UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

Facultatea de Relații Internaționale și Administrație

Program de Master Managementul Organizațiilor și Serviciilor Publice

PRACTICĂ DE CERCETARE

LECT.UNIV.DR.
ANDREI DIAMANDESCU

MASTERAND,
MIU DENISA MARIA

1
 CUPRINS

Capitolul 1………………………………………...…..3

Capitolul 2………………………………………...…..8

Capitolul 3…………………………………………...11

Capitolul 4…………………………………………...15

Bibliografie …………………………………………22

2
 Mesajele anti-fumat si tinerii din Romania

Capitolul 1
Proiectul de fata vizeaza o cercetare referitoare la mesajele anti-fumat, tipul acestora
si influenta pe care o au asupra fumatorilor, in special asupra celor tineri incadrati in
invatamantul universitar romanesc. Am considerat acest studiu binevenit odata ce, cautand
informatii care sa trimita la studii si cercetari in acest domeniu, am realizat ca nici unul dintre
acestea nu s-a axat pe specificul mesajelor anti-tutun, pe calitatea acestora si pe relatia dintre
gradul de particularizare a acestor mesaje si influenta pe care s-a scontat ca o vor avea. Mai
exact, m-a intererseaza cat de personale sunt mesajele aparute pe pachetele de tigari dupa
integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si adoptarea directivei care se refera la
inscriptionarea pachetelor de tigari, in proportie de 75 %, cu mesaje care sa previna fumatul.

Fumatorul (in contextul prezentului studiu) a fost considerat persoana care in

momentul studiului fumeaza, utilizand orice produs din tutun, fie zilnic, fie ocazional.
Fumatorul zilnic este cel care fumeaza cel putin o data pe zi. In aceasta categorie intra si
persoanele care nu fumeaza in zilele de sarbatoare religioasa. Fumatorul ocazional este cel
care nu fumeaza zilnic si cuprinde ca subcategorii: reducers (cei care reduc) si care sunt aceia
care au fumat zilnic, dar care in momentul analizei nu mai fumeaza zilnic, cei cu continuare
ocazionala – persoanele care nu au fumat niciodata zilnic, dar care au fumat mai mult de 100
de tigari si care acum fumeaza ocazional, cei in experimentari - persoanele care au fumat mai
putin de 100 de tigari, iar acum fumeaza ocazional.

Ipoteza de la care am pornit cercetarea este "Cu cat mesajele anti-fumat

inscriptionate pe pachetele de tigari sunt mai directe si mai personale, cu atat numarul
fumatorilor studenti din centrele universitare este mai mic."

Am considerat ca, pentru a vedea cat de eficiente / neeficiente sunt aceste campanii
care iau forma unor mesaje cel mai indicat ar fi sa se mearga direct la tinta acestora din urma,
la fumator, si sa propun o alta strategie de a verifica eficienta acestei "politici" de promovare
a unui stil de viata sanatos. Am gasit interesanta si curioasa evaluarea calitatii mesajelor (prin
calitate intelegand capacitatea mesajului, gradul, masura, in care formularea acestui indemn
scris ii influenteaza pe fumatori) deoarece aseasta ar determina o noua interpretare si poate
chiar o noua ierarhizare a elementelor care stau la baza formularii acestor mesajer anti-fumat.

Pentru a cerceta aceasta tematica am considerat necesara o imbinare de tehnici de

analiza, care sa poata ajuta la obtinerea unei imagini mai clara si mai exhaustiva asupra

3
problemei. De asemenea, aceasta combinare ofera posibilitatea de a intelege fenomenul prin
prisma opiniilor subiectilor care, pentru noi nu constituie doar niste date statistice, asa cum
am observat ca se intampla in majoritatea studiilor anterioare.

Am ales sa ma refer doar la populatia incadrata in invatamantul superior deoarece

cred ca in cazul unei cercetari explorative e necesar ca dupa ce stabilim cum anume se
prezinta problema sa avem timp sa proiectam solutii care sa fie aplicate in aceeasi populatie
in care s-a efectuat studiul fenomenului .

Deoarece "cel mai practic lucru e o buna teorie" (Kurt Lewin) este foarte important
sa incadram studiul proiectat intr-o teorie care sa ne permita orientarea dinamicii acestei
cercetari intr-o directie care sa ne asigure continuitatea caracterului explorator al stiintei.
Paradigma careia i se subordoneaza teoria in care incadram cercetarea de fata este cea
behaviorista. Ne axam mai ales pe orizonturile Teoriei Stimul-Raspuns in expunerea
fenomenului prin intermediul cercetarii.

