UNIVERSITATEA « AL. I.

CUZA » IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI
RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

ANALIZA ETICĂ A IPOSTAZELOR FEMINITĂȚII

ÎN COMUNICAREA AUDIOVIZUALĂ

Coordonator științific:
Lect. Univ. dr. Viorel Țuțui

Absolvent:
Porfir Eliza-Iuliana

Iulie 2022

1
Cuprins
Nu s-au găsit intrări cuprins.

Introducere

Lucrarea de față este centrată pe tema analizei etice a ipostazelor în care este
întâlnită femeia în audiovizualul românesc și se analizează stereotipia de gen întâlnită în
televiziune care, de cele mai multe ori produce în subconștientul publicului generalizări
denigrante despre femei. Alegerea acestei teme se datorează dorinței de a trage un semnal de
alarmă asupra efectelor negative din cauza stereotipizării de gen în mass-media din zilele
noastre. Femeia în diferite ipostaze este un subiect care se vinde și care pentru furnizorii acestui
canal este un instrument folosit ce garantează atragerea publicului de consum. Aceste subiecte
sunt difuzate pentru a produce audiență, în pofida faptului că efectele au un impact negativ
asupra societății, dar mai ales asupra femeilor. Dacă subiectele în care femeile sunt în ipostaze
jenante cresc ratingul, moderatorii sunt capabili să meargă cât de departe li se permite pentru a
aduce profit. De cele mai multe ori, aceste fenomene nu sunt percepute de audiență în mod
conștient, acestea ni se implementează și ne “ajută” să gândim într-un anume mod.
Studiul este împărțit în 3 capitole. Primul capitol are rolul de a defini noțiunile
fundamentale pe baza cărora se realizează cercetarea, deoarece pentru a înainta trebuie să știm ce
înseamnă etica și morala, ulterior voi vorbi despre subiectul deontologiei și normelor juridice din
audiovizual. Voi prezenta și modelul etic asupra căruia m-am decis să-l folosesc pentru a analiza
studiile de caz de la capitolul 3. Un model ce am considerat că se potrivește subiectelor pe care le
voi prezenta, fiind ușor de înțeles și ușor de aplicat. La finalul capitolului voi oferi o atenție
sporită sferei audiovizualului pentru a înțelege mai bine ce înseamnă acest fenomen și cu ce se
ocupă. Scopurile acestui canal media sunt de a transmite informații și divertisment la scară largă,
bineînțeles, generând profit, fapt ce poate influența la decurgerea la unele lucruri imorale,
deoarece importanța financiară deseori are tendința de a acapara celelalte scopuri.
Cel de-al doilea capitol evidențiază problematica femeii în comunicarea
audiovizuală. În primă fază voi generaliza stereotipurile prin definirea acestora, implementarea
lor în societate, efectele pe care le au asupra noastră și cum am putea scăpa de această
generalizare pe care o adoptăm atât în mod conștient, cât și involuntar. Ulterior vom analiza

2
temeinic stereotipia de gen, mai exact vom analiza ipostazele în care este întâlnită în mod
frecvent femeia în audiovizual.
Ultimul capitol este unul aplicativ, deoarece cu ajutorul “Unui model în trei pași
pentru deciziile etice” al lui Clifford Christians vom analiza patru ipostaze în care este întâlnită
femeia (femeia ca obiect sexual, femeia casnică, femeia asistentă TV și femeia victimă a
violenței domestice), ipostaze întâlnite în diferite emisiuni TV (Wowbizz de pe Kanal D, Schimb
de mame difuzată pe Prima TV, Un show păcătos de la Antena 1 și de la aceeași televiziune,
Acces direct). Scopul este de a atrage atenția asupra efectelor negative pe care le are
audiovizualul asupra populației, deși această problemă nu cred că va avea rezolvare vreodată,
deoarece ceea ce se vinde și prinde bine audienței se promovează indiferent de consecințe.
Sexualizarea și discriminarea femeii sunt două problematici de care ne lovim tot
mai mult în viața de zi cu zi, problematici pe care audiovizualul nu le ia în considerare, deoarece
vând și aduc profit. De cele mai multe ori, efectele negative produc schimbări în societate, de la
depresii la suicid.
Lucrarea prezentă reflectă o analiză selectivă asupra problemelor în funcție de
punerea lor în evidență de către audiovizual și în funcție de importanța pe care o au asupra
percepției asupra societății a publicului.

3
 Capitolul I
Etica în comunicarea audiovizuală

Procesul de tehnologizare este într-o continuă expansiune de câteva decenii, acesta a avut
o puternică influență asupra oamenilor, am putea zice că tehnologia ne-a salvat de la marile
lipsuri pe care semenii noștri le aveau în trecut. Principalul beneficiu pe care-l putem identifica
este comunicarea simplificată. De ceva vreme putem comunica indiferent de locul unde ne
aflăm, doar să avem accesul la un telefon, laptop sau tabletă.
Audiovizualul este un instrument de răspândire a informațiilor către masele mari. Acesta
este o componentă importantă a mass-media, deoarece știrile sunt împărtășite cu mai multă
ușurință prin imagini și sunete. Televiziunea este, din punctul meu de vedere, cel mai utilizat
canal al audiovizualului pentru a afla noutăți sau pentru a urmări diverse subiecte, iar radioul,
consider că este, în special, conceput pentru oamenii care sunt foarte ocupați și pot fi atenți la
ceea ce se transmite fără a se focusa strict pe canalul media respectiv.
În acest capitol voi defini noțiunile de bază precum etica și morala, analizând termenii atât
din punct de vedere etimologic, dar și din diferitele puncte de vedere ale specialiștilor în
domeniu, voi prezenta rolul normelor deontologice și juridice în reglementarea acestui tip de
comunicare și voi prezenta modelul etic după care mă voi ghida în analiza din capitolul al treilea.
În final, voi vorbi despre audiovizual și funcțiile acestuia, dar și despre efectele produse de acesta
asupra maselor.
1.1. Concepte și norme fundamentale
1.1.1. Definirea eticii și a moralei

Cuvântul “etică” vine din grecescul “ethos” care înseamnă “caracter” sau ceea ce face un
individ bun pentru a avea un caracter bun 1. Termenul de “morală” provine din latinescul “mos”
– “mores”, traducându-se ca “obicei”, “datină“2. În prezent, cuvântul de mai sus se definește ca
“ansamblul de norme nescrise care reglementează comportarea oamenilor în societate,
exprimând obligațiile lor unii față de alții, față de colectivitate, de patrie”3

1
Frank Deaver, Etica în mass-media, Editura Silex, București, 2004, p.48.
2
Tudor Cătineanu, Elemente de etică, vol. 1, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 80.
3
https://dexonline.ro/definitie/moral%C4%83, accesat la data de 10.01.2022.

4
 În trecut, ce doi termeni aveau aproximativ același înțeles. Tudor Cătineanu afirmă că:
“Azi înțelegem prin morală un fenomen real, care ține de viața reală, în timp ce etica desemnează
teoria sau știința ce investighează acest fenomen real, acest obiect”4. Așadar, am putea spune că
etica este gândită ca fiind o știință ce impune anumite reguli de conduită care, dacă sunt
respectate te ajută să te comporți moral.
Țin să precizez că în limbajul cotidian această distincție nu se face întotdeauna 5, iar pentru
a face distincția trebuie să studiem puțin mai profund. Când spunem “etic” și “moral” ne referim
la același lucru, cum trebuie să ne comportăm, astfel încât comportamentul nostru să fie într-un
mod corect, onest față de întreaga societatea în care conviețuim. Potrivit autorului citat mai sus,
etica este o disciplină filosofică întrucât la baza oricărei concepții etice dezvoltate coerent – sau
rămase doar în starea virtuală coerentă – stă explicit sau implicit o concepție generală asupra
existenței, etica este o disciplină filosofică prin tradiția și fundamentul ei teoretic, prin obiect și
rezultate, prin demersul speculativ6.
După ce am analizat termenii mergem mai departe pentru a vorbi pe larg despre ceea ce
semnifică. Etica reprezintă o ramură a filozofiei morale și încă de când începem o astfel de
discuție despre etică trebuie să avem cunoștințe dobândite din domenii de specialitate pentru a
face diferența între filozofie morală și moralizare.
În lucrarea Etica în mass-media Frank Deaver afirmă “În vreme ce filozofia morală
înseamnă să ne gândim la ce înseamnă etica, moralizarea înseamnă a da sfaturi” 7. Când este
vorba despre filozofie morală, lucrurile devin mai serioase, deoarece presupune să gândim
rațional, să analizăm ca apoi să acționăm pe mai multe planuri, într-un mod diferit de la o situație
la alta, pe când moralizarea presupune simpla oferire de sfaturi ce se pliază specific pe un anumit
subiect, sfaturi care se bazează pe emoții și trăiri afective. Frank Deaver afirmă că filozofia
morală este dialectică, analitică și catartică, iar moralizarea este dogmatică și pragmatică,
filozofia morală încurajează deschiderea, cercetarea și purificarea intelectuală, pe când
moralizarea reflectă o minte limitată și opinii bazate mai degrabă pe emoții. 8 Mai concis,
filozofia morală este deschisă și la păreri proprii, nu trebuie urmărit un anumit tipar, apelează la
dovezi plauzibile și afirmații pe bază de argumente, iar moralizarea se supune unor anumite
4
Tudor Cătineanu, Op.cit., pp. 9-10.
5
Ibidem, p. 10.
6
Ibidem, pp. 25-31.
7
Frank Deaver, Op.cit.,p. 18.
8
Ibidem, p.20.

