1

În “mintea” unui toxicoman

Aţi gândit vreodată ce e in mintea unui toxicoman?

Cred că prea puţini dintre noi punem o astfel de întrebare mai degrabă etichetăm, e mai uşor decât să gândim la
realele probleme, simţiri ale toxicomanului.
Sunt convinsă că mulţi dintre noi depindem sau suntem dependenţi de ceva fie dulciuri, părinţi, cafea etc. Doar că
dependenţa necontrolată poate avea urmari grave, este drumul sigur spre pierderea contactului cu cei din jur si cu
tine însuţi

“Tot mai frecvent tinerii ori adulţii, femei ori bărbaţi, săraci ori bogaţi, instruiţi sau neşcolarizaţi doresc să facă
totul pentru că, deşi aceiaşi, în coordonatele generale să fie altfel, să fie alul, alta, să fim “şarmanţi”. Este lesne de
înţeles că în acest context se apelează la droguri care într-adevăr, pot schimba dispoziţia, ne pot face pentru un
scurt timp “seducători”, dar puţini ştiu cât sunt de periculoase, cât sunt de nocive pentru organism şi care într-o
perioadă care nu poate fi anticipată cu exactitate ele ajung să ne marginalizeze să ne excludă din viaţa socială”.1

Dar de fapt ce sunt drogurile?

În limbajul comun de astăzi, prezentat în dicţionarele de specialitate, cuvântul drog este o substanţă de natură ce
produce modificarea funcţiilor cognitive sau motrice organismului ce poate crea dependenţa.2

Clasificarea drogurilor:
a) după originea produsului sunt:
-compuşi sintetici
-compuşi semisintetici
-compuşi naturali.
b) după regimul juridic al substanţelor din care sunt alcătuite dogurile:
- licite (supus controlului, consum liber)
-ilicite (consumul, traficul şi producerea strict interzise)
c) după efectul produs asupra sistemului nervos central:
- Psiholepticele se împart în: hipnotice (somniferele)
tranchilizante (sedative)
acestea două se administrează persoanelor ce au stări de anxietate, frică.
neurolepticele se administrează bolnavilor psihici

1
Ruxandra Răşcanu, “Psihologie şi pedagogie în dependenţa de droguri”, Bucuresti, Ed. Ars Docendi, 2002, p.7.
2
Dr. Pavel Abraham, “Capcana Drogurilor”, Bucuresti, Ed. Detectiv, 2005, pag.27
 2
- Psihoanaleptice se împart în cele halucinogene sunt cele ce dau starea de halucinaţie, suită de percepţii şi
trăiri; mai sunt şi stupefiantele ce generează toxicomania; o altă clasificare o reprezintă şi euforizantele
generatoare de euforie, beatitudine artificială.1

În cele ce urmează o sa realizez o descriere scurtă a principalelor droguri.

Voi începe cu COCAINA unde sursa ei de producere poate fi naturală sau sintetică. Administrarea sa se
poate face in mod oral, transmucozal, intravenous sau prin inhalare. Sevrajul apare după o perioadă absentă de
consum.
Tablou simptomatic:

1. Intoxicaţia acută se caracterizează prin tulburărări somatice şi tulburărări psihice.

- Tulburărări somatice sunt prezente prin: disfuncţia sexuală, creşterea sau oscilaţia tensiunii
arteriale, greţuri, stări de vomă, senzaţie de energie, scăderea apetitului la mâncare, creşterea
temperaturii, mărirea demetrului pupilei.
- Tulburărări psihice se manifestă în comunicarea şi deschiderea interpersonală şi socială,
dispoziţie expansivă, agitaţie psihomotorie, incoerenţă ideo-verbală, ideaţie delirantă, lipsa de
logică, manifestări halucinatorii, stare confusională progresivă până la comă.

2. Intoxicaţia cronică :
- Tulburărări somatice se găsesc în disfuncţia sexuală severă, tensiune arterială oscilatorie,
afecţiuni respiratorii, dureri de cap, scăderea acuităţii vizuale cu vedere înceţoşată, reducerea şi
superficializarea somnului, convulsii, afecţiuni gastro-intestinale cu greaţă, vărsături, dureri
abdominale.
- Tulburărări psihice se manifestă prin delir, halucinaţii, iritabilitate.