Teoria Stimul-Raspuns, a carui principiu de baza a fost formulat de catre K. Deaux

si L. S. Wrightsman in 1984, "accentueaza importanta stimulilor pentru schimbarea
atitudinala"(apud S. Chelcea, 2006, p.159). Aceasta teorie explica schimbarea atitudinilor si a
raspunsurilor comportamentale ale indivizilor subliniind rolul stimulilor in aparitia
comportamentelor umane. Aceasta perspectiva il vede pe om, dupa expresia lui Serge
Moscovici, ca pe o "masina de raspunsuri". Schematic, Teoria Stimul-Raspuns este
reprezentata astfel: S => R, adica un stimul din societate actioneza si determina raspunsul pe
care individul il va da. Tot in aceasta directie mentionam si teoria "simplei expuneri" (R.
Zajonc, 1968, apud. S.Chelcea 2006, p.25) are se centreaza pe efectele expunerii de scurta
durata la un stimul inconstant. Majoritatea reclamelor comerciale au la baza acest construct
teoretic. Practic Teoria Stimul-Raspuns vine sa redefineasca ceea ce Zajonc a expus in 1968
si sa o diversifice marindu-i campul aplicabilitatii.

In bibliografia pe care am gasit-o pe aceasta tema majoritatea studiilor prezentate se

axeaza pe aceleasi principii.

Riscurile fumatului asupra sanatatii sunt multe si grave. Efectele fumatului asupra
sanatatii au fost intuite si descrise inca de acum cateva secole. In jurul anului 1600, în China,
filozoful Fang Yizhi arata ca “anii lungi de fumat distrug plamanul aceluia”, in 1701 N. A.
Boiseregard avertizeaza ca tinerii care consuma prea mult tutun tremura, au mainile si
picioarele nesigure, isi pierd vigoarea “partilor lor nobile”, iar în 1761 John Hill avertizeaza
asupra cancerului la nas al celor care prizeaza tutun. Sammuel Thomas von Soemmering
raporteaza in 1795 cancerul de buze la fumatorii de pipa iar in anii 1930–1940 cercetatorii

4
germani au demonstrat pentru prima oara o asociere intre cancerul de plamani si tutun. In
1929, Fritz Lickint publica dovezi statistice ale legaturii dintre cancerul pulmonar si tigarete
iar în 1939 acesta publica o lucrare de 1100 pagini “Tutunul si organismul”, care s-a
constituit ulterior in “acuzatia cu cea mai mare comprehensiune si acuratete asupra tutunului
care a fost vreodata publicata”. Primul studiu epidemiologic din lume asupra legaturii dintre
cancerul pulmonar si tutun a fost prezentat in 1939 de Muller, iar in 1950 trei studii caz-
control demonstreaza legatura dintre fumat si cancerul pulmonar. In 1981, Takeshi Hirayama
(Japonia) realizeaza primul studiu major asupra fumatului pasiv şi cancerului pulmonar.

Dependenţa de tutun este o stare cronica; nicotina este in familia drogurilor, iar
dependenta indusa si intretinuta de aceasta necesita repetate interventii; actualmente exista
cateva tratamente eficiente care ajuta la obtinerea unei abstinente pe termen lung sau chiar
realizarea uneia permanente cu conditia ca monitorizarea pacientului sa se faca pe termen
lung. Datorita ignorantei si lipsei de educaţie sanitara, in ţara noastra, diagnosticul bolii se
realizeaza in stare avansata, cand tratamentul ramane adesea numai paliativ si extrem de
costisitor atat pentru societate cat si pentru individ. Impactul se materializeaza si sub forma
deceselor premature in cazul unor boli maligne unde fumatul este factor de risc, dar si prin
zilele de incapacitate temporară de munca, prin consecintele imediate asupra productivitatii
muncii, pentru a nu aminti decat cateva din efectele negative economice ale acestui obicei.

Dupa aprecierile OMS, tabagismul este pe cale să devina principala cauza evitabila
de morbiditate si mortalitate din lume. Se apreciaza ca in prezent exista aproximativ 1,1
miliarde de fumatori in intreaga lume. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200
milioane barbati si 100 milioane femei) se gasesc in tarile dezvoltate; in tarile in curs de
dezvoltare fumatorii sunt de trei ori mai numerosi (aproximativ 800 milioane), marea lor
majoritate fiind barbati; se constata concomitent o crestere şi în rândul femeilor. Pe
ansamblu, 30 % dintre adulţi (48% dintre bărbaţi şi 12 % dintre femei) sunt fumători. La
nivel mondial, tutunul ucide, anual, aproximativ patru milioane de oameni, dintre care 1,2
milioane sunt europeni. Cele mai afectate sunt ţările în tranziţie şi cele în curs de dezvoltare,
datorită factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de
globalizarea industriilor transnaţionale ale tutunului. Statistic, cancerul reprezintă atât în
lume, cât şi în ţara noastră a doua cauza de deces după bolile cardiovasculare (199,1%ooo
locuitori în 2002 faţă de 771,3%ooo cât s-a înregistrat în acelaşi an în cazul bolilor aparatului
circulator). În România, bolile respiratorii, multe având ca factor de risc fumatul, s-au
poziţionat din punct de vedere al mortalităţii într-o poziţie avansată în 2002-locul 5
(70,6%000). Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm cauzat de fumat, constituind
prima cauză de mortalitate prin cancer în lume (17% din neoplasmele la bărbaţi şi 12% la
femei). Dacă incidenţa neoplasmului pulmonar a scăzut la bărbaţi cu 4.4%, la femei a crescut
cu 6.2% în SUA, unde în ultimii 20 de ani numărul supravieţuitorilor a crescut la 14%.