5
reguli, iar discuțiile libere sunt evitate, sunt luate în calcul exagerat acțiunile pe care le facem.
Brian Boone spune că filozofia morală “explorează cum pot oamenii să trăiască o viață fericită
într-o lume materială în continuă schimbare”9. Etica reprezintă o ramură a filozofiei; ea este
filozofia morală sau gândirea filozofică despre moralitate, despre problemele și judecățile
morale10.
Drept urmare, pe baza argumentelor aduse mai sus ne putem raporta la etică ca la o
disciplină ce se ocupă cu “studiul sistematic al principiilor care ar trebui să stea la baza
comportamentului uman”11. Iar noi, oamenii de rând, trebuie să avem un comportament conform
eticii, deoarece trebuie să urmăm niște reguli de conduită în orice domeniu.
Despre morală se zice că a apărut când au apărut omenirea și oamenii și va exista tot atât
va dura omenirea și oamenii12. Morala are capacitatea de a ne împiedica să facem lucruri greșite
în societate, aceasta este o trăsătură de caracter ce ne face să realizăm ce este bine și ce nu este
bine să facem când suntem într-un colectiv.

1.1.2. Deontologia și codurile profesionale de etică mass-media

În subcapitolul de mai sus am analizat etica și morala la general, în acest subcapitol voi
prezenta etica profesională și voi analiza opinia specialiștilor în domeniu cu privire la codurile
deontologice.
Analiza etimologică a cuvântului “deontologie” ne arată că acest termen provine din limba
greacă: “deon” se traduce prin “datorie” și “logos” înseamnă ”teorie despre”. Dicționarul
explicative al limbii române definește astfel acest cuvânt “Totalitatea normelor de conduită și
obligațiilor etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale). 2. Teorie a datoriei, a obligațiilor
morale”13. Mihaela Miroiu afirmă că deontologia este “Ansamblul regulilor după care se
ghidează o organizație, instituție, profesie, sau parte a acesteia, prin intermediul organizațiilor

9
Brian Boone, Ethics 101 – From altruism and utilitarism to bioethics and political ethics, an exploration of the
concepts of right and wrong, Adams Media, Massachusetts, 2017, p. 10.
10
W.K. Frankena, în Frank Deaver, Op.cit.,p. 49.
11
Clifford Christians, Kim B. Rotzoll, Mark Fackler, Kathy B. McKee, Etică mass-media-Studii de caz, Editura
Polirom, Iași, 2001, p. 12.
12
Tudor Cătineanu, Op.cit., p.78.
13
https://dexonline.ro/definitie/deontologie , accesat la data de 01.02.2022, ora 12.06.

6
profesionale care devin instanța de elaborare, aplicare și supraveghere a aplicării acestor
reguli”14.
Deontologia este regulamentul intern după care se ghidează orice profesie sau
organizație, și are, de regulă, obligația de a-i face pe indivizi să respecte normele de conduită
impuse de instituția sau organizația din care fac parte.
Un reprezentant de seamă ce a pus bazele deontologismului este filozoful Immanuel Kant
prin “deontologismul kantian”. “Întrebarea fundamental în jurul căreia își plasează Kant discuția
despre etică este “Ce trebuie să fac?”15. De aici putem concluziona că se încearcă stabilirea unor
reguli după care trebuie să acționăm. Acesta susține că gândirea noastră trebuie să aibă un punct
de plecare realist și nu putem să ne legăm de realități pe care nu le cunoaștem.
Deontologia profesională este o știință folositoare, deoarece aceasta formează un anumit
cod profesional după care trebuie să se ghideze membrii respectivei organizații, tocmai de aceea,
acest set de reguli trebuie formulat astfel încât să fie ușor de înțeles, dar și de urmat. Aceste
reguli au fost create pentru a se evita haosul, deoarece în lipsa unor norme și condiții fiecare
individ ar face ce crede de cuviință indiferent dacă este moral sau imoral.
Cât despre codurile de etică profesională în mass-media, putem preciza că ele sunt absolut
esențiale, toate canalele mass-media trebuie să se ghideze după respectivele norme și valori.
Etica și legea sunt doi termeni ce aparțin unor sfere de normativitate diferite, etica face
trimitere la ceea ce este bine, moral despre anumite acțiuni pe care le facem, iar legea este un
ansamblu de reguli specifice ce reglează relații specifice între persoane și organizații, trasând o
barieră vizibilă între ceea ce este permis și ceea ce este interzis. Când un principiu etic devine
atât de larg acceptat încât devine universal dezirabil, societatea (prin intermediul guvernării), îi
furnizează un mandat legal16.
Prezentarea adevărului în meseriile derivate ale mass-media reprezintă fundamentul
codurilor etice în acest domeniu. Publicarea știrilor care nu sunt verificate din mai multe surse
pentru a examina realitatea este imorală, iar cei care practică astfel de servicii trebuie să se
raporteze la informațiile pe care le dețin fără interese personale și fără a face favoruri în schimbul
unor bunuri materiale.

14
Mihaela Miroiu, Gabriela Blebea-Nicolae, Introducere în etica profesională, Editura TREI, București, 2001, p.11.
15
Peter Singer, Op. Cit., p. 206.
16
Frank Deaver, Op.cit., p. 50.

7
 Membrii Societății Jurnaliștilor Profesioniști cred că iluminarea publicului este
premergătoare dreptății și este fundamentul democrației17. Prin democrație, în acest context, ne
referim nu neapărat la gândirea liberă în sensul în care fiecare spune ceea ce gândește fără a-și
susține bine argumentele, ci la democrația unde propaganda nu-și are loc, se transmit doar
informațiile reale. Jurnaliștii conștiincioși de toate specializările, se străduiesc să deservească
publicul în totalitate și cu onestitate. Integritatea profesională este piatra de temelie a
credibilității unui jurnalist18. Instituțiile de presă ce au caracter legislativ au adoptat un cod etic
ce specifică în mod clar că “responsabilitatea jurnaliștilor de radio sau televiziune este aceea de a
culege și de a relata informațiile de importanță și interes pentru public cu acuratețe, onestitate și
imparțialitate”19
În legătură cu tema aleasă în această lucrare, doresc să aduc în discuție problema modului
în care este portretizată feminitatea în domeniul audiovizual cu ajutorul codurilor etice. Claude-
Jean Bertrand menționează în lucrarea sa “Fără nuditate, chiar și îmbrăcămintea sumară.
Perversiunile sexuale nu trebuie să fie evocate. Orice obscenitate este interzisă, la fel ca și orice
expresie vulgară sau blasfematorie”20. Cu toate acestea, pot spune că aceste reguli sunt încălcate
frecvent în reclamele și emisiunile din zilele noastre, în general asistentele tv sunt îmbrăcate
destul de sumar indiferent de ora la care este difuzată emisiunea, ținutele pe care le poartă sunt
indecente câteodată. Uneori, cu astfel de apariții pot stârni reacții negative din partea unor
categorii de public.
Din 2009, mass-media românești au adoptat adoptat un Cod deontologic unic cu privire la
mass-media în cadrul Convenției Organizațiilor Media. La articolul 2.4 menționează faptul că
“Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers
jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate
derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bunăcredinţă” 21. Această afirmație
denotă că jurnalistul poate refuza să exercite acțiuni care-l pot pune în situații jenante sau
imorale. Meseria pe care o exercită trebuie să fie una corectă, o slujbă ce inspiră încredere
publicului. În același document, la punctul 13.1, se precizează că “Jurnalistul este dator să nu
discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau
17
Frank Deaver, Op. cit., p.171.
18
Ibidem, p. 171.
19
Ibidem, p. 178.
20
Caude-Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, Editura Institutul European, Iași, 2000, p. 113.
21
http://www.mediasind.ro/codul-deontologic , accesat la data de 30.05.2021, ora 19:48.

8
apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în
cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat” 22. Această menționare o
consider relevantă pentru a se evita formarea stereotipurilor în mass-media, deoarece evitând
cele de mai sus, nu se pot aduce prejudicii majore drepturilor unor categorii de public vizate de
astfel de declarații.
În finalul acestui subcapitol pot zice că orice organizație din care facem parte trebuie să
aibă un cod de conduită pe care membrii trebuie să-l studieze, să-l înțeleagă, să-l accepte să
acționeze conform regulilor și normelor pe care acesta le prevede astfel încât munca să decurgă
mult mai avantajos pentru părțile participante.

1.1.3. Norme juridice relevante

Spre deosebire de subcapitolul anterior unde am vorbit despre reguli etice, acest
subcapitol va fi despre legi ca atare, legi care trebuie respectate de către industria mass-media,
pentru a nu fi prejudiciate drepturile consumatorilor.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) este autoritatea ce veghează la respectarea
normelor juridice cu privire la audiovizual în România. Majoritatea deciziilor luate de CNA se
bazează pe cei doi piloni care asigură cadrul legislativ ce guvernează în România domeniul
audiovizual : Legea Audiovizualului nr.504/2002 adoptată de Parlamentul României şi Codul de
reglementare a conţinutului audiovizual adoptat de CNA în 201123.
Articolul 3 din Legea Audiovizualului prevede ca toţi furnizorii de servicii media
audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a
faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor24.
Articolul 10 din Consiliul evidențiază că CNA are obligația să asigure protejarea
demnităţii umane, a dreptului la propria imagine şi protejarea minorilor25.

