ori
De 4 ori pe
Săptămânal

câţiva ani

Niciodată
O dată la
Lunar

pe an
an

95
Cât de des de
spovedeşti? 14 37 112 150 156 103 92

Nu ştiu ce
înseamnă
Nu
Da
Ai un duhovnic
permanent? 198 259 200
Tabel nr. 2 - Răspunsurile celor 708 liceeni la celelalte întrebări
legate de relaţia cu Dumnezeu şi Biserica

De aici am dedus că grafica chestionarului a influenţat


răspunsurile şi, de fapt, proporţia în care se declară ca făcând parte
dintr-o religie sau alta, este aceeaşi ca şi la cercetările naţionale de profil
sau la recesământul populaţiei. În acest sens, pentru o mai bună imagine
asupra structurii confesionale pe judeţul Alba, putem să redăm aici
graficul unei alte cercetări, efectuate de Biroul de Tineret al Episcopiei
de Alba Iulia în anul 1998 privind percepţia tinerilor din licee asupra
orei de religie şi a altor aspecte ale vieţii spirituale.
89,15%

90,00% Confesiunea
80,00% 1. ortodocşi
2. grecocatolici
70,00% 3. reformaţi
4. nedeclaraţi
60,00% 5. penticostali
6. romano-catolici
50,00% 7. neoprotestanti
8. protestanti
40,00% 9. fără religie
10.altceva
30,00%
20,00%
2,76%
1,76%

1,82%

1,44%

1,25%

0,94%
0,63%

0,13%

0,13%

10,00%
0,00%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

96
Grafic nr. 2 – Structura pe confesiuni a liceenilor din judeţul Alba2

Observăm din Figura 6 că săptămânal şi de două ori pe lună,


cumulat, merg la biserică 53,5% conform răspunsurilor tinerilor. Însă
practica pastorală infirmă aceste cifre şi de aici deducem că tinerii nu au
înţeles prin această întrebare să răspundă dacă participă sau nu la
slujbele din Biserică, ci unii au înţeles dacă merg la biserică şi cu alte
ocazii, nu neapărat participare la programul liturgic.

Nr. Procente din total


Răspunsur zilnic 86 4.3%
i valide saptamanal 562 28.1%
1-2 ori pe luna 508 25.4%
de cateva ori pe an 453 22.6%
de pasti si de 181 9.0%
craciun
o data pe an sau 117 5.8%
mai rar
niciodata 52 2.6%
Total 1959 98.0%
Lipseşte 41 2.0%
răspuns
Total 2000 100.0%
Tabel nr. 3 – Cât de des mergi la Biserică?
Este bine că tinerii de liceu caută Biserica şi după cum reiese şi
din celelalte răspunsuri cred în Dumnezeu, îşi pun probleme
duhovniceşti şi încearcă să practice un minim de norme religioase. În ce
măsură tinderea spre o viaţă duhovnicească influenţează consumul de
drog vom vedea în cele ce urmează.

Cât de des te spovedeşti? Frecvenţă Procent


saptamanal 32 1.6%
lunar 101 5.0%
aproximativ de 4 ori pe an 330 16.5%
aproximativ de 2 ori pe an 525 26.2%
o data pe an 419 21.0%
o data la cativa ani 284 14.2%
2
Ioan Mihail DAN, Liceenii şi ora de religie – cercetare sociologicã – în, Revista „Credinţa
Ortodoxã” nr. 2 / 2001, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxã
97
niciodata 237 11.8%
Total 1928 96.4%
Lipsesc răspunsuri 72 3.6%
Total 2000 100.0%
Tabel nr. 4 – Răspunsul la întrebarea: Cât de des te spovedeşti?

Din aceste răspunsuri observăm că 23,1% se spovedesc de 4 ori


pe an, aşa cum prevede rânduiala bisericească. Încă 47,2% dintre ei se
spovedesc o dată sau de două ori pe an, ceea ce înseamnă că îşi pun
probleme spirituale, încearcă să se menţină într-un „minim” necesar
sufletului.