Tulburărări psihosomatice ale sevrajului se manifestă prin: iritabilitate, instabilitate psihică, labilitate
dispoziţională, tulburărări ale activităţii hipnice cu predominanţa insomniei, senzaţia de epuizare psihică, agitaţie
psihomotorie.2

CANABIS-ul se găseşte în forma naturală, planta cannabis, atât de cunoscută în Cuba unde are mulţi adepţi.
Administrarea se poate face pe cale orală sau prin inhalare.

1
Dr. Pavel Abraham, “Capcana Drogurilor”, Bucuresti, Ed. Detectiv, 2005, pag. 30-31
2
Idem, pag.32
 3
Tablou simptomatic:
1. Intoxicaţia acută:
• Tulburările somatice se văd în ochii injectaţi pe zona conjuctivă, afecţiune pulmonară,
incoordonare motorize tahicardie, degradare neuronală; senzaţie de uscăciune a gurii şi nevoia
de dulciuri dar şi un apetit crescut.
• Tulburările psihice se observă prin vorbire rapidă, sonoră, prin izbucniri în râs în fazele
iniţiale; somnolenţă în fazele târzii, lipsa concentrării, frenezie senzorială, manifestări
senzoriale psihotice, iluzii şi halucinaţii, ideaţie delirantă, vorbire incoerentă pierderea simţului
măsurii, ce duce la dorinţa de a experimenta şi alte droguri, perceperea distorsionată asupra
trecerii timpului.

2. Intoxicaţia cronică:
• Tulburările somatice se manifestă prin dependenţa fizică, THC-ul (Tetrahydrocannabinolul
este substanţa activă principală din cannabis) acesta fiind liposolubil şi având efecte nefaste
asupra creierului şi asupra sistemului endocrine; de altfel se mai găsesc şi scăderea libidoului,
căderi imunitare de concentrare, predispoziţie la cancer pulmonar mai rapid decât la consumul
de tutun.
• Tulburările psihice delirante sau halucinatorii, tulburări anxioase, incapacitate de concentrare a
atenţiei, ruperea de realitate, subiectul nu realizează că are o problemă.

Tulburări psihosomatice ale sevrajului: manifestat prin iritabilitate, deureri de stomac, agresivitate şi anxietate.1

OPIOIDELE sun întâlnite atât în stare naturală, cât şi în stare semisintetică dar şi sintetică. Planta din care sun
fabricate opioidele se numeşte Papaver somniferum album. Administarea lor se poate face pe cale orală,
injectabilă sau transmucozal.
Tablou simptomatic:

1. Intoxicaţia acută
• Tulburările somatice- analgezie prin mecanisme fiziologice ce controlează senzaţia, dar şi
suferinţa dureroasă. Apare depresie respiratorie, suprimarea tusei, greţuri, vărsături, mioză
(contracţia musculaturii circulare a irisului). Se întâlneşte vasodilataţia cu hipotensiune arterială,
dar se poate întâlni şi creşterea presiunii lichidului cefalorahidian, constipaţie, deprimarea
centrului termoreglator cu tendiţă la hipotermie.
• Tulburări psihice prezente prin 3 faze, în prima fază avem euforia, în a doua fază este agitaţia
psihomotorie, şi în ultima fază avem depresia.
1
Dr. Pavel Abraham, “Capcana Drogurilor”, Bucuresti, Ed. Detectiv, 2005, pag. 33
 4

2. Intoxicaţia cronică
• Tulburări somatice manifestate prin constipaţie (uneori cu spitalizare), amenoree la femei, tremor
persistent, infecţii şi tromboze la nivelul locului de administrare parenterală. Sunt semen vizibile
de înfometare, neglijenţa cu deteriorare generalizată a stării de sănătate, da şi scăderea imunităţii.
• Tulburări psihice manifestate prin nepăsarea faţă de agresiuni şi dureri, micşorarea impulsurilor
sexuale, indiferentism şi apatie, tulburări ale activităţii hipnice, şi tulburări psihotice delirante şi
halucinatorii.