22
Ibidem, accesat la data de 30.05.2021, ora 20:02.
23
https://www.cna.ro/-Legisla-ie-.html , accesat la data de 11.02.2022, ora 00:09.
24
https://www.cna.ro/IMG/pdf/
LEGEA_AUDIOVIZUALULUI_nr._504_din_2002_CU_MODIFICARILE_LA_ZI_IUNIE_2019.pdf , accesat la
data de 11.02.2022, ora 00:25.
25
Ibidem.

9
 Articolul 17 prezintă Consiliul ca autoritatea ce are ca scop “protecţia minorilor;
apărarea demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine; politici nediscriminatorii cu privire
la rasă, sex, naţionalitate, religie, convingeri politice şi orientări sexuale;”26
Conform articolului 29 comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de
servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii: să nu prejudicieze
demnitatea umană; să nu includă nicio formă de discriminare pe motiv de rasă, etnie,
naţionalitate, religie, credinţă, handicap, vârstă, sex sau orientare sexuală; să nu aducă ofensă
convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor şi radioascultătorilor; să nu stimuleze
comportamente indecente sau imorale;27.
Articolul 95 subliniază că CNA poate decide retragerea licenţei audiovizuale sau a
dreptului de furnizare a serviciului media audiovizual la cerere, în cazul săvârşirii repetate de
către furnizorul de servicii media a incitării publicului la ură naţională, rasială sau religioasă28.
Articolul 1 din Codul de reglementare a conținutului vizual explică termenii şi expresiile
următoare “producţie audiovizuală cu caracter trivial, vulgar sau obscen - ansamblu de imagini,
sunete, cuvinte, gesturi sau comportamente imorale, indecente, licenţioase, sexuale explicite ori
sugerate, care prin semnificaţia lor aduc ofensă pudorii, precum şi orice alte forme de
manifestare indecentă”29.
Articolul 47 aduce la cunoștință că “sunt interzise în programele audiovizuale afirmaţii
defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/comunităţi definit(e) de gen, vârstă, rasă, etnie,
naţionalitate, cetăţenie, credinţe religioase, orientare sexuală, nivel de educaţie, categorie socială,
afecţiuni medicale sau caracteristici fizice”30
Audiovizualul are o importanță majoră în ceea ce privește conturarea unor idei, valori sau
simboluri în gândirea publicului și configurează ceea ce se dorește a fi transmis, moral sau
imoral. Cu toate acestea Consiliul Național al Audiovizualului are autoritatea de a reglementa
astfel de probleme, deși de cele mai multe ori aceste reguli sunt încălcate, ulterior cei ce le
încalcă sunt sancționați de către CNA.

26
Ibidem.
27
Ibidem.
28
Ibidem.
29
https://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_nr._220_din_24_februarie_2011_versiune_consolidata.pdf , accesat la
data de 31.05.2021.
30
Ibidem.

10
1.1.4. Un model de analiză etică

În acest subcapitol voi defini modelul de soluționare al dilemelor etice ales pentru a
analiza studiile de caz din lucrarea mea și anume “Un model în trei pași pentru deciziile etice” al
lui Clifford Christians. Modelul ne ajută să ajungem la cele mai bune concluzii fără ajutor din
afară. Discuțiile stârnesc adesea confuzie, dar, din momentul în care procesul decizional devine
explicit, putem evita judecățile pripite și impresiile la prima mână 31. Modelul pe care l-am ales
poate soluționa multe dintre dilemele regăsite în mass-media, dileme rezolvate prin luarea unor
decizii etice fără a ne grăbi. Modelul în trei pași cere atenție la probe și detalii, răbdare în
rezolvarea unor probleme complexe, sensibilitate față de chestiunile de morală și o încercare
constantă de îmbunătățire a deprinderilor de argumentare32.
1. Primul pas – definirea situației
Pentru a defini situația în mod corect, trebuie să analizăm cu atenție contextul și
problemele pe care le avem, astfel încât să avem o idee bine conturată asupra realității pe care o
cercetăm. O componentă crucială în definirea unui caz este identificarea valorilor actorilor
implicați. Deoarece valori este un termen larg care include și o latură pozitivă, și una negativă,
valorile, în mod obișnuit, trebuie judecate după un principiu etic, înainte să ajungem la o
concluzie 33
. Pentru a identifica valorile, trebuie să reluăm cu atenție toate detaliile, trebuie
analizate pentru a nu omite lucruri importante. Ulterior putem identifica ceea ce dorim,
bineînțeles, asta nu înseamnă că putem trage concluzii doar după rezolvarea primului pas. Ceea
ce s-a realizat după ce am definit situația, nu este altceva decât propriile judecăți34.
2. Pasul al doilea – teoria
În această etapă sunt folosite acele principii care sunt relevante pentru ceea ce voi studia,
principii de pe urma cărora am avea suficiente beneficii cu privire la cazurile pe care le voi
analiza. Pentru a face alegerea corectă , este nevoie de o cunoaștere de bază a fiecăreia dintre
teoriile etice majore35. Sunt enumerate cinci categorii de teorii etice care beneficiază de mai
multă notorietate:

31
Clifford Christians, „Un model în trei pași pentru deciziiile etice”, în Deontologia comunicării publice,
coordonator Raluca-Nicoleta Radu, Editura Polirom, Iași, 2015, p. 43.
32
Ibidem, p. 43.
33
Ibidem, pp. 44-45.
34
Ibidem, p. 46.
35
Ibidem, p. 46.

11
 a) Virtutea. Această categorie este definită ca fiind calea de mijloc între două excese
caracterizate ca fiind vicii, “Virtutea morală este o cale de mijloc care poate fi identificată
datorită înțelepciunii practice”36. Aristotel evidențiază cumpătarea, care este virtutea
principală, virtute cu ajutorul căreia celelalte virtuți se dezvoltă. Acesta spune că o
persoană cumpătată va face întotdeauna alegeri corecte, deoarece știe că nici prea mult,
nici prea puțin nu este suficient și alege potrivit regulii, “căii de mijloc între două vicii,
unul provocat de exces, celălalt de insuficiență”37. Însă, nu mereu se pot lua decizii
folosind calea de mijloc, uneori acest lucru este imposibil.
b) Datoria. Cu toții suntem egali, nu trebuie să face un lucru cuiva, dacă nouă nu am vrea să
ni se facă. Kant spune că toți oamenii sunt egali și ar trebui priviți cu respect și demnitate.
Ce este corect, trebuie îndeplinit indiferent de circumstanțe. Legile morale trebuie
aplicate imperativ tuturor persoanelor38.
c) Consecințele. Utilitarismul susține ideea că ne putem da seama de ceea ce este bine și de
ceea ce este rău luând în considerare ce va produce cele mai bune consecințe pentru cel
mai mare număr de persoane. John Stuart Mill este de părere că finalul acțiunilor pe care
le săvârșim trebuie să fie fericirea, rezultatul activităților noastre trebuie să amplifice
plăcerea și să diminueze tristețea, doar în acest sens, un om acționează etic39
d) Justiția. Din perspectiva feministă, a trata pe cineva în mod corect, nu înseamnă neapărat
a respecta legea, ci a oferi, mai degrabă, empatie și a-ți arăta grija față de acea persoană.
Justiția este o noțiune de etică ce are la bază corectitudinea morală. Teoria etică feministă
se bazează pe ideea “Comportă-te cu ceilalți așa cum ai vrea să se comporte și ceilalți cu
tine”40.
e) Iubirea. “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuși”, aceasta este ideea fundamentală de la
care pleacă etica iudeo-creștină, de aici plecând toate celelalte legi supreme, iubirea fiind
considerată centrul universului. Iubind, ne asemănăm mai mult lui Dumnezeu. Iubirea
este văzută ca o datorie ce trebuie urmată41.
3. Pasul al treilea – loialitățile

36
Ibidem, p. 46.
37
Ibidem, p. 47.
38
Ibidem, p. 48.
39
Ibidem, pp. 49-50.
40
Ibidem, pp. 51-52.
41
Ibidem, pp. 52-53.

12
 De cele mai multe ori, oamenii tind să pretindă că au anumite loialități, pe care, de fapt, și-
ar dori să le posede și nu sunt conștienți de cele pe care le au în mod real. Deznodământul
cercetării trebuie să fie în conformitate cu realitatea socială, de aceea există cinci categorii de
îndatoriri pe care trebuie să le respectăm, apoi să luăm deciziile etice:
 Datoria față de noi înșine;
 Datoria față de ceilalți;
 Datoria față de organizație;
 Datoria față de colegii care aparțin aceleiași profesii;
 Datoria față de societate;42

1.2. Audiovizualul și dilemele sale etice

Când vorbim despre audiovizual, facem referire atât la televiziune, dar și la radio. În
prezent, audiovizualul este un principal instrument modelator. Acest aspect nu este întotdeauna
îmbucurător, deoarece deseori se recurge la aspecte neetice pentru a capta atenția publicului,
pentru a avea audiență record. Acest fapt îl întâlnim mai des la TV, decât la radio, dar,
bineînțeles, este expus și acolo, doar că mai moderat. În acest subcapitol voi analiza ce înseamnă
mai precis termenul “audiovizual” și efectele pozitive sau negative pe care le poate produce.
Societatea în care trăim se află într-o continuă schimbare, mass-media influențând considerabil
percepția oamenilor.
Audiovizualul românesc s-a dezvoltat exploziv, concomitent cu apariția fenomenelor
specifice globalizării. Cele mai importante fenomene ale globalizării audiovizualului românesc
pot fi considerate următoarele: apariția unor posturi private de radio și televiziune care fac parte
din rețelele europene și internaționale; utilizarea unor formate de emisiuni și de grile de emisie
importate de la rețelele din care fac parte posturile respective sau cumpărate de la producătorii de
formate de emisiuni; concentrarea posturilor de radio și televiziune în rețele la nivel național;
preluarea unor posturi de către altele; apariția unor canale digitale cu un public foarte
specializat43.
42
Ibidem, pp. 54-55.
43
Ion Stavre, Reconstrucția societății românești prin audiovizual, Editura Nemira, 2004, p.37.