4 Ai un duhovnic permanent?
4,40%
3 1
24,00% D
31,60%
Nu
A
ştiu

N
U

2
40,00%

Grafic nr. 3 – Răspunsurile la întrebarea: „Ai un duhovnic


permanent?”
A avea un duhovnic permanent presupune că tânărul este
preocupat de viaţa spirituală, a înţeles rolul duhovnicului în creşterea lui
duhovnicească şi, prin duhovnic, se află într-o stare de ascultare faţă de
Dumnezeu. Intuieşte ordinea spirituală şi materială a lumii şi încearcă
să-şi potrivească viaţa cu această ordine. Măsura în care reuşeşte acest
lucru sau, mai precis, i se dăruieşte acest lucru, depinde de la persoană
la persoană. Pentru că mulţi dintre cei dintâi vor fi pe urmă şi dintre cei
de pe urmă vor fi întâi.
Procentul celor ce au un duhovnic permanent este însă foarte bun
pentru această perioadă a vieţii, pentru că acesta scade o dată cu
înaintarea în vârstă. De aici înţelegem că în prima parte a vieţii omul

98
este mai doritor de a-l cunoaşte pe Dumnezeu, dar pe parcursul vieţii se
înstrăinează şi primează mai mult voia sinelui.
Rugăciunile în particular

1200
1024
1000
frecvenţa

800
600
361
400 308

200 137
77
37
0
pe saptamana
de cateva ori

din cand in

nu stiu
foarte rar

niciodata
zilnic

cand

Răspunsuri

Graficul nr. 4 – Răspunsul la întrebarea: „Cât de des îţi spui rugăciunile


acasă în particular?”

În continuare la întrebarea: Cât de des îţi spui rugăciunile în


particular, observăm că jumătate dintre subiecţi îşi spun rugăciunile
zilnic iar cumulat, de la „zilnic” până la „din când în când” avem un
procent de 87,1. Bineînţeles că interpretarea răspunsurilor este
subiectivă, pentru că la unii dintre respondenţi a-şi spune rugăciunile,
presupune a se pune în genunchi în faţa icoanei şi a citi dintr-o carte
poate şi o jumătate de oră iar pentru alţii acelaşi lucru se rezumă la un
gând către de Dumnezeu de 30 de secunde, poate când deja s-a întins în
pat.
Având în vedere că obiectivul principal al acestei cercetări nu este
viaţa religioasă a tinerilor liceeni, vom încerca să ne folosim de datele
pe care le avem pentru a vedea dacă credinţa şi practica duhovnicească
influenţează în vreun fel consumul de droguri.

Frecvenţă Procentaj
da 1819 91
nu 94 4,7
lipsă răspunsuri 87 4,4
99
Total 2000 100
Tabel nr. 5 – Răspunsul la întrebarea: Crezi că dacă te rogi,
Dumnezeu are puterea să te schimbe în bine?
Mai avem de vizualizat aici răspunsurile la întrebarea: Crezi că
dacă te rogi, Dumnezeu are puterea să te schimbe în bine? Nici nu se
putea ca acest răspuns să fie diferit faţă de cel de la întrebarea: „Crezi în
Dumnezeu?”, pentru că cele două sunt legate între ele. Astfel, conform
răspunsurilor redate în figura 10, vedem că în proporţie de 91% cred că
Dumnezeu are puterea să-l schimbe pe om în bine. Însă numai în
condiţiile primei părţi a întrebării, „dacă te rogi”, Pentru că Dumnezeu
respectă libertatea omului şi nu îl schimbă pe om decât dacă el îl roagă
pe Dumnezeu să-l schimbe.
Acestea sunt răspunsurile primare pe care ni le oferă baza de date
a cercetării sociologice în cauză. Am considerat însă interesant să mai
vedem câteva relaţii între răspunsuri pe care încercăm să le evidenţiem
în cele ce urmează.