Tulburări psihosomatice ale sevrajului sunt manifestate prin dispoziţia disforic- anxioasă, greţuri cu senzaţie de
vomă, rinoree cu hiperhidroză şi hipersecreţie lacrimală, accelerarea tranzitului intestinal şi diaree, secuse
musculare şi mialgii. Sunt întâlnite şi senzaţiile de frison şi piloerecţie, se reduc activităţile hipnice şi insomnii,
febră.1

SOLVENŢII VOLATILI- sunt întâlnite în formă sintetică şi administrarea se face prin inhalare.
Tablou simptomatic:

1. Intoxicaţia acută
• Tulburări somatice manifestate prin congestie nazală şi periorală, incoordonare motorize, tremor,
nistagmus lateral. Dispnee şi cianoză prin diminuarea capacităţii respiratorii, greaţă, vomă, dureri
abdominale, hipoxie, aritmie severă.
• Tulburări psihice depistate prin ameţeală, incoerenţă ideo- verbală, manifestări halucinatorii,
anxietate, euforie, agresivitate.

2. Intoxicaţia cronică
• Tulburări somatice întâlnite prin congestie nazală şi periorală, iritaţie conjuctivală, iritaţie,
hipersecreţie a căilor aeriene superioare, insuficienţă renală şi hepatică cronică.
• Tulburări psihice găsite în tulburări psihotice delirante şi halucinatorii, cât şi tulburări anxioase.2

HALUCINOGENELE se găsesc în toate cele trei forme: naturală, semisintetică şi sintetică. Administrarea se
face prin toate formele ei întâlnite.
Dependenţa fizică sau psihică este rar semnalată şi doar la unele halucinogene. Marcată este însă psihotoxicitatea.

1
Dr. Pavel Abraham, “Capcana Drogurilor”, Bucuresti, Ed. Detectiv, 2005, pag. 34
2
Idem, pag. 36
 5
Tablou simptomatic:
1. Intoxicaţia acută
• Tulburări somatice manifestate prin tahicardie, palpitaţii, tremor al extremităţilor, lipsa de
coordonare motorize.
• Tulburări psihice sunt găsite în teamă difuză, neprecizată, proiectată în viitor. Dispoziţia fiind
afectată prin trecere de la bucurie la depresie sau chiar panică. Sun întâlnite şi iluziile,
manifestările halucinatorii, percepţii vii, irizate, audiţie colorată, depersonalizare, derealizare.

2. Intoxicaţia cronică
• Tulburări somatice întâlnite în degradarea neuronală severă, degradere fizică generalizată.
• Tulburările psihice sunt tulburări grave ce necesită spitalizare şi medicaţie prelungită.

După oprirea consumului nu avem starea de sevraj, pot apărea excepţional halucinaţii.1

DERIVAŢII DIN AMFETAMINĂ sunt găsiţi în formă sintetică (ectasy). Administrarea se face pe cale orală.
Sevrajul apare doar la marii toxicomani.
Tablou simptomatic:

1. Intoxicatia acută
• Tulburări somatice prezente prin capacitatea scăzută de a realize performanţe motorii, efect
anorexigen, creşterea tensiunii arteriale, bronhodilataţii, frisoane.
• Tulburări psihice manifestate prin excitaţie psihică, senzaţie de minte proaspătă, bună
dispoziţie, iniţiativă, concentrare mărită, nevoia de a vorbi, riscul tulburărilor psihotice
chiar şi la doze mici. Pot apărea şi halucinaţii, îndepărtare, întârzierea stării de oboseală.

2. Intoxicaţia cronică
• Tulburări somatice existente prin hipertensiune arterială, tahicardie, aritmii, degradare
neuronală severă cu afectare ireversibilă a memoriei.
• Tulburări psihice întâlnite în hiperactivitate, iritabilitate, tremor, delir, halucinaţii
asemănătoare cu schizophrenia paranoidă.

Tulburări psihosomatice ale sevrajului reprezentate de confuzie, depresie, anxietate, tensiune musculară, stări de
leşin, frisoane, transpiraţii.2

1
Dr. Pavel Abraham, “Capcana Drogurilor”, Bucuresti, Ed. Detectiv, 2005, pag . 36-37
2
Idem, pag. 37
 6
Toxicomanul este persoana e are control slab asupra eului său, doresc obţinerea unei satisfacţii immediate ne
gândind pe termen lung. El nu are o imagine pozitivă asupra sa sau a poziţii sale în contextual social. Adeseori
este “neînţeles” şi are tendinţe repressive. Respinge lumea în care trăieştecăci are frica de a fi respins. Este genul
de persoană ce se refugiază, se ascunde, evită situaţiile stresante.1

Persoana ce recurge la consumul de droguri au un discernământ limitat. De ce?