13
1.2.1. Audiovizualul și funcțiile sale

Cuvântul mass-media este definit în Dicționarul Explicativ al Limbii Române drept

cuvânt compus, lexemul capătă următoarele semnificații: „totalitate a mijloacelor de informare în
masă” sau „termen care desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de
informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa, internetul
etc.44. Termenul de audiovizual este caracterizat drept un “(Mijloc de informare și comunicare)
care se bazează pe perceperea auditivă și vizuală (radio și televiziune)”45. Aducerea în prim plan
acestor informații pe astfel de suporturi aduce avantaje considerabile: televiziunea se adresează
unui public larg, fapt ce permite informației să se extindă ușor, accesul mult mai facil și rapid la
mesaje și memorarea acestora în cazul televiziunii, deoarece imaginile ne rămân mult mai ușor
întipărite în minte.
Secolul XXI a adus schimbări majore în ceea ce înseamnă media, audiovizualul fiind pus
prim plan și acaparând întreaga societate. Audiovizualul este un câmp deschis pentru
împărtășirea informațiilor, un avantaj important constituindu-l faptul că majoritatea oamenilor au
aparatura necesară pentru a putea beneficia de transmisiunile acestui canal.
În cartea Reconstrucția societății românești prin audiovizual, Ion Stavre afirmă “Mass-
media și în special mijloacele audiovizuale au o influență enormă, pentru că furnizează
identitățile, aspirațiile și oferă modele comportamentale noi”46. Plecând de la această afirmație
pot spune că, din punctul meu de vedere influența este reciprocă, deoarece mass-media se și
adaptează la ceea ce dorește consumatorul, ceea ce se vinde, indiferent de natura pe care o au
anumite subiecte.
Potrivit lui Mihai Coman funcțiile pe care le are audiovizualul sunt următoarele:
 funcția de informare(presa ne informează cu privire la ceea ce se petrece în țară și
peste hotare, cu privire la muzică, ne aduce la cunoștință ultimele noutăți în sport,
etc), corelată cu nevoia individului de a fi la curent cu tot ceea ce îl înconjoară și de a
ști ce îi poate afecta în mod direct;

44
https://dexonline.ro/definitie/mass-media , accesat la data de 31.05.2021, ora 13:05.
45
https://dexonline.ro/definitie/audiovizual , accesat la data de 31.05.2021, ora 13:10.
46
Ion Stavre, Op.cit., p.9.

14
  funcția de interpretare a informațiilor(textele jurnalistice sintetizează informațiile
respective și semnificațiile atribuite lor, textele jurnalistice oferă atât datele concrete,
cât și înțelesul ce poate fi atribuit evenimentelor sau stărilor prezentate);
 funcția de legătură între indivizi(chiar dacă oamenii sunt diferiți între ei, în unele
momente gândesc la fel. De exemplu dacă este prezentată la radio o știre în care o
fetiță a fost abuzată, indiferent de rasă, sex sau vârstă cu toții avem aceleași
sentimente);
 funcția de culturalizare sau de educare(în ultimul timp formarea gândirii copilului
încă din primele luni de viață este modelată în mare parte prin televiziune.
 funcția de divertisment(această funcție răspunde nevoii de relaxare, de îndepărtare
de la rutina de zi cu zi, iar în prezent, mass-media este un bun tratament pentru a ne degaja) 47.
Atunci când spunem “masă” de oameni, de obicei ne referim la un grup, un colectiv de indivizi
care au anumite lucruri în comun, pasiuni, idei, scopuri, mai exact dintr-o anumită conjunctură
sunt uniți pentru ceea ce îi definește, nu pentru ceea ce sunt. Mai multe precizări le-am găsit în
lucrarea lui Gustave le Bon, Psihologia mulțimilor, acesta face distincția între masele adunate și
cele stabilite. Din punctul de vedere al acestuia, masele stabilite sunt masele psihologice, cele
care au un spirit colectiv. Dacă mai mulți indivizi se află, accidental, împreună nu le conferă
caracterul de masă organizată, masele psihologice trebuie să determine o „unitate mintală”, să
gândească asemeni unui întreg48.
În continuarea celor prezentate mai sus, voi face referire la ceea ce Gustave Le Bon
numește efectul de “turmă”, dacă o persoană pe care noi o credem mai cunoscătoare decât noi
zice o prostie tindem să o susținem în ciuda faptului că ceea ce susține nu este adevărat, deși nu
ai certitudinea că ceea ce zice este corect, tu îl susții indiferent de circumstanțe. Motivele din
spatele acestor afirmații nici nu trebuie cunoscute, deoarece efectul de susținere oarbă, nu ține
cont de motive plauzibile sau nu, iar tu ca un membru devotat al grupului, vei prelua informația
fără să ai dubii vreo clipă că ceea ce spui ar putea fi greșit, dacă toți sau majoritatea gândesc în
acest fel, înseamnă că așa este corect.
Masele sunt capabile de crimă, de incendieri și de tot soiul de lucruri reprobabile, dar nu
este mai puțin adevărat că ele sunt apte de sacrificiu, de dăruire într-un grad mult mai înalt decât

47
Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, 2007, pp. 111-125.
48
Gustave le Bon, Psihologia mulțimilor, Editura Antet xx press, pp. 9-28.

15
individul izolat49. Colectivul îl modelează pe individ fie în bine, fie în rău, grupul din care face
parte este în mod substanțial definitor cu privire la comportamentul pe care acesta îl manifestă,
dacă gruparea este una pacifistă, automat comportamentul membrilor va fi pe măsură, însă dacă
gruparea este una ce instigă la violență, indivizii vor recurge la aceleași metode.
Mass-media și, mai cu seamă, audiovizualul au luat o amploare destul de mare în ultimii
ani, devenind instrumente modelatoare pentru societate, instrumente de care ne-am despărți cu
greu, iar funcțiile pe care le îndeplinesc mass-media sunt, în mare parte, satisfăcătoare pentru
public.

1.2.2. Probleme etice specifice audiovizualului

Ca în orice alt domeniu și sfera audiovizualului nu este, tocmai, lipsită de probleme, iar
aceste aspect le vom discuta pe larg în acest subcapitol.
Autoritatea pe care o are audiovizualul asupra consumatorilor a determinat-o pe Elisabeth
Noelle Neuman formuleze teoria “spiralei tăcerii”. Aceasta pleacă de la premisa că opinia
publică exercită o presiune asupra indivizilor, obligându-i să se rețină în a-și expune propriile
opinii50. Individul de teama de a nu fi respins de colectiv preferă să-și izoleze propriile păreri și
să fie de acord cu majoritatea. Referindu-se la această teorie, Mihai Coman pune că se poate
ajunge la două fenomene: fie se formează o minoritate tăcută, izolată (opinia acestui grup nu
corespunde cu cea a majorității, chiar dacă își exprimă poziția prin vot, nu influențează cu nimic
activitatea grupului mare, minoritatea se va retrage în final din dezbaterea publică), fie se
formează o majoritate tăcută (mass-media susține ideile unor lideri, iar majoritatea se simte
izolată și preferă să părăsească zona dezbaterii publice)51.
Cercetările comune ale psihologilor, prin studii de laborator, și ale sociologilor, prin studii
de teren, au dus la apariția unei metode empirice cunoscute sub denumirea de “teoria utilizărilor
și recompenselor”52. Această teorie ne prezintă publicul ca fiind activ, dornic de a rămâne cu
informații după vizionarea unor emisiuni, informații pe care le foloseau ca subiecte de discuție
ulterior. Această concepție explică, astfel, de ce emisiunile de divertisment prindeau cel mai bine
49
Ibidem, pp. 25-26.
50
Elisabeth Noelle Neumann, Spirala tăcerii, Opinia publică-învelișul nostru social, Editura Comunicare.ro,
București, 2004.
51
Mihai Coman, Op.cit., p. 161.
52
Ion Stavre, Op.cit., p.54.