Numărul de persoane care au consumat vreun fel de drog este de


257, ceea ce reprezintă 12,85 din totalul de 2000 chestionare valabile
prelucrate. Însă avem un număr de 163 persoane care au încercat un
singur fel de drog, adică 8,15% din total. Iar din aceştia 57 au folosit
tranchilizante sau sedative fără prescripţie medicală, 64 au consumat
alcool împreună cu medicamente iar 22 marijuana şi haşiş. Ori aceştia
din urmă reprezintă doar 1,1%. Deci 7% din totalul de 12,85% nu putem
să spunem că sunt consumatori de droguri, ci este vorba doar de
teribilismul vârstei, dorinţa de „senzaţii tari”, iar procentul celor ce
putem să spunem că au consumat droguri este 5,85%. Este important să
fim atenţi asupra tendinţelor în rândul tinerilor şi să facem muncă de
prevenire, informare şi supraveghere. Este interesant să vedem ce
răspunsuri au dat cei au consumat vreun fel de drog, la întrebarea: Ai un
duhovnic permanent?
Tabelul nr. 6 – Corelaţie între răspunsuri la întrebările: 1. „Ai
consumat vreodată unul din următoarele droguri?” şi 2. „Ai un duhovnic
permanent?”
Ai un duhovnic
permanent?

100
nu stiu ce
da nu inseamna
ai consumat vreodata tranchilizante sau da 31 46 20
sedative (extraveral, rudotel, diazepam nu 587 746 449
sau inrudite) fara prescriptia medicului nu rapund 13 8 11
da 3 2
ai consumat vreodata GHB (ecstasy
lichid - gama hidrohi butirat) nu 623 789 473
nu raspund 5 9 7
da 1 8 2
ai consumat vreodata LSD sau alte
substante halucinogece nu 625 781 470
nu raspund 5 11 8
da 38 59 34
ai consumat vreodata alcool impreuna
cu pastile nu 582 730 436
nu rapund 11 11 10
da 1 9 2
ai consumat vreodata ciuperci
halucinogene nu 623 780 470
nu raspund 7 11 8
da 5 6 3
ai consumat vreodata heroina nu 622 787 467
nu raspund 4 7 10
da 1 1
ai consumat vreodata relevin nu 627 790 470
nu raspund 4 9 9
da 7 8 7
ai consumat vreodata ecstasy nu 620 784 463
nu raspund 4 8 10
da 2 8 5
ai consumat vreodata cocaina nu 624 785 464
nu raspund 5 7 11
ai consumat vreodata matadona da 1 4 3
nu 625 789 469
ai consumat vreodata matadona
nu raspund 5 7 8
ai consumat vreodata crack da 2 4 1
nu 624 787 471

101
nu raspund 5 9 8
da 5
ai consumat vreodata ketamina nu 626 788 471
nu răspund 5 7 9
da 1 2 1
ai consumat vreodata amfetamine nu 625 791 468
nu raspund 5 7 11
da 4 8 9
ai consumat vreodata steroizi
anabolizanti nu 621 784 463
nu raspund 6 8 8
da 18 32 22
ai consumat vreodata marijuana sau
hasis nu 607 759 446
nu raspund 6 9 12
da 6 4 6
ai consumat vreodata alte droguri nu 616 782 459
nu raspund 9 14 15

După cum reiese din tabelul de mai sus şi din alte prelucrări pe
care nu le putem reda aici din lipsă de spaţiu, unde avem corelate
întrebările: 1. „Ai consumat vreodată unul din următoarele droguri?” şi
2. „Ai un duhovnic permanent?” şi avem răspunsurile împărţite pe
întrebări, din totalul de 257 persoane care au consumat vreun fel de
drog, 74 persoane au răspuns că: Da! Au consumat drog şi au un
duhovnic permanent, 111 au consumat şi nu au un duhovnic, iar 65 nu
ştiu ce înseamnă un duhovnic. A avea un duhovnic permanent,
înseamnă că persoana în cauză doreşte o creştere spirituală, are
cunoştinţe religioase de bază cel puţin şi, încearcă să întreprindă ceva
pentru creşterea lui duhovnicească. Faptul că 29,6% din cei ce au
consumat au un duhovnic permanent, din punct de vedere religios este
îmbucurător. Dacă mai corelăm aceste date şi cu răspunsurile la
întrebarea: Cât de des îţi spui rugăciunile acasă în particular?, o să
observăm că 59,92% dintre ei se roagă cel puţin de câteva ori pe
săptămână.
Grafic nr. 5 – Răspunsurile celor ce au declarat că au consumat
droguri, la întrebarea: „Cât de des îţi spui rugăciunile acasă în
particular?”