5
 Strategiile împotriva tabagismului se situează la două niveluri: individual şi social.
Pe lângă decizia individuală sunt necesare acţiuni legislative, economice, educative - toate
coroborate în sensul influenţării comportamentului indivizilor faţă de fumat. Foarte
importante sunt: restrângerea sau interzicerea publicităţii la produsele din tutun, avertizarea
fumătorilor asupra pericolului reprezentat de tutun pentru sănătate, restricţia vânzărilor de
tutun în clădiri publice, şcoli, spitale, universităţi, centre socio-culturale, politici fiscale şi de
preţ cu efecte descurajante pentru anumite categorii de fumători, în special tineri, interzicerea
fumatului în locurile publice, interzicerea vânzării ţigărilor la minori şi nu în ultimul rând
educaţia antifumat a tinerilor în special, dar şi a adulţilor.

Experienţa internaţională a arătat că în controlul consumului de tutun trebuie

abordate trei direcţii principale:

− reducerea accesibilităţii la produsele de tutun;

− informarea fumătorilor cu privire la riscurile la care se expun adoptând acest

obicei;

− protejarea stării de sănătate a nefumătorilor.

În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) celebrează ziua de 31 mai ca

fiind World No Tobacco Day (Ziua Mondială Fără Tutun). Statele Membre ale OMS au
înfiinţat World No Tobacco Day în 1987 cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra
efectelor negative ale consumul de tutun. Printre temele alese an de an, începând din 1987 şi
până în prezent, se numără: "The media and tobacco: getting the message across" (1994),
“Growing up without tobacco” (1999) "Leave the pack behind" (2000) "Tobacco kills don't
be duped" (2001) "Second hand smoke kills" (2002).

În 2003, tema Zilei Mondiale Fără Tutun a fost “Tobacco Free Film, Tobacco Free
Fashion – Action!” tema fiind aleasă ţinând cont de rolul pe care îl joacă lumea filmului şi a
modei în promovarea tutunului şi influenţa pe care o are asupra publicului, în special a celui
tânăr, constituind un teren fertil pentru tacticile abile de promovare a industriei tutunului.
Tinerii care văd în filme sau piese de teatru actorii preferaţi fumând sunt mai susceptibili de a
se apuca de fumat. Pe plan mondial, cu fiecare dintre aceste tematici, organizaţiile active în
domeniul controlului tutunului acţionează prin atragerea atenţiei opiniei publice asupra
efectelor negative sociale şi asupra stării de sănătate pe care le are consumul de tutun. O
cauză importantă a creşterii numărului fumătorilor în ţările în curs de dezvoltare este tocmai
masiva publicitate făcută în mass media produselor din tutun, în timp ce scăderea numărului
fumătorilor în ţările dezvoltate se datorează limitării drastice a acestei publicităţi, corelată cu
o campanie agresivă antifumat desfăşurată pe mai multe planuri: educativ, legislativ, social.

6
Reclama şi publicitatea la tutun urmăresc să atragă câţi mai mulţi consumatori, incitând la
fumat şi creând impresia că fumatul le poate oferi anumite avantaje: încredere, frumuseţe,
putere, succes, acceptare din partea celorlalţi. Strategiile de publicitate utilizate de industria
producătoare de ţigări sunt foarte diverse: folosirea de mesaje şi imagini atrăgătoare, foarte
bine realizate tehnic, persuasive, care copleşesc publicul convingându-l asupra efectelor
pozitive ale fumatului, sponsorizarea diferitelor acţiuni culturale sau sportive, oferirea
gratuită a unor produse din tutun, etc. Unul din obiectivele principale ale industriei
producătoare de ţigări este să sublinieze faptul că fumatul este o decizie individuală,
comportamentală. Înşelătoria în această atitudine este faptul că activităţile şi practicile
industriei tutunului sunt lăsate în afara ecuaţiei. Aceasta presupune ideea că oamenii ar lua
decizii într-o stare de vid, complet neinfluenţaţi de mediu, acest mediu incluzând desigur
reclamele şi promovarea produselor din tutun.

7
 Capitolul 2

Obiectivele cercetarii

Demonstrarea relatiei de cauzalitate dintre continutul si specificul mesajelor anti-

tutun inscriptionate pe pachetele de tigari si eficienta acestora.