16
la public. Se considera că audiovizualul le oferea lucruri interesante pe care viața cotidiană nu le
oferea. Acest experiment a demonstrat că printre categoriile de public ce favorizau
divertismentul se aflau și indivizii care nu erau foarte sociabili, iar acest tip de emisiune îi ajuta
să comunice mai eficient și îi ajuta să depășească bariera formată din cauza rușinii sau a
emoțiilor.
Asemeni teoriei de mai sus, perceperea publicului ca fiind activ este baza a ceea ce susține
și George Gerbner53 și stabilește ideea conform căreia masele care se expun mai des mesajelor
media, sunt mai dispuse să-și fixeze viziunea asupra lumii în funcție de realitatea redată de
audiovizual. Un exemplu actual ar fi că aceia care are își petrec timpul mai mult de 3 ore în fața
televizorului sunt mai predispuși să-și comande produse de nou apărute pe piață, decât cei care
petrec mai puțin timp sau deloc, deoarece produsele sunt prima dată promovate în audiovizual și
cei care nu frecventează acest canal tind să nu acorde suficientă importanță acestor consumabile.
În categoria efectelor nedorite se numără agresivitatea, care poate apărea pe fondul
insatisfacțiilor, iar televiziunea influențează comportamentul oamenilor, generând acțiuni
agresive. Televiziunea induce anumite stări, modelează comportamentul indivizilor în funcție de
ceea ce urmăresc în mod special rândul copiilor, dar și în rândul adulților. Anumite desene
animate cu tentă violentă produc o schimbare la nivel comportamental. De exemplu Fetițele
Powerpuff evidențiază lupta continua între bine și rău și ura dintre cele trei fetițe și personajele
malefice fiind evidentă, iar copiii au tendința de a reproduce ceea ce văd. Emisiunile, anumite
filme și seriale instigă și ele la violență. Centrul Filia a dat-o în judecată pe Dana Budeanu,
deoarece în episodul 18 al emisiunii de pe Youtube „Verdict” a acesteia, ea instigă la violență
prin afirmații precum: „În secunda aia trebuie să iei un pumn și să-i spargi gura. Nu există așa
ceva! Ele trebuie altoite!”54 Aceasta a zis că totul a fost un pamflet, iar cuvintele folosite pentru
înjosirea femeii au fost folosite metaforic.
Relația dintre emisiune, mai cu seamă prezentator și public trebuie să fie strânsă în
permanență, deoarece gama largă de emisiuni, posturi TV, poate întrerupe conexiunea dintre
aceștia, de aceea se dorește ca ceea ce se transmite să fie pe placul audienței, să stârnească
interesul continuu, iar mesajul transmis să fie eficient și ușor de perceput. Atunci când urmează
pauza de publicitate, prezentatorul folosește forme de adresare ce au ca scop întreținerea

53
Paul Dobrescu, Alina Bârgoanu, Mass-media și societatea, Editura SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații
Publice, București, p. 237.
54
https://www.youtube.com/watch?v=cU5Q8f3NTZs , accesat la data de 21.02.2022, ora 18:15.

17
interesului consumatorului, cum ar fi “rămâneți alături de noi”, ”revenim în câteva momente”, iar
atunci când se termină emisiunea respectivă, se încheie cu o scenă interesantă ce te face să
dorești să vezi ce se va întâmpla în continuare, mai precis stârnește curiozitatea.
Studiul efectelor cognitive la nivel social, pe termen lung, a arătat că mass-media și în
special audiovizualul pun în centrul atenției problemele sociale, unele sunt lăsate în umbră sau
chiar ignorate55. Se pune accentul pe astfel de acte, deoarece subiectele emoționale care oferă și
imagini copleșitoare stârnesc diferite stări emoționale în rândul audienței și, automat, ajută la
creșterea ratingului. Emisiunea “Acces direct”, în trecut, avea un public mai larg, deoarece
cazurile sociale prezentate stârneau interesul și oamenii urmăreau cu atenție povestea celor ce
veneau la TV și făceau și acte de caritate în același timp, mulți telespectatori înduioșați de
poveștile triste pe care le trăiau invitații, făceau donații, iar sumele strânse chiar îi ajutau pe
nevoiași. Concurența foarte dură și obsesia de a avea imagini senzaționale i-au împins pe
jurnaliști la adevărate falsuri56. Preocuparea pentru creșterea ratingului, din punctul meu de
vedere, devine ca o manie, deseori se recurge la metode mai puțin etice, pentru a capta cât mai
mult atenția, se apelează la scandaluri, uneori chiar se regizează anumite scene șocante pentru a
ieși în evidență. De exemplu atunci când Mirela Vaida, prezentatoarea de la Antena 1 a fost
atacată cu o cărămidă în platoul emisiunii de o femeie complet goală, deoarece este imposibil ca
înainte de a ajunge în platou să nu o fi văzut nimeni și să o oprească. Un alt caz mediatizat
excesiv anul trecut: fiul Vioricăi și a lui Ioniță de la Clejani a fost prins de poliție drogat la volan,
toate emisiunile tv îl chemau pentru a face rating de pe urma lui dându-i acestui tânăr o
importanță pe care, categoric, nu o merită, însă după cum zice Ion Stavre “Câte persoane n-au
fost ridicate din anonimat de televiziune și transformate în idoli peste noapte? Și câte persoane n-
au fost doborâte de televiziune?”57
Urmărirea excesivă a televizorului nu este nici ea benefică. Neuropsihologii Emery și
Paper, dovedesc că punerea individului în mediul comunicării video este similară intrării într-o
“stare semi-hipnotică”, ceea ce antrenează „o diminuare a cenzorului rațional al judecății” și,
deopotrivă, „deschiderea porților subconștientului și pătrunderea necenzurată a mesajelor tv în
adâncul acestuia”58. De aceea nu este indicat să dedicăm atât de mult din timpul nostru liber
55
Ion Stavre, Op.cit., p. 52.
56
Ibidem, p. 60.
57
Ibidem, p. 52.
58
Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane și despre creșterea copiilor în ziua de azi, Editura
Institutul de Cercetări Psihosociale și Bioetică, București, 2005, p. 6.

18
televiziunii. Cu toate acestea trebuie să precizez că cei care trebuie protejați în mod deosebit sunt
copiii, deoarece aceștia colectează informații de peste tot, iar audiovizualul îi poate modela într-
un mod dăunător. Unii părinți fac greșeala de a-i lăsa pe bebelușii de câteva luni prea mult în fața
tv-ului sau a telefonului, expunerea îndelungată și în mod repetat poate provoca unele boli, cum
ar fi AUTISM(o dezvoltare insuficientă a rețelelor neuronale, cu riscul chiar de a nu se mai
dezvolta vreodată) și ADHD(deficit e atenție, hiperactivitate) 59. Uneori și părinții au nevoie de
câteva clipe de relaxare, totul trebuie să se facă cu moderație, asemenea vorbei din popor “ce-i
prea mult, strică”. După toate argumentele prezentate mai sus, susțin că audiovizualul
modelează atât gândirea, cât și gesturile indivizilor.
Așadar, în prima parte a acestui capitol am evidențiat diferența dintre etică și morală,
deși ambii termeni par a fi sinonimi, am aflat că, de fapt, au înțelesuri diferite. De asemenea, am
explicat ce înseamnă reguli și coduri etice făcând apelul la legi specifice temei pe care o am,
conturând faptul că problemele etice cu privire la faptul că CNA a impus o serie de reguli cu
privire la problema feminității prezentă în audiovizual. În capitolul următor voi prezenta
ipostazele în care apare femeia în materialele media propriu-zise.

Capitolul II
Analiza ipostazelor feminității în audiovizual

Imaginea femeii în publicitate este strâns legată de modul în care este percepută de către
publicul-țintă, deoarece audiovizualul este subiectiv, la fel si publicul, postura în care se regăsesc
femeile fiind interpretabilă. Așadar, la o diferență de câteva momente, putem surprinde la
televizor femeia în diferite ipostaze, de la femeia de succes, la femeia gospodină și nu în ultimul
rând, femeia ce emană senzualitate. Această ultimă ipostază este cel mai frecvent întâlnită. Deși
59
https://www.helpautism.ro/autism/cum-afecteaza-expunerea-indelungata-la-ecrane-dezvoltarea-copilariei , accesat
la data de 23.02.2022, ora 13:39. Ibidem, p. 52.
Virgiliu Gheorghe, Op.cit.,p. 6.
https://www.helpautism.ro/autism/cum-afecteaza-expunerea-indelungata-la-ecrane-dezvoltarea-copilariei

19
în ultimul timp se clamează adesea egalitatea femeilor cu bărbații, totuși inegalitatea dintre sexe
este vizibilă, mai ales în televiziune.
În acest capitol voi prezenta pe larg informații cu privire la stereotipuri și mă voi focusa
pe stereotipul femeii în publicitate, rolul pe care îl are femeia și efectele care sunt produse în
urma utilizării acestor stereotipuri de către mass-media.