102
120

105
100

80

60
49
42
40
28

20 18
11

0
zilnic de cateva din cand in foarte rar niciodata nu stiu
ori pe cand
saptamana

O observaţie care ne-ar putea pune pe gânduri este următoarea:


dintre cele 52 de persoane care au declarat că nu merg niciodată la
Biserică, 16 le regăsim între consumatorii de droguri. Ceea ce
înseamnă un procent de 30,8%, în vreme ce procentul celor ce
consumă dintre cei ce au o cât de mică deschidere spre cele
religioase este de 5,85%. Dacă mai interogăm baza de date aflăm că
dintre cei ce consumă şi nu merg niciodată la Biserică, 11 tineri nu
cred în Dumnezeu. Având în vedere că doar 51 persoane din întreg
eşantionul au răspuns că nu cred în Dumnezeu, cei 11 reprezintă
20,57 %, iar de aici rezultă a doua observaţie, legată de prima: 20 %
dintre cei ce nu cred în Dumnezeu consumă droguri. Dacă eu, în
calitate de preot ortodox, fac afirmaţia următoare: „Credinţa în
Dumnezeu este în strânsă legătură cu alunecarea în diverse patimi!”
pot fi acuzat de lipsă de obiectivitate pentru că sunt membru activ al
Bisericii şi sunt subiectiv în aprecieri din această cauză. Dar aceste
procente, de mai sus, vădesc o realitate.

103
Un alt aspect care ar putea da o direcţie de cercetare este faptul
că 80% dintre cei ce nu cred în Dumnezeu sunt băieţi. Fiecare dintre
observaţiile de mai sus ar putea să fie tema unui studiu, bazat pe
răspunsurile din cadrul acestei cercetări. Însă scopul acestui raport de
cercetare nu este să întoarcă pe toate feţele viaţa religioasă a celor ce
au declarat că au consumat vreun fel de drog. Întrebările legate de
viaţa religioasă a respondenţilor au fost reduse la minim tocmai
pentru că a primat dorinţa de a afla alte aspecte cu prioritate. Din
datele pe care le avem am putea să facem mult mai multe corelaţii şi
să evidenţiem mult mai multe aspecte în legătură cu viaţa religioasă a
celor ce au consumat, însă toate datele converg spre următoarea
direcţie de interpretare: Nu se poate spune că cei ce se roagă nu
consumă sau că cei ce au consumat nu se roagă. Aspectele calitative
ale vieţii religioase nu pot fi quantificate şi redate grafic pentru
simplul motiv că „viaţă religioasă” înseamnă Dumnezeu însuşi, iar
Dumnezeu nu poate fi măsurat. Putem să facem câteva remarci cu
privire la nr. de respondenţi care au sau nu un duhovnic permanent,
cu privire la cât de des îşi spun tinerii rugăciunile acasă în particular
sau cât de des merg la biserică, dar niciodată nu vom surprinde
calitatea relaţiei tânărului cu Dumnezeu. Mai menţionăm aici
rezervele pe care le avem în legătură obiectivitatea răspunsurilor.
Poate că unii tineri au bifat consumul din teribilism iar alţii la-u
ascuns din pudoare, frică sau neîncredere în gestionarea
chestionarelor.
Concluzia generală din perspectivă religioasă ar fi următoarea:
consumul de droguri este una din faţetele îndepărtării omului de
Dumnezeu din mândrie. Însă căderea omului în păcat se poate face în
foarte multe feluri, şi oricare dintre ele este cel puţin la fel de urâtă ca
şi consumul de droguri.