Sensibilizarea populatiei consumatoare de tutun prin mesaje exprimate mai personal,

care vizeaza direct fumatorii.

Importanta formularii mesajelor anti-fumat, tinandu-se cont de sugestiile exprimate

de persoanele carora li se adreseaza.

Diferenta de receptare si de influenta pe care o au mesajele anti-tutun cu un continut

specific asupra consumatorilor de vicii.

Ipoteza

Pentru a pastra o imagine de ansamblu asupra temei pe care se centreaza cercetarea

noastra, am ales sa elaborez o ipoteza generala, teoretica. Am recurs la aceasta modalitate
deoarece in acest fel obiectivele cercetarii sunt mai clar enuntate si mai bine concretizate.

Ipoteza generala :

Cu cat mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari sunt mai directe si

mai personale, cu atat numarul fumatorilor studenti din centrele universitare este mai mic.

Intrebarile de cercetare:

Cu cat mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari sunt mai directe si

mai personale, este cu atat mai mare atentia pe care o atrag asupra lor?

Daca gradul de atentionare al mesajelor anti-fumat inscriptionate pe pachetele de

tigari este ridicat, este in acest si caz si numarul studentilor din centrele universitare care
renunta la fumat mai mare?

8
 Definirea nominala a termenilor

Consultand Dictionarul Explicativ al Limbii Romane am gasit urmatoarele sensuri:

Mesaj = 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. ;

= 2. Insarcinare de a comunica ; ceea ce se comunica ;

Fumat Deprinderea, obiceiul de a fuma

Direct = 1. Care duce la tinta, de-a dreptul, fara ocol, drept

= 2. Care se face, are loc, fara intermediari, fara ascunzisuri, fatis, nemijlocit;

Vorbire directa sau stil direct = Procedeu sintactic si stilistic de redare fidela a spuselor sau
gandurilor cuiva.

Personal = Care apartine unei anumite persoane, privitor la o anumita persoana, care este
specific, caracteristic pentru o persoana, individual, propriu;

Student = Persoana care urmeaza cursurile unei universitati sau ale unui institut de
invatamant superior.

Centru universitar = localitate in care exista institutii de invatamant superior.

Atentie = 1. Insusire care consta in orientarea si in concentrarea activitatii psihice intr-o

anumita directie.

= 2. Interes, grija, preocupare speciala a cuiva pentru ceva.

In atentia cuiva = reclamand luarea-aminte speciala a cuiva.

A da (sau a acorda) atentie (unei probleme) = a considera ca important

Atentionare = 1. A face sa-si concentreze atentia (asupra a ceva sau a cuiva).

= 2. A face in prealabil atent asupra consecintelor unei actiuni; a preveni; a preintampina; a

avertiza.

9
 Definirea operationala a termenilor

Prin expresia "mesaje directe si personale" ne referim la caracteristica mesajului de a

fi clar si orientat catre un subiect anume, concret, perceput nu ca si component al unei
multimi, ci ca o entitate individuala. In cercetarea noastra, acest indicator este reflectat in
intrebarea 5, "Pe o scala de la 1 la 5 , unde 1 = deloc, iar 5 = foarte mare, ce influenta au
mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de tigari, asupra dumneavoastra ?"

Indicatorul continut in sintagma "atragerea atentiei" a fost utilizat cu sensul denotativ

indicat de DEX, pentru a defini procesul prin care mesajele anti-fumat se intiparesc in
memoria studentilor fumatori, gradul de reactivitate al acestei informatii stocate, eficienta si
efectele acestei interiorizari a informatiei. In chestionarul atasat proiectului, ce-a de-a sasea
intrebare constituie reflectarea acestui indicator: "Exista vreun mesaj dintre cele
inscriptionate pe pachetele de tigari pe care l-ati retinut?".

10
 Capitolul 3

METODOLOGIA CERCETARII

Deoarece in construirea unei cercetari stiintifice, etapa elaborarii metodologiei

constituie nucleul proiectului, acestui capitol i-am acordat spatiu vast si, astfel, in urma
consultarii unei bibliografii referitoare la aceasta tematica si a analizarii variantelor adecvate
cercetarii, am recurs la selectarea si combinarea diferitelor metode si tehnici de cercetare.

Tipul cercetarii pe care o proiectez este unul transversal, metoda-ancheta -este cvasi-
experimentala si statistica, iar ca si tehnici am recurs la imbinarea a doua tipuri, si anume
focus-grup si chestionar. Pentru o perspectiva mai cuprinzatoare, am apelat si la studiul unui
document oficial, Anuarul Statistic al Romaniei, 2006, de unde am extras date referitoare la
populatia de esantionat.

Ancheta este "o metoda de culegere si analiza a datelor, obtinuta prin raspunsurile la
intrebarile dintr-un chestionar sau interviu". Din aceasta definitie rezulta ca pentru a colecta
datele necesare cercetarii, vom recurge la tehnica chestionarului si cea a interviului, mai exact
focus-grupul.