Factorii responsabili pentru consumul de droguri ar fi: teribilismul, compararea cu puntea dinspre lumea
faimoşilor. Evadarea din lumea mizeră, tradiţională spre o lume mai bună, pentru bărbaţi consumul este un mod
de aşi arăta forţa, şi de a avea atenţia sexului opus. Pentru cei celebri este un mod de a I high sau trendy. Fie alţii
consumă din pură curiozitate, sau presiunea anturajului este mare, iar cei slabi nu pot spune “NU”. Prin asta îşi
dublează plăcerea unii spun că “Dependenţa este o prostie, eu mă droghez doar atât timp cât vreau”, ceea ce este
fals. Ceea ce mai poate duce la consum este polarizarea vuţiei sociale, unde pur şi simplu aceştia nu ştiu ce să facă
cu banii. Fie provin din familii destrămate.2
Sau găsit şi factori genetici, cocaina este considerată a fi o influenţă genetică. Însă neelucidat rămâne identificarea
genelor specifice consumului de droguri.

Caracteristicile toxicodependenţei

Toxicodependenţa sau toxicomania implică următoarele:

1. Dependenţa psihică. Conform ONU3 această dependenţă se referă la experimentarea unui control afectat
asupra folosirii drogurilor.
2. Dependenţa fizică. Implică dezvoltarea toleranţei şi a simptomelor de retragere la încetarea folosirii
drogurilor, fiind o consecinţă a adaptării organismului la prezenţa continuă a drogurilor.
3. Toleranţa. Reducerea sensibilităţii faţă de o substanţă administrată repetat, este un fenomen reversibil,
selective.Această toleranţă poate fi: psihică, fizică, coportamentală.
4. Psihotoxicitatea (desoperită recent). Modificarea gravă de comportament uneori de rang psihotic,
apărută ca urmare a folosirii îndelungate şi în doze mari a unor substanţe psihoactive. Este mai evidentă
pentru: alcool, barbiturice, cocaină, lsd, amphetamine.4

Mecanismele implicate în dezvoltarea dependenţei

1
Dr. Pavel Abraham, “Capcana Drogurilor”, Bucuresti, Ed. Detectiv, 2005, pag. 21
2
Idem, pag. 23
3
2004, Office on Drugs and Crime, Glossary of Terms, bazat pe Lexicon of Alcohol and Drugs Trms, OMS, 1994, apud
Daniela Baconi, “Toxicomanii- note de curs (feb.2002- dec. 2005)”, Bucureşti, Ed. Tchoplast Company SRL., 2005, pag. 12
4
Daniela Baconi, “Toxicomanii- note de curs (feb.2002- dec. 2005)”, Bucureşti, Ed. Tchoplast Company SRL., 2005, pag.
12-13-15-17
 7

Studiile effectuate până în present au arătat că abuzul şi instalarea dependenţei implică afectarea unor circuite
biochimice neuronale. La nivel SNC drogul afectează “centrii plăcerii”- mulţi dintre aceştia au constatat
cercetătorii că se află pe circuitul recompensei localizându-se de-a lungul fascicolului median frontal. Nucleul
accumbens şi aria tegmentală ventrală reprezintă centri ai circuitului recompensei.
Caracteristica situaţiei de abuzz este că individul găseşte efectele hedonice (de plăcere) ce doresc repetarea lor.
Un studiu asupra animalelor a fost realizat pentru a vedea următoarele: testul locului de preferinţă condiţionat (un
soarece a fost băgat într-o cutie cu 2 compartimente şi s-a observat faptul că acesta petrecea mai mult timp în
compartimentul unde îi fusese administrat drogul). S-a dorit şi observarea modelului autostimulării intracraniere,
şi autoadministrarea (în acest caz animalele apăsau pe un piston pentru al li se mări doza).1