Capitolul 7 Concluzii

Creşterea consumului de droguri în rândul populaţiei tinere


constituie una dintre problemele actuale ale societăţii româneşti. Din
104
această perspectivă, asigurarea unui climat optim de dezvoltare pentru
tineri reprezintă o prioritate pentru toţi factorii implicaţi în procesul de
formare al acestora.
Studiul conturează o imagine clară şi obiectivă a situaţiei actuale a
consumului de droguri în rândul liceenilor din judeţul Alba prin analiza
consumului diferitelor substanţe psihoactive, a diferitelor variabile
categorice: vârstă, gen, forma de învăţământ, percepţia riscurilor
asociate consumului, gradul de cunoaştere al diferitelor droguri şi
efectele acestora.
Un aspect reliefat de studiu este acela că o proporţie mare a
liceenilor cunosc diferite tipuri de droguri, cele mai cunoscute fiind
cocaina, heroina, marijuana sau haşişul şi tranchilizantele sau
sedativele, mai mult de trei sferturi din populaţia interogată declarând
că au auzit de ele, iar cel mai puţin cunoscut drog ilegal de către elevi
este GHB-ul cunoscut doar de un procent de 5,6% dintre liceenii
chestionaţi.
Aproximativ jumătate din liceenii cuprinşi în studiu au afirmat
că ştiu care este potenţialul de a crea dependenţă şi efectele
dăunătoare asupra sănătăţii ale drogurilor, însă se poate observa şi
prezenţa unor liceeni care atribuie drogurilor şi efecte pozitive, cum
ar fi, îţi dă încredere în tine, te relaxează, nu mai eşti aşa timid, şi de
aceea sunt necesare în continuare eforturi pentru a creşte proporţia
tinerilor care cunosc riscurile pe care le presupune consumul acestor
substanţe.
Atitudinea liceenilor faţă de problema consumului de droguri
este în general una de respingere şi dezaprobare. Majoritatea elevilor
respondenţi nu sunt de acord cu consumul de droguri şi consideră că
legile care îngrădesc consumul şi traficul de droguri ar trebui să fie
mai restrictive.
Un alt aspect reliefat de studiu este acela că fenomenul
consumului de droguri este prezent în judeţul Alba deşi numărul
liceenilor care declară că au consumat droguri în ultimele 30 de zile este
relativ mic (5,2%). În altă ordine de idei aceste procente trebuie tratate
cu prudenţă neavând posibilitatea să verificăm gradul de sinceritate al
respondenţilor.
Comparând răspunsurile cu privire la consumul de droguri cu alte
date referitoare la informaţiile cu privire la consumul de droguri în
rândul familie, a colegilor, a prietenilor, cu privire la dificultatea de
105
obţinere a acestora şi cu privire la frecvenţa cu care respondenţii declară
că au avut posibilitatea să încerce droguri, estimăm că numărul real al
consumatorilor este mai mare.
Cel mai consumat drog de către liceenii din judeţul Alba care au
fost chestionaţi este alcoolul împreună cu pastile, urmat de
tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului şi de marijuana sau
haşiş.
În privinţa vârstei începerii consumului de droguri se constată
că principala vârstă de debut pentru consumul de droguri este situată
între 14 şi 16 ani, aceasta fiind urmată de perioada între 16 şi 18 ani.
În cazul celor care au afirmat că au consumat droguri acestea le-au
fost oferite de către cineva cunoscut din familie sau din grupul de
prieteni în mai mult de trei sferturi din cazuri. Aceste date prezintă şi ele
o importanţă ridicată pentru cei care implementează programele de
prevenire a drogurilor, aceştia trebuind să se axeze pe următoarele
obiective: conştientizarea de către liceeni a riscului că persoana care le
oferă droguri este cel mai probabil una din cercul lor de cunoştinţe şi
modalităţi prin care tinerii să recunoască situaţiile cu risc şi să ştie cum
să acţioneze.
Locurile cu risc crescut pentru consumul de droguri sunt de obicei
locuri de divertisment, cum ar fi discoteci sau petreceri, şi în mai mică
măsură pe stradă, acasă sau la şcoală. Deşi numărul celor care declară că
pot procura droguri la şcoală este mic, fenomenul există şi nu se poate
face abstracţie de el.
Cunoaşterea acestor locaţii este deosebit de utilă pentru cei
implicaţi în prevenirea consumului de droguri, în stabilirea obiectivelor
pentru programele de prevenire, fiind deosebit de importantă informarea
atât a părinţilor cât şi a liceenilor asupra existenţei acestui risc şi
însuşirea de către liceeni a diverselor modalităţi de reducere a factorului
de risc de consum, cum ar fi, evitarea participării la anumite petreceri,
însuşirea de abilităţi pentru a face faţă unor situaţii cu risc crescut –
rezistenţă la presiunea grupului. De asemenea, pentru ca programele de
prevenire desfăşurate în şcoli să fie eficiente este necesară susţinerea lor
prin programe de prevenire în spaţiile recreaţionale, în special în
discoteci, şi în comunitate.
Un număr foarte mare de respondenţi asociază consumul de
droguri, fie că e vorba de marijuana sau haşiş, de ecstasy sau de alte
tipuri de droguri, cu ideea de „rău”, aceştia considerând că un asemenea