Chestionarul, definit ca fiind "o tehnica si, corespunzator, un instrument de

investigare constand intr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice,
ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operator de ancheta sau prin
autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi
inregistrate in scris ", ( 1 ) constituie una dintre caile de colectare a datelor, alaturi de focus-
grup.

Prin focus-grup intelegem "o tehnica de colectare a datelor prin interactiunea dintre
membrii grupului, referitoare la o problema stabilita de catre cercetator." ( 2 )

Pentru ca obiectivele cercetarii sa fie atinse, am recurs la abordarea cantitativa a

colectarii si analizarii datelor; astfel, se explica folosirea chestionarului. Ca sa ne asiguram de
eficienta cercetarii cantitative, voi recurge la utilizarea tehnicii focus-grup care, prin
abordarea calitativa ne-ar ajuta sa ne orientam, ghidam si sa adaptam la realitatile sociale din
centrele universitare.

In cele patru centre universitare in care va avea loc cercetarea noastra, Bucuresti,
Iasi, Cluj si Timisoara, vor fi mobilizati cate un moderator. Fiecare dintre ei, in aceeasi zi, la
aceeasi ora, va organiza un focus-grup pe aceeasi tematica (vezi anexa 2), testand acelasi

11
chestionar (vezi anexa 1). Concluziile rezultate din focus-grup vor fi centralizate in decursul
aceleasi zile si analizate in vederea eventualelor modificari si adaptari a chestionarului. Cei
patru moderatori de focus-grup vor fi recrutati din randul studentilor din ani terminali de la
Facultatile de Sociologie, din fiecare dintre centrele universitare selectionate. Ulterior, acestia
vor participa la un training care sa ii initieze si sa le formeze abilitatile necesare moderarii
unui focus-grup. Alaturi de ei vor participa la training studentii care vor fi recrutati din
aceleasi facultati pentru postul de operator de ancheta. Trainingul se desfasura pe tema
aplicarii metodelor si tehnicilor de colectare si analiza a datelor. Salile in care se vor
desfasura focus-grup-urile, vor fi oferite de catre universitati pe baza unui contract de
inchiriere. Mentionam ca in selectarea acestora se va tine cont de ambianta si de mobilierul
de care dispun, urmand ca pentru crearea unei atmosfere propice desfasurarii focus-grup-ului,
moderatorii sa aplice informatiile pe care le-au dobandit pe parcursul training-ului.
Participantii la focus-grup vor fi recrutati prin intermediul unor afise postate pe avizierul
universitatilor, unicul criteriu fiind incadrarea in institutiile de invatamant superior din
respectivul centru universitar. La focus-grup vor participa cinci studenti fumatori si la nivelul
intregului esantion se va incerca echilibrarea pe sexe. Pentru a motiva participarea activa la
discutii, mai exact discutii frontale, vom recompensa subiectii la sfarsitul focus-grup-ului.

"Focus-grup-urile sunt utilizate cel mai adesea in conexiune cu alte metode si

tehnici, in special cu ancheta pe baza de chestionar. Strategia combinarii focus-grup-urilor cu
ancheta are avantajul de a identifica tipurile de experiente, pentru ca apoi sa se treaca la
anchetarea unui numar mare de persoane."

Dupa cum am mentionat mai sus, cea de-a doua tehnica utilizata in colectarea datelor
este chestionarul. Data fiind tematica cercetarii, am optat pentru chestionarul de opinie,
pentru ca acesta este cel care ne permite sa studiem atitudini, motivatia si interesele, adica
trairile subiective ale persoanelor esantionate. Deoarece colectam date referitoare la o singura
tema, chestionarul nostru este unul special si nu unul omnibus. Chestionarul este alcatuit din
9 intrebari, fiecare dintre acestea exprimand un indicator. Pentru o mai buna acuratete si
precizie a raspunsurilor am introdus si cateva intrebari filtru(vezi anexa1, intrebarile 3 si 4).
Alternanta intrebarilor deschise cu cele inchise asigura o dinamica procesului de completare a
chestionarului, diminuand caracterul monoton pe care chestionarele uniforme le pot genera.

Dupa cum am mentionat mai sus, operatorii de ancheta, instruiti fiind, vor aplica
chestionarele in locatiile care le-au fost sugerate in cadrul trainingului. Motivul pentru care
am considerat mai eficienta aplicarea chestionarelor de catre operatorii de ancheta este cel
prezentat in MTCS: "folosirea operatorilor de ancheta, chiar daca ridica costurile
investigatiei, asigura reprezentativitatea esantionului, poate lamuri intelesul intrebarilor [ ]."