Un studiu epidemiologic făcut în România- 1998, asupra a 400 de subiecţi cu vârste şi ocupaţii diferite, a
demonstrate că 73% din consumatori aveau studii medii, 16% studii primare, 11% studii superioare. 59% din
aceşia aveau vârsta cuprinsă între 14-24 ani, 5,41% peste 45 de ani, 35, 14% cu vârste între 25- 45 ani.
Aproximativ 50 % erau consumatori de heroină, 20% de marijuana, 10% haşiş, 0-10% LDS, 10% amfet, 10-20%
cocaină. 100% dintre tineri afirmau că motivaţia consumului era acela din “dorinţa de a încerca experienţe noi”,
62, 66% dintre adulţi aveau aceiaşi motivaţie. Alţi 41% dintre tineri motivau consumul prin influenţa grupului, pe
când adulţii invocă acest argument în proporţie de 23, 66%. Libertatea pe care România a câştigat-o după 1989 a
fost a ceea a consumului liber de droguri, vulnerabili fiind tinerii, conceptual apărut în acea perioadă era numit
“morţii de sâmbătă seara”2.

Studiu de caz

Numele elevului : Enyas (pseudonim)

Vârsta : 17 de ani
Ocupaţie : elev în clasa a X-a la “Colegiul Naţional Mihai Viteazu”, Bucureşti.

Motivul întocmirii studiului de caz : - depedenţa fizică de heroină de 1 an, din cauza căruia are dosar
penal fiind judecat pentru tâlharie si este pe punctul de a pierde anul şcolar.
Enyas în prezent locuieşte cu părinţii şi cu sora de 14 ani, într-un apartament cu 3 camere în Rahova, Bucureşti.
Mama este avocat de profesie iar tatăl procuror. Amândoi sunt foarte ocupaţi şi au foarte puţin timp pentru copii
lor.
Povestea începutului consumului de heroină: Adolescentul s-a apucat să consume heroină în clasa a
IX-a, la îndemnul grupului de tineri consumatori din cartier. Pentru început aceştia sau oferit să îi dăruiască
gratuit această “marfă”, dar la un moment dat aceştia au rămas fără bani iar Enyas a realizat că trebuie să aducă
1
Daniela Baconi, “Toxicomanii- note de curs (feb.2002- dec. 2005)”, Bucureşti, Ed. Tchoplast Company SRL., 2005, pag. 22
2
Ruxandra Răşcanu, “Psihologia şi psihopatologia în dependenţa de droguri”, Bucureşti, Ed. Ars Docendi, 2002, pag.26-28
 8
“marfă” în gaşcă. Pentru un prim moment el a scos alocaţie pe căteva luni, şi toţi ceilalţi i-au mulţumi, astfel el
simţindu-se important, invincibil. Acasă cu familia nu se m-ai înţelegea, certurile erau frecvente. Părinţii au
hotărât să îşi ajute fiul apelând la Organizaţia ANA din sectorul de proveninţă, şi au primit ajutor din partea
acestora.
Între timp Enyas şi gaşca lui au început să fure pentru a putea să facă rost de doza zilnică pentru toţi. Astfel a fost
prins şi i s-a întocmit dosar penal. În acest moment părinţii lui Enyas a apelat la ANA şi prin intermediul ofiţerilor
de probaţiune, au ajuns să observe înde-aproape cazul lui Enyas.
Concluzie: Enyas este internat acum la dezintoxicare, iar mai apoi părinţii doresc al duce într-un
centru cu asistenţă comunitară, pentru a se recupera în alt mediu, şi nu doresc revenirea acestuia în cartier, luând
în calcul posibila mutare din oraş. Toate astea pentru a-l rupe pe Enyas de această lume viciată, şi de ai arăta şi
celelalte frumuseţi ale vieţii.
 9

Bibliografie:

1. Dr. Abraham, Pavel, “Capcana Drogurilor”, Bucuresti, Ed. Detectiv, 2005.

2. Baconi, Daniela “Toxicomanii- note de curs (feb.2002- dec. 2005)”, Bucureşti,

Ed. Tchoplast Company SRL., 2005.

3. Răşcanu, Ruxandra, “Psihologia şi psihopatologia în dependenţa de droguri”,

Bucureşti, Ed. Ars Docendi, 2002.