106
comportament riscă să producă un rău fizic sau de altă natură celor care
îl adoptă.
În momentul în care ar afla că un membru al familie, un prieten
sau un necunoscut consumă droguri mai puţin peste 30% dintre
respondenţi ar sfătui persoana respectiva să meargă la un centru de
dezintoxicare pentru a primi îngrijire din partea unui specialist, medic
sau psiholog. Acest lucru denotă necesitatea acţiunilor pentru a face mai
cunoscut ajutorul pe care îl poate aduce psihologul, medicul sau alţi
specialişti în cazul unei persoane care are probleme cu consumul de
droguri.
De asemenea, un alt lucru extrem de important este necesitatea
promovării instituţiilor cu rol în prevenirea consumului de droguri, cum
ar fi, Agenţia Naţională Antidrog prin intermediul Centrului de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba şi Compartimentul
analiza şi prevenirea criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie
Judeţean Alba deoarece acestea sunt cunoscute doar de un procent mai
mic de 10% dintre respondenţi.
Răspunsurile oferite de liceenii care au luat parte la studiu despre
motivele pentru care unii tineri consumă droguri şi alţii nu, pot fi
considerate noile direcţii pentru acţiunile de prevenire viitoare. Teama
de moarte a fost indicat ca principalul motiv pentru care mulţi tineri nu
consumă droguri, pe lângă teama de dependenţă şi frica de Dumnezeu.
Principale motive, menţionate de liceeni, care determină consumul de
droguri la tineri sunt, în ordine descrescătoare: anturajul/prietenii, dorinţa
de senzaţii tari, curiozitatea, tentaţia şi problemele în familie sau cele
personale. Astfel că pentru a creşte eficienţei programelor de prevenire
adresate tinerilor este nevoie de dezvoltării stimei de sine a liceenilor şi
dezvoltarea abilităţilor sociale ale acestora.
De asemenea, este recomandabil ca în activităţile de prevenire să
se insiste pe îmbunătăţirea autocontrolului, pe formarea unor abilităţi de
luarea a deciziilor şi mai ales pe abilităţile de a se opune, datorită
influenţei pe care grupul de prieteni o are asupra individului.
Printre cele mai importante măsuri pentru a-i opri pe cei mai mulţi
tineri să încerce să consume droguri au fost menţionate de respondenţi
următoarele: pedepsirea aspră a celor care vând şi a celor care consumă
droguri, mai multă comunicare între părinţi şi tineri, existenţa unor
psihologi în şcoli cu care adolescenţi să poată discuta şi mediatizarea
centrelor de dezintoxicare şi reabilitare unde tinerii care consumă
droguri să poată cere ajutor.
107
Datele obţinute în urma studiului ne oferă o imagine de ansamblu
cu privire la prevalenţa consumului de droguri în rândul adolescenţilor,
precum şi cu privire la cunoştinţele lor privind efectele drogurilor şi
oferă linii directoare în planificarea activităţilor şi programelor de
prevenire a consumului. Aceste programe trebuie implementate atât la
nivelul şcolii, cât şi la nivelul familiei şi a comunităţii. Rezultatele
studiului ne atenţionează că este necesară continuarea activităţilor şi
programelor de informare şi educare cu privire la efectele consumului
de droguri în rândul tinerilor. În urma acestor programe se urmăreşte
dezvoltarea abilităţilor tinerilor de a identifica factorii de risc şi factorii
de protecţie în prevenirea consumului de droguri.
Totodată este necesară extinderea programelor educative şi
implicarea tinerilor în activităţi organizate de timp liber, care să le
permită acestora formarea de abilităţi sociale şi adoptarea unui stil de
viaţă sănătos şi să ofere alternative de viaţă sănătoasă. În acest sens are
rol important colaborarea dintre instituţiile responsabile în domeniul
tineretului. În procesul de dezvoltare a cunoştinţelor tinerilor cu privire
la efectele consumului de droguri este importantă colaborarea strânsă cu
mass-media.
Pentru adolescenţi principalele surse pentru informaţiile legate de
droguri sunt considerate a fi familia, prietenii, colegii, profesorii şi
mass-media. Pentru conştientizarea riscurilor pe care le presupune
consumul de droguri şi pentru modificarea atitudinii liceenilor faţă de
consumul de substanţe psihoactive, în sensul respingerii consumului, se
impune continuarea şi intensificarea colaborării dintre mass-media şi
profesioniştii din domeniul dependenţelor, pentru furnizarea de
informaţii corecte şi complete tinerilor şi altor categorii populaţionale.
De asemenea, având în vedere receptivitatea tinerilor faţă de
informaţiile venite din partea celor de vârsta lor, creşterea numărului
programelor de educaţie de la egal la egal (peer-to-peer education) s-ar
putea dovedi o iniţiativă valoroasă în domeniul prevenirii consumului de
droguri.
Astfel că un alt obiectiv al programelor de prevenire trebuie să fie
formarea şi informarea unui număr cât mai mare de elevi care să ştie ce
să-i sfătuiască pe colegii sau prietenii lor care ar dori să discute despre
acest subiect.
De asemenea, sunt necesare şi eforturi în direcţia educării
părinţilor, pentru ca şi aceştia să poată oferi informaţii corecte şi să aibă