12
 Deoarece tema abordata necesita indicatori care sa ne prezinte influenta fenomenului
studiat asupra subiectilor am optat pentru cuantificarea raspunsului cu ajutorul scalei ordinale
de tip Likert. Acestea "sunt usor de construit si de interpretat. Sunt flexibile, in sensul ca
cercetatorul are libertatea de a include mai multi sau mai putini itemi" (Chelcea, 2004, 347).
Datorita acestor avantaje pe care le ofera scalarile de tip Likert am avut posibilitatea de a
ordona mai sugestiv variantele de raspuns ceea ce a conferit o reprezentativitate mai mare
diversitatii raspunsurilor oferite de subiecti. Astfel in chestionarul atasat in Anexe la
intrebarile 4b si 5 am utilizat scale de la 1 la 7, respectiv 1-5.

Pentru a aplica eficient aceste tehnici de colectare a datelor este nevoie de selectarea
unui esantion pe baza unui proces de esantionare potrivit tipului si temei noastre de cercetare.
Asadar, in continuare vom face o succinta prezentare a modului in care ne vom alege partea
populatiei pe care vom aplica chestionarul si vom incerca sa explicam cum anume vom aplica
aceste tehnici. In primul rand trebuie sa precizam ca populatia noastra constituie studentii din
centrele universitare romanesti, prin urmare, esantionul va fi extras din aceasta categorie. Am
recurs la plasarea cercetarii in cele mai mari patru centre universitare din Romania, Bucuresti,
Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara, deoarece, pe langa faptul ca traditia universitatilor din aceste
centre este mai mare, si, deci, asta le face mai relevante pentru sintagma " studenti din centre
universitare", acestea, datorita plasarii geografice pe care o au, asigura o perspectiva mai
generala si mai reprezentativa la nivel national. Consultand Anuarul Statistic al Romaniei
2006 am aflat ca numarul total al studentilor inscrisi la universitatile din cele patru orase /
judete este de 425.374 ( Bucuresti - 253.247, Cluj-Napoca - 65.691, Iasi - 60.686, Timisoara -
45.750 ). Astfel proportia care ne asigura reprezentativitate la nivel national este de 59,53 % -
Bucuresti, 15,44 % Cluj-Napoca, 14,2 % Iasi, 10,75 % Timisoara. Din aceeasi sursa am
extras si distributia pe sexe a studentilor, astfel avem: Bucuresti - 56,08% femei la 43,92%
barbati; Cluj-Napoca - 56,9% femei la 43,10% barbati; Iasi - 57,12 % femei la 42,88%
barbati; Timisoara - 52,8% femei la 47,20% barbati. Esantionul pe care l-am extras este
format de 200 de studenti din toate cele patru centre univesitare. Pe baza proportiilor
prezentate mai sus am calculat, utilizand Regula de 3 Simpla, numarul de subiecti carora
trebuie sa le aplicam chestionarele.

Tabelul T.1 ilustreaza distributia

Centru Gen
Universita Femini Masculin
r n
Bucuresti
Cluj-
Napoca

13
Iasi
Timisoara
Distibutia pe sexe a
subiectilor

Tipul esantionarii ales in urma consultarii bibliografiei din domeniu (Dumitru,

Sandu, 1992; Marginean, Ioan, 2004) este cel al esantionarii simple aleatoare. Am
considerat acest tip ca fiind cel mai potrivit deoarece asigura fiecarui subiect sansa egala de a
fi inclus si este o alegere nepartinitoare. Esantionarea simpla aleatoare constituie un tip de
esantionare probabilista si presupune alegerea din totalul unitatilor a unui numar prestabilit
folosind un procedeu de tip loterie (Dumitru, pp. 190-191). Aplicata, aceasta metoda va
consta in stabilirea unui pas pe baza caruia se vor alege imobilele (caminele studentesti din
respectivele centre universitare, a caror adrese vor fi obtinute din bazele de date ale
institutiilor de invatamant superior) in care se va efectua chestionarea

14
 Capitolul 4

Analiza datelor

Datele statistice obtinute din chestionarele completate vor fi centralizate si prelucrate

cu ajutorul programelor de analiza statistica. Ulterior aceste informatii vor fi introduse intr-o
baza de date pentru a fi accesibile opiniei publice. Acest lucru ar determina ulterioare
retestari ale ipotezelor si a validitatii concluziilor de catre specialistii interesati.

Tinand cont de faptul ca este un proiect de cercetare explorator, indiferent de

concluziile la care vom ajunge, acestea vor constitui un indicator nou pentru abordari
ulterioare ale fenomenului.

Printre finalitatile posibile ale cercetarii noastre ar fi descoperirea unor importante

aspecte (neglijate pana acum) ale relatiei dintre continutul specific al mesajelor anti-tutun si
eficienta pe care o au acestea asupra consumatorilor de tutun.

Un alt aspect evidentiat de cercetarea noastra ar fi importanta selectionarii echipei de

specialisti, urmarindu-se acoperirea unui spectru cat mai larg de domenii, care se preocupa de
fenomenul fumatului si de efectele lui.