2.1. Definirea stereotipurilor de gen

Conform autorului Vasile Cernat, stereotipurile sunt percepute în general ca structuri

cognitive stocate în memorie care afectează percepția și comportamentul la nivel grupal. Teoriile
despre reprezentarea stereotipurilor se suprapun în mare parte teoriilor despre reprezentarea
structurilor cognitive a conceptelor în general60. Stereotipia este transmisibilă, și se datorează
culturii din care facem parte, dar și grupurilor pe care le frecventăm, dar cea mai mare
contribuție în formarea stereotipurilor o au mass-media. Acestea ne influențează atitudinea pe
care o manifestăm. Pentru a ne învinge propria gândire toxică trebuie să spargem zidul respectiv
pentru a cunoaște ceea ce se află dincolo de el pentru că aceste concepții ne fac rău atât nouă, cât
și celor din jur61.
Termenul stereotip este împrumutat din limba franceză, din adjectivul stéréotype și
derivă din limba greacă din cuvintele stereos „fermă, solidă” și „impresie, părere”, așadar
„impresie solidă cu privire la una sau mai multe idei/teorii 62 (toți ardelenii sunt înceți, toți
vasluienii sunt bețivi). Conceptul de stereotipizare există de decenii, probabil sub altă denumire,
deoarece omenirea din totdeauna a generalizat anumite trăsături ale celorlalți.
Psihologul Adrian Neculau definește în lucrarea sa Discursul stereotipic ca rezistență la
schimbare stereotipurile ca fiind „reprezentări sociale deturnate, încremenite și rigidizate” ce
sunt influențate de contextul social-ideologic, dar și de structurile mentale existente la nivel
colectiv63. Așadar, putem defini stereotipurile ca și căi ușoare de acces la anumite informații pe
care le deținem deja cu privire la anumite grupuri asociate cu tendința de a generaliza din cauza
comodității.
60
Vasile Cernat, Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, 2005, p.p. 25-26.
61
Ibidem, p. 27.
62
https://ro.wikipedia.org/wiki/Stereotip#cite_note-1, accesat la data de 14.03.2022, ora 15:13.
63
Adrian Neculau, „Discursul stereotipic ca rezistenţă la schimbare” în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.),
Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași, 1998, p.65.

20
 Conform autoarei Elena Stănculescu, socializarea este considerată elementul cheie în
formarea stereotipurilor, deoarece prin aceasta se inoculează diverse credințe, mai mult sau mai
puțin distorsionate, referitoare la următoarele categorii: gen, etnie,rasă, naționalitate, vârstă64.
Există o mulțime de exemple pe care majoritatea le știm. Peste 6 milioane pe evrei au
murit în timpul Holocaustului65, pe lângă romi și alte rase ucise, din cauza faptului că Adolf
Hitler voia ca lumea să fie formată doar din oameni ce aparțineau rasei ariene, considerată, de el,
superioară. Asemenea cazului din Cel de-al Doilea Război Mondial, Procesele Vrăjitoarelor din
Salem reprezintă alte cazuri concrete de stereotipizare, deoarece femeile și fetițele roșcate cu
ochii verzi, în general, erau considerate vrăjitoare și sfârșeau spânzurate66.
Stereotipurile ne sunt implementate încă de la vârste fragede, de exemplu „Nu ieși afară
că te fură țiganii”. Aici este vorba atât de discriminare, dar mai ales de stereotipizare, făcând
referire la oamenii de etnie romă ca fiind hoți. Stereotipurile sunt întâlnite în viața cotidiană
destul de des în ciuda faptului că societatea și era în care trăim se dorește a fi modernă, de la
copiii romi care sunt respinși de către ceilalți copii, la angajatorii care au dubii cu privire la
potențialul pe care l-ar avea posibila angajată din cauza culorii părului din cauza stereotipului
femeii blonde care este văzută ca având un bagaj mai mic de cunoștințe față de celelalte femei.
Chiar și în viața de zi cu zi femeia cu părul blond este catalogată după cum am zis adineaori, în
trecut fiind și o emisiune tv Te pui cu blondele (Figura 1), unde era adus un invitat special,
vedetă, care se duela cu “blondele”, subiectul fiind cultura generală.

64
Elena Stănculescu, Fascinația stereotipurilor în psihologia socială, Editura Academiei Române, București, 2013,
p. 161.
65
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/holocaust-pe-scurt-in-14-lucruri-infricosatoare-mai-putin-
cunoscute , accesat la data de 02.06.2021, ora 15:12.
66
https://historia.ro/sectiune/general/procesele-vrajitoarelor-din-salem-577424.html , accesat la data de 14.03.2022,
ora 15:57.

21
 Fig. 1- Emisiunea Te pui cu blondele, difuzată pe Antena 1, prezentată de Dan Negru 67

Stereotipizarea de gen poate limita dezvoltarea talentelor naturale și a capacităților fetelor

și băieților, femeilor și bărbaților, precum și experiențele lor educaţionale și profesionale și
oportunitățile lor în viață în general. Stereotipurile despre femei sunt atât cauza, cât și consecința
unor atitudini, valori, norme și prejudecăți adânc înrădăcinate împotriva femeilor. Se folosesc
pentru a justifica și a menține relațiile istorice de putere ale bărbaților asupra femeilor, precum și
atitudinile sexiste care împiedică promovarea femeilor68.
Stereotipizarea de gen se referă la diferențele sociale dintre femei și bărbați, la atributele
pe care le au aceștia în funcție de anumite activități, responsabilități, dar diferite în funcție de
sex. Pentru a schimba percepția asupra generalizării în funcție de gen, ar trebui să îmbinăm
activitățile între ele pentru a evidenția egalitatea între cele două sexe: asemeni unei femei care
poate să calce rufe, sunt convinsă că același lucru poate fi făcut cel puțin la fel de bine și de un
bărbat, la fel de bine cum un bărbat se pretează a fi un șofer desăvârșit, cu siguranță și femeile se
descurcă la fel de bine.
Anca Velicu ne prezintă un experiment inițiat de CNA cu scopul conștientizării părinților
de riscurile expunerii nesupravegheate ale copiilor la tv. În urma acestuia concluziile au fost că s-

67
https://a1.ro/timp-liber/stiri/te-pui-cu-blondele-si-cu-banii-jos-cele-mai-urmarite-show-uri-in-seara-de-ajun-
id143224.html, accesat la data de 18.03.2022, ora 11:17.
68
https://eige.europa.eu/ro/taxonomy/term/1222, accesat la data de 18.03.2022, ora 15:53.

22
a folosit stereotipizarea atât a feminității, cât si a masculinității. Stereotipul fetei din reclamă ce
visează să îmbrățișeze succesul cu ajutorul calităților sale și ale aspectului fizic și stereotipul
băiatului care-și dorește să ajungă fotbalist69.
Este adevărat că fetele sunt altfel față de băieți, genul fiind cel care produce această
diferență. Interesele lor, pragul senzorial, forța fizică, stările emoționale sunt diferite, însă aceste
diferențe se diminuează odată cu înaintarea în vârstă, diferențele dintre bărbații și femeile adulte
nu mai sunt atât de evidente. După cum remarcă Eliot Lise, stereotipizarea este nocivă
“conducând la unele dintre cele mai alarmante statistici ce modelează felul în care ne gândim să
ne creștem copiii”70.
În literatura de specialitate este precizat că stereotipurile de gen apar destul de devreme, în
jurul vârstei de 3 ani, nefiind vorba de trăsăturile pe care le întâlnim la maturitate, ci acelea cu
privire la stilul vestimentar, culorile pe care trebuie să le folosească genul masculin și cel
feminin, jucăriile. Această reacție îl determină pe copil să renunțe la acele obiecte specifice
sexului opus71.
Construcția de identității de gen este afectată de stereotipurile negative induse de spoturile
publicitare. Analizând conținutul reclamelor televizate în timpul difuzării desenelor animate,
Beverly Browne a ajuns la concluzia conform căreia acestea aveau la bază imagini create pe baza
unor scheme rigide, stereotipizarea de gen fiind substanțială. Astfel băieții apăreau mai frecvent
și își asumau roluri dominante, fiind mai activi și mai agresivi decât fetele, care erau timide, mai
puțin dornice în preluarea controlului72.
Când ajungem la vârsta adolescenței până la vârsta maturității avem idealuri în ceea ce
privește stereotipurile de gen, bărbatul trebuie să fie musculos și înalt, iar femeia suplă și înaltă 73.
Majoritatea emisiunilor de televiziune aleg acest prototip atunci când își angajează asistentele.
Daniela Crudu, fosta asistentă tv a emisiunii Un show păcătos (Figura 2), este modelul
perfect de femeie care se caută în televiziune, înaltă, slabă, ușor naivă.

69
Laura Grunberg(coord.), Mass-media despre sexe, Editura Tritonic, București, pp. 215-217.
70
Eliot Lise, Creier roz, creier bleu, Diferențe de gen la copii și adulți, Editura Trei, București, 2011.
71
Elena Stănculescu, Op.cit., p. 172.
72
Beverly Browne în Op.cit., coordonator Elena Stănculescu, p. 173
73
Elena Stănculescu, Op.cit., p. 176.

23
 Fig. 2 – Daniela Crudu, asistenta TV a emisiunii Un show păcătos, difuzată pe
Antena 1 .
74

Ca bărbat nu trebuie să arăți într-un anume mod pentru a prezenta emisiuni, însă ca femeie
este o cerință. În schimb, majoritatea bărbaților urmăriți de paparazzi și care sunt implicați în tot
felul de scandaluri sunt cei cu mușchi si cu mulți bani. Alex Bodi (Figura 3) este un exemplu,
până acum ceva timp nu auzise nimeni de el, însă acum 2 ani a apărut ca fiind iubitul Biancăi
Drăgușanu, iar de atunci are tot felul de apariții la TV, înconjurat de diverse domnișoare.