108
reacţii adecvate când copiii lor îi abordează într-o problemă sensibilă
cum este consumul de droguri.
Studiul a oferit informaţii despre cunoştinţele, atitudinile şi
comportamentele legate de consumul de droguri în rândul liceenilor din
judeţului Alba, acestea oferind o imagine de ansamblu asupra
fenomenului drogurilor, dar în acelaşi timp oferă repere importante şi
utile pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a acţiunilor şi
programelor viitoare, pentru planificarea pe termen mediu şi lung a
activităţilor de prevenire a consumului de droguri.

Bibliografie

109
Abraham, Pavel (coord.), Repere ştiinţifice ale consumului de droguri
în societatea românească, editura Napoca Star, Cluj-Napoca,
2008.
Abraham, Pavel (coord.); Cicu, Gabriel; Georgescu, Daniela;
Moldovan, Ana Maria, Ghid de prevenire a consumului de
droguri în rândul adolescenţilor şi tinerilor, editura Detectiv,
Bucureşti, 2007.
Abraham, Pavel (coord.); Cicu, Gabriel; Podaru, Dana; Moldovan, Ana
Maria, Prevenirea şi consilierea antidrog, editura Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2004.
Abraham, Pavel; Richard, Denis; Seson, Jean-Louis, Dicţionar de
droguri, toxicomanii şi dependenţe. Strategii, instituţii,
legislaţie în domeniul drogurilor, editura Ştiinţelor medicale,
Bucureşti, 2007.
Drăgan, Jenica, Dicţionar de droguri, editura Naţional, Bucureşti, 2000.
Drăgan, Jenica, Drogurile în viaţa românilor: de la Zalmoxis la
Ceauşescu: istorie inedită, editura Magicart Design, Bucureşti.
Edwards, Griffith, Drogurile-o tentaţie sinucigaşă, editura Paralela 45,
Piteşti, 2006.
Rotariu, Traian (coord); Bădescu, Gabriel; Culiuc, Irina; Mezei, Elemer;
Mureşan, Cornelia, Metode statistice aplicate în ştiinţele
sociale, editura Polirom, Iaşi, 2004.
Rotariu, Traian; Iluţ, Petru, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie:
teorie şi practică, editura Polirom, Iaşi, 2001.
Trifan, Gabriela, Moartea albă: prevenirea, depistarea şi combaterea
consumului şi a traficului ilicit de droguri, editura Olimpiada,
Brăila, 2003.

110