Iar printre finalitatile practice ale proiectului s-ar regasi formularea unor viitoare
mesaje anti-fumat determinate de parerile si sugestiile fumatorilor, lucru care ar asigura o
eficienta verificata a priori.

Aparitia acestui studiu, verificarea ipotezelor si consecintele pe care acesta le

determina vor constitui o baza teoretica pentru noi abordari ale fenomenului fumatului, nu
doar din perspectiva sociologica, ci si psihologica, poate chiar medicala, juridica etc., asadar
o abordare interdisciplinara care va sta la baza unei abordari exhaustive .

Asa cum arata Peto (Peto et all 1994) in studiile de evaluare statistica, Romania se
inscrie pe o linie ascendenta din punct de vedere a morbiditatii si mortalitatii induse de fumat.
De aceea, din punct de vedere istoric, studiul de fata fiind si un studiu de supraveghere
epidemiologica, datele sunt interesante pe de o parte pentru cercetarea epidemiologica şi
pentru monitorizarea problemelor de sanatate legate de fumat, iar pe de alta parte pentru

15
stabilirea obiectivelor viitoare in lupta antifumat si evaluarea interventiilor. Desi aceste tipuri
de anchete au o sensibilitate de obicei de 85% si o specificitate de 89,2% se stie ca exista un
comportament al individului reactional la astfel de chestionare care poate scadea acuratetea
studiului (in special femeile sunt influentate in raspunsurile legate de fumat de stigmatizarea
sociala,unii negand fumatul sau afirmand ca fumeaza ocazional).

In ceea ce priveste diseminarea rezultatelor finale, si anume raspunsurile la

respectivele chestionare create aceastea vor fi analizate si se va lua in calcul importanta unui
mesaj mult mai personal care ar putea sa influenteze fumatorul.

Pentru implementarea acestui tip de proiect de cercetare este nevoie de material, in

speta chestionare plus anexele aferente, operatori de ancheta- care vor fi studenti voluntari- ,
aceleasi persoane care vor si analiza rezultatele si un timp alocat pentru organizarea fizica a
acestora.

Costul unui astfel de proiect este foarte mic iar beneficiile pe care le-ar putea aduce
sanatatii sociale sunt inconmensurabile. Am estimat ca pentru buna aducere in practica a
acestui proiect de cercetare ar fi necesara o suma de 3000 RON ( pentru apa si pranzul a celor
patru moderator, pixuri, chestionare si inchirierea salilor din facultate).

ANEXA 1

CHESTIONAR

Buna ziua, ma numesc ............ si va rog sa-mi raspundeti la cateva intrebari

referitoare la influenta mesajelor anti-fumat asupra tinerilor din Universitatile din Romania.

Mentionez ca datele colectate sunt confidentiale si vor fi utilizate doar in scopuri

stiintifice, cercetarea fiind comandata de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1. De cati ani fumati ?

 sub 1 an

 1 - 5 ani

 peste 5 ani

2. Cate tigari ati fumat in ultima saptamana ?

16
 mai putin de 20 buc.  intre 50 - 80 buc.

 intre 20 - 50 buc.  peste 80 buc.

3. Ati avut momente in care ati incercat sa va lasati de fumat ?

 Da  Nu

3a. Daca da, de cate ori ati avut aceasta tentativa ?

 o data  peste 5 ori

 2 - 5 ori  nu-mi amintesc

3b. Cine / Ce v-a motivat sa incercati sa renuntati la fumat ?

4. Cunoasteti sau ati auzit de campanii sociale anti-fumat ?

 Da  Nu

4a. Daca da, cum le-ati caracteriza ?

4b. Pe o scala de la 1 la 7 (unde 1 = Deloc si 7 = Foarte tare), cat de tare v-au influentat
aceste campanii ?

Deloc Foarte tare

○○○○○○○

5. Pe o scala de la 1 la 5 (unde 1 = Deloc si 5 = Foarte mare), ce influenta au mesajele anti-

fumat inscriptionate pe pachetele de tigari asupra Dvs. ?

Deloc Foarte tare

○○○○○○○

6. Exista vreun mesaj dintre cele mentionate pe pachetele de tigari pe care l-ati retinut ?

 Da, care?

 Nu

7. Considerati ca, daca mesajele anti-fumat (inscriptionate pe pachetele de tigari) ar avea un

caracter mai personal si mai direct, v-ar influenta mai mult ?

 Da  Nu

8. Daca ar fi sa sugerati o varianta de mesaj anti-fumat (care sa fie inscriptionat pe pachetele

de tigari), cum ar suna acesta ?

17
9. Considerati ca se poate renunta la mesajele anti-fumat inscriptionate pe pachetele de
tigari ?

 Da  Nu

Intrebari de identificare

SEX: .............................

VARSTA: ...........................

Centru universitar: .......................

Anul de studiu: .........................