74
https://emisiuniro.blogspot.com/2015/05/emisiunea-un-show-pacatos-din-6-mai.html, accesat la data de
28.03.2022, ora 13:53.

24
 Fig 3 – Alex Bodi, om de afaceri75

2.2 Rolul femeii în comunicarea audiovizuală

Acum câțiva ani, femeia era privată, în mare parte, de anumite lucruri precum viața
politică. Era văzută ca fiind aproape incapabilă să conducă mașini, însă cu toate acestea presa a
ieșit din zona de confort, adaptând noi concepte. Talk-show-rile politice, care acum câțiva ani
erau destinate majoritar bărbaților au început de prin anul 2004 să fie prezentate și de femei 76.
Aici am făcut referire la domeniul politic, deoarece la emisiunile de divertisment și la cele de
știri, femeile erau prezente cu ceva timp înainte. Andreea Esca a apărut pentru prima dată pe
ecran în anul 1992, prezentând alături de Răzvan Dumitrescu o emisiune pe canalul TV
SOTI(Figura 4).

75
https://www.instagram.com/officialbodialex/, accesat la data de 29. 03.2022, ora 10:20.
76
Stăicuț Laura Maria, Femeile și puterea, Imaginea femeii în presa din România, Editura Inkpres, Craiova, 2015,,
p. 69.

25
 Fig 4 – Jurnalul de seară, prezentat de Andreea Esca și Răzvan Dumitrescu la
TV SOTI77.

Tradițional, femeia este supusă ironiei de către bărbați când încearcă emanciparea.
George Călinescu îi reproșează snobismul și, fără a se recunoaște misogin, crede că rolul femeii
este să cultive genialitatea bărbatului78.
La momentul actual discrepanța dintre genuri nu mai este la fel de mare, însă nu putem
vorbi despre egalitate în totalitate. În audiovizual rolul femeilor este, în general, de a prezenta
știri mondene sau cu impact scăzut asupra publicului, pe când bărbații prezintă știrile importante.
De cele mai multe ori, pentru a transmite credibilitate, femeile trebuie să transmită informațiile
pe care le primește de la un bărbat, de aceea majoritatea reporterilor de teren sunt bărbați, iar
prezentatori de știri și emisiuni sunt femei, în mare parte79.
Apariția și dezvoltarea mediei audio-vizuale a însemnat pentru femei pe de o parte
posibilitatea emancipării, dar pe de altă parte a însemnat și o revenire și propagare a eternelor
feminine din viața de zi cu zi: mamă grijulie, soție iubitoare, gospodină perfectă80.

77
https://www.youtube.com/watch?v=nyfoBpZlQBM, accesat la data de 30.03.2022, ora 12:29.
78
Raluca-Miruna Soisun. Feminitate, feminism. Stereotipii constante, Ateneu, nr 595, 1956, p. 13.
79
Laura Grunberg(coord.), Op.cit., p. 58.
80
Stăicuț Laura Maria, Op.cit., p.35.

26
 În televiziune, în special, femeile sunt regăsite având rolul de mamă/soție/prietenă, dar
cea mai mare pondere o are rolul de victimă. Femeile sunt absente în rolurile de conducătoare și
agresoare81.
Personajele feminine din audiovizualul românesc tind să fie definite mai curând prin
statutul lor marital și parental. Categoria definitorie pentru personajele feminine ca status marital
este cea de necăsătorite, iar ca status parental, cea de femei fără copii, lucru ce poate fi pus în
legătură cu vârsta pe care o au, ele fiind foarte tinere 82, având rolul de femeie atrăgătoare
sugerând erotism, de aceea majoritatea celor care sunt în atenția celor din televiziune sunt
caracterizate prin aceste atribute. Acesta este tipul de femeie irezistibilă, cu un corp bine
proporționat, de obicei supus intervențiilor chirurgicale, prototip ce este considerat modelul
perfect pentru noua generație. Tot mai multe emisiuni adoptă punerea în prim plan a femeilor cu
trăsăturile menționate. Xtra night show, o emisiune difuzată pe Antena 1 ce are majoritatea
invitaților femei (figura 4).

Fig 4 – Emisiunea Xtra night show are ca invitate doua femei blonde (stereotipul femeii blonde), ce
exprimă sexualitate, implicate într-un scandal amoros, cele două au divergențe .
Altă emisiuni ce promovează femeia în postura de obiect sexual este Wowbizz(figura 6).

81
Laura Grunberg(coord.), Op.cit. , p.68.
82
Ibidem, p.97.

27
 Fig 5- Leo de la Strehaia, alături e iubita sa, Dana, mama fostei sale partenere. Acesta percepe femeia ca
obiect sexual și are impresia că banii pot cumpăra orice, inclusiv jumătatea 83.

Bianca Drăgușanu, o figură cunoscută în spațiul public, aceasta este o femeie care atrage
atenția prin scandalurile în care apare alături de bărbați cu un statut financiar de succes. Acest tip
de femei sunt dependente de bărbați, supuse lor, transformate în obiecte sexuale sau pur
decorative84. Uneori, acestea devin victime agresate de partenerii de viață, însă situația materială
a acestora le face să treacă cu vederea (figura 6).

83
https://www.wowbiz.ro/dana-criminala-si-renata-au-venit-dupa-leo-el-pe-noi-ne-iubeste-vezi-cum-a-reactionat-
leo-cand-le-a-vazut-16340478, accesat la data de 07.04.2022, ora 18:02.
84
Stăicuț Laura Maria, Op.cit., p. 36.

28
 Fig. 6 – Bianca Drăgușanu bătută de fostul iubit Alex Bodi, aceștia s-au împăcat ulterior, bărbatul
făcându-i cadou o mașină85.
În același rol, de victimă, femeia este prezentată des în audioviuzal. De exemplu, pentru
emisiunea Acces direct a devenit o normalitate să prezinte astfel de subiecte (figura 6).

Fig 6- Ramona și Irinel un cuplu ce a venit în emisiunea Acces direct cu tentativa de a se împăca
public, cei doi nu au ajuns la un comun acord, bărbatul amenințându-și concubina cu moartea, chiar cu
prețul de a intra la pușcărie. După 4 luni, Ramona și băiatul ei de 15 ani au fost găsiți neînsuflețiți 86.
Cu ani în urmă, rolul de casnică al femeii era ceva obișnuit, puține erau cele care lucrau și
nu depindeau în totalitate de bărbat. Poezia Rînduieli, a lui Marin Sorescu scoate în relief
ocupațiile pe care le avea aceasta și cum era privită de bărbat:
Femeia, ce ştie femeia?
Ea să şteargă sticla lămpii, să alinieze clondirile pe corlată,
Să fie toate drepte, aşa să tragi cu aţa,
Să te tragă, să-ţi pună ventuzele şi să nu-ţi iasă din vorbă,
Că ce ştie ea?87
În rolul de femeie casnică, femeia este des întâlnită în televiziune, emisiunea Schimb de
mame, difuzată pe Prima Tv, pune accentul pe femeia casnică, se ocupă de îngrijirea casei,
mamă, dispusă să participe la un schimb de experiență cu o altă femeie cu același statut, bărbatul
este considerat capul familiei ce nu poate părăsi gospodăria. De cele mai multe ori, mama de

85
https://perfecte.md/gossip/alex-bodi-si-moldoveanca-daria-radionova-primele-postari-dupa-ce-bianca-
dragusanu-a-aratat-pozele-cu-ea-batuta---2557247.html, accesat la data de 05.04.2022, ora 17:06.
86
https://www.stiridiaspora.ro/crima-marturisita-la-acces-direct-o-romanca-si-fiul-ei-de-15-ani-ucisi-de-concubin-
mi-a-zis-ca-pe-mine-ma-baga-in-mormant-si-pe-el-in-puscarie_467828.html, accesat la data de 06.04.2022, ora
10:20.
87
http://e-poezie.weebly.com/peste-14-ani/randuieli, accesat la data de 08.04.2022, ora 15:10.

29
schimb stabilește noi ordine timp de o săptămână, de cele mai multe ori, bărbatul are de făcut
observații cu privire la contribuția pe care o aduce femeia în casă, deși aceasta se străduiește să
facă tot ce ține cu putință de ea pentru a impresiona(figura 7). Alte emisiuni de acest tip sunt și
Mama mea gătește mai bine (figura 8) sau Super nanny (figura 9).

Fig 7- Emisiunea Schimb de mame, difuzată pe 24.09.2017, bărbatul vine de la barul

din sat cu încă un prieten, iar mama de schimb prășeste în grădină, acesta îi face observații precum că nu-
și face treaba destul de bine88.

Fig 8 – Emisiunea Mama mea gătește mai bine surprinde calitățile de bucătar pe mare le
au femeile, mamele, emisiunea este jurizată de doi bărbați. Deși rolul de bucătar i se acordă femeii,
experții sunt tot bărbații89

88
https://www.youtube.com/watch?v=tSCDS6dFYcA, accesat la data de 08.04.2022, ora 17:30.
89
https://www.radardemedia.ro/mama-mea-gateste-mai-bine-intra-in-runda-a-doua-astazi-la-prima-tv-cove-are-
emotii-mari-pentru-concurenti/

30
 Rolul femeii în audiovizual este de cele mai multe ori unul pe care și-l dorește, cu unele
excepții. De exemplu când este vorba despre sexism, femeile sunt conștiente de ipostaza în care
se pun atunci când se îmbracă mai puțin decent, însă sunt și cazuri precum cele în care este
prezentă violența domestică, când femeile sunt victime la propriu ale abuzurilor fizice.