ANEXA 2

PLAN DE SUSTINERE A FOCUS-GRUPULUI

☺ Tema generala

○ Sudentii si fumatul

☺ Teme derivate

○ Rolul societatii in viata fumatorului

○ Influenta publicitatii asupra consumului de tutun

○ Legislatia si fumatorii

○ Fumatul - mijloc de socializare

○ Campaniile anti-fumat

○ Importanta si specificul continutului mesajelor anti-fumat inscriptionate pe pachetele

de tigari

☺ Intrebari recomandate pentru discutii

18
 1. Ce inseamna sa fii fumator?

2. Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe studenti sa fumeze?

3. Fumatul - nevoie sau trend?

ANEXA 3

Fisa de observatie

a desfasurarii focus-grupului

1. Spatiul in care are loc focus-grupul este caracterizat prin:

DA NU ASA SI-ASA

● confort termic

● dotare corespunzatoare □ □

● dimensiuni reduse □ □

● poluare fonica □ □

2. Moderatorul este:

DA NU ASA SI-ASA

● expeditiv

● autoritar

● calm □□

● diplomat

● subiectiv

● plictisit □□

● agitat □□

● molatic

19
● obosit □□

● monopolizator

3. Discutiile purtate pe parcursul focus-grup-ului sunt caracterizate prin:

DA NU ASA SI-ASA

● ciocniri intre subiecti □ □

● omogenitate in pareri

● neimplicare

● devieri de la subiect □ □

● productivitate

● limitare in abordari □ □

4. Va invitam sa va expuneti impresiile referitoare la modul in care a decurs focus-grup-ul in

spatiul de mai jos:

ANEXA 4

GHIDUL OPERATORULUI

Instructiuni de operare pentru aplicarea chestionarelor

Este esential ca inainte de a aplica chestionarul sa va asigurati ca respondentul este fumator.

Dvs. veti primi un esantion pentru un complex studentesc din centru universitar in
care va aflati. Atasat acestui esantion veti gasi o nota informativa referitoare la pasul de
esantionare, numarul de chestionare ce trebuiesc completate, cotele femei/barbati.

Cum esantionez?

In primul camin din complexul inclus in esantionul primit gasiti camera cu numarul 1,
apoi aceasta se aduna cu "p" (p = pasul pe care il gasiti in nota informativa atasata)

20
rezultand q (q = cea de-a doua camera la care trebuie sa mergeti), de exemplu : camera nr. 1
+ p (p = 4) = q (q = 5), deci veti merge in camera nr. 5.

Reguli si recomandari

In aplicarea chestionarelor este necesar sa tineti cont de :

Obtinerea acordului persoanelor ce urmeaza sa fie intervievate

Toate chestionarele vor fi completate DOAR in camera de camin, si DOAR

studentului care locuieste in acea camera

este INTERZISA completarea chestionarelor in orice spatiu in afara camerei (de

ex. baie, hol, fumoar, magazin, etc.)

Se recomanda :

● sa va asigurati in prealabil ca persoana ce urmeaza a fi intervievata dispune de timpul

necesar pentru a raspunde chestionarului.

● citirea chestionarelor inainte de a incepe sondarea, pentru a va obisnui cu intrebarile,

procedurile si instructiunile, pentru a ajunge sa stapaniti in intregime chestionarul,
astfel incat in prezenta persoanei intervievate intrebarile sa decurga cursiv, fara ezitari
sau greseli

● sa incercati sa obtineti raspunsuri la toate intrebarile; in caz ca suneti refuzati la o

intrebare sau alta, repetati intrebarea si, eventual, reformulati, folosind vocabularul
persoanei respective lamurind termenii si pastrand semnificatia initiala a intrebarii

● NU INDUCETI RASPUNSURILE !

● insistati intr-o maniera diplomata ca la intrebarile deschise sa primiti un raspuns

21
 BIBLIOGRAFIE
1. Anuarul Statistic al Romaniei 2006. (2006). Institutul National de Statistica.
2. Breban, Vasile (coord). (1997). Mic dictionar al limbii romane. Bucuresti:
Editura Enciclopedica.
3. Chelcea, Septimiu. (coord). (2006). Psihosociologie. Teorie si aplicatii .
Bucuresti: Editura Economica.
4. Desantis, Alan D si Morgan, Susan E. Civil liberties, the constitution and
cigars: Anti-smoking conspiracy logic in cigar aficionado, 1992-2001.
In Communication Studies (vol.55, pp.319-339). West Lafayette, 2004
5. Lee, J Moon si Ferguson, Mary Ann. Effects of anti-tabacoo
advertisements based on risk-taking tendencies: Realistic fear vs. Vulgar
humor. In Journalism and Mass Communication Quarterly (vol. 79, pp. 945-
963). Columbia

Surse electronice WEB:

1. www.stopfumat.eu
2. www.lege5.ro
3. www.scribd.com
4. www.google.com

22