2.3. Ipostaze ale feminității în audiovizual

Prin feminitate înțelegem totalitatea trăsăturilor care constituie specificul caracter al
femeilor90. În comparație cu bărbații, femeile sunt prezentate într-o mai mare măsură în ipostaze
degradante. Exemple în acest sens se referă la prezentarea prostituatelor sumar îmbrăcate, sau în
situații intime la raziile poliției, în timp ce bărbații sunt mai puțin vizați de aceste aspecte. De
asemenea, femeile pot fi arătate în suferință plângând sau în stare de șoc (figura 9), ipostaze în
care bărbații sunt rar văzuți în cadrul știrilor televizate91.

Fig. 9 – Cântăreața de manele i-a găsit iubitului ei în telefon mesaje cu o domnișoară, iar
acesta ofensat că i-a umblat în telefon, a părăsit-o. Narcisa a mers la emisiunea Acces direct pentru a-și
plânge de milă în speranța că partenerul său se va întoarce acasă, în ciuda posturii umilitoare în care s-a
pus92.

90
https://dexonline.net/definitie-feminitate, accesat la data de 15.04.2022, ora 12:45.
91
Laura Grunberg(coord.), Op.cit., p. 59.
92
https://spynews.ro/monden/emisiuni-tv/acces-direct-narcisa-moisa-este-disperata-regina-manelelor-il-vrea-inapoi-
pe-yoannes-246701.html, accesat la data de 15.04.2022, ora 14:12.

31
 Femeia frivolă și risipitoare, o altă ipostază pe care audiovizualul o conturează. Serialul
Tv Vacanța mare prezintă acest tipar prin Leana (figura 10), în care personajul feminin, deosebit
de pregnant, este curvă, leneșă și bețivă93.

Fig 10 – Scenă din serialul Vacanța mare, difuzat pe Kanal d, unde Leana este
surpinsă când bea, la masă cu mai mulți bărbați, pe unul dintre ei îl ține de umăr, acesta nu este soțul
dânsei94.
Un alt caz denigrant este cel al Vulpiței, pe numele său real Veronica. Aceasta a fost pusă
într-o ipostază negativă de către realizatorii emisiunii Acces direct, aceștia au profitat de
naivitatea și de lipsa de informare a Veronicăi, făcând-o de râs în fața întregii țări. Aceasta scoate
în evidență stereotipul femeii vasluience, bețivă și ușuratică, dar și victimă a agresiunii fizice din
partea partenerului de viață (figura 11).

93
Ibidem, p. 88.
94
https://www.wowbiz.ro/senzational-leana-lui-partag-are-sange-albastru-nu-ratati-un-nou-episod-din-noul-sezon-
vacanta-mare-leana-s-a-intors-in-aceasta-seara-de-la-ora-21-30-la-kanal-d-16348247, accesat la data de 17.04.2022,
ora 13:03.

32
 Fig 11 – Postură denigrantă în care a fost pusă Veronica (Vulpița) în cadrul emisiunii Acces direct,
difuzată pe Antena 195.
“Zâna” Andreea Marin este modelul de femeie perfect, independentă, frumoasă, cu
succes, bani și mulți fani. Aceasta reprezintă gingășia, suavitatea, iar majoritatea oamenilor o
apreciază. Este genul de femeie-erou, implicată în foarte multe organizații caritabile, fapt ce a
ajutat-o la dobândirea statutului pe care-l are acum (figura 12)

Fig 12 – Andreea Marin de curând a fost in Africa pentru o premiera mondiala: cea mai
mare campanie la nivel internațional pentru eradicarea tetanosului. Prima dată a ajuns în 2001 și a fost
prima jurnalistă din România care a urcat pe Kilimanjaro 96.

95
https://spynews.ro/monden/emisiuni-tv/vulpita-acuzata-ca-sa-culcat-cu-sotul-unei-vecine-sar-fi-intamplat-
atunci-cand-a-plecat-singura-la-blagesti-nu-e-copilul-lui-viorel-video-240760.html, accesat la data de 17.04.2022,
ora 14:21.
96
https://www.csid.ro/family/crestere-copii/andreea-marin-banica-din-nou-in-africa-pentru-copiii-lumii-3391822/,
accesat la data de 19.04.2022, ora 10:12.

33
 Oana Zăvoranu este imaginea femeii sexi, deși naturală, impunătoare, dominantă. pe care
bărbații o consideră irezistibilă (figura 13).

Fig 13 – Oana Zăvoranu, intervievată în cadrul emisiunii Wowbizz, difuzată pe Kanal D,

despre ceea ce crede despre operațiile estetice, le critică pe vedetele cu intervenții chirurgicale și susține
că ea nu are asemenea ajustări97.

Cele de mai sus sunt cele mai frecvente ipostaze ale feminității sursprinse în audiovizual.
Femeia supusă, ce se denigrează în fața bărbatului, femeia de moravuri ușoare, ce are probleme
cu alcoolul, femeia ce emană bunătate și empatie și femeia ce deține controlul, însă pe lângă
acestea, mai apare în postura de femeie casnică, asistenta TV naivă, femeia vulgară și agresivă.

2.4. Efecte ale utilizării feminității în audiovizual

Ideea că mass-media are influențe negative asupra publicului și că prezintă o imagine
distorsionată despre realitate a fost lung dezbătută începând cu anii ’60, ’70, când preocuparea de
bază o constituia stabilirea efectelor pe care le au programele cu conținut violent asupra
comportamentului publicului98. Recent se constată o preocupare crescândă pentru reprezentările
corpului feminin, aflate în corelație cu tulburările de alimentație din rândul adolescentelor, dar și
cu adoptarea unei ideologii tradiționaliste despre feminitate99.
Problema kilogramelor în plus dă bătăi de cap multor femei, însă atunci când societatea
vrea un anumit prototip și audiovizualul promovează, efectele pot fi o problemă. Laurette, fosta

97
https://www.wowbiz.ro/tags/oana-zavoranu-operatii-estetice/, accesat la data de 19.04.2022, ora 11:01.
98
Diana Dămean, Op.cit., p.10.
99
Ibidem, p. 11.

34
asistentă TV și actual fotomodel este extrem de slabă, fiind un model pentru tinerele din zilele
noastre (Figura 14).

Fig 14 - Mulatra a ajuns să cântărească 40 de kg, dar ea spune să se simte bine în pielea ei și nu îi
pasă de consecințe atâta timp cât este frumoasă 100.

Reclamele de televiziune încurajează sexismul, arătându-le pe femei dependente de

bărbați, supuse, transformate în obiecte sexuale, preocupate exclusiv de gospodărie, pasive și
neștiutoare101.
Liesbet van Zoonen concluziona, la începutul anilor ’90 că televiziunea continuă să
anihileze simbolic femeile, transmițând mesaje potrivit cărora femeile nu sunt prea importante,
situație ce se datorează, în primul rând, prezenței pe ecrane a unui număr mult mai mare de
bărbați, în timp ce femeile păreau să domine ecranul doar în telenovele si melodrame. Această
anihilare simbolică a femeilor pune în pericol dezvoltarea socială a tinerelor, dar și a femeilor
mature, prin lipsa imaginilor pozitive după care să-și modeleze comportamentul 102. Lipsa
informațiile despre anumite subiecte tinde să formeze stereotipii, iar publicul percepe informația
așa cum este oferită de audiovizual. De exemplu dacă la televizor persoanele de sex feminin ce

100
https://www.wowbiz.ro/video-laurette-a-ajuns-piele-si-os-am-40-de-kilograme-si-un-pic-pur-si-simplu-
organismul-nu-imi-mai-cere-de-mancare-16119893, accesat la data de 03.02.2022, ora 00:21.
101
Ibidem, p. 12.
102
Liesbet van Zoonen, Feminist Media Studies, Sage Publications Ltd, London, p. 12

35
au părul deschis la culoare sunt caracterizate, în general, ca femei de moravuri ușoare sau lipsite
de inteligență, avem tendința de a generaliza acest aspect și în viața cotidiană.
În consecință, poate exista riscul ca expunerea repetată la modelele promovate să le
determine pe femei să adopte viziuni asemănătoare despre ce înseamnă feminitatea și rolurile de
gen tipic feminine103.
Mass-media și în primul rând posturile de televiziune private se supun legilor economiei
de piață și “aprovizionează” publicul104.Radiodifuzorii pretind că ne dau ceea ce dorim. Pentru
fetele și femeile de toate vârstele a ajuns ca simbolul frumuseții să fie ceea ce vedem la televizor,
fete slabe, poate chiar anorexice, injectate cu substanțe pentru a nu avea riduri, pentru a-și mări
buzele și multe altele, intervenții care, de cele mai multe ori arată inestetic (Figura 14).

Fig 14 - o prietenă din copilărie și-a injectat acid hialuronic în buze, dorindu-și să se asemene cu
Bianca Drăgușanu, însă rezultatul nu a fost unul satisfăcător (poza a fost preluată și adăugată în lucrare cu
acordul persoanei respective).

Am început acest capitol cu definirea stereotipurilor de gen pentru a pune bazele celor ce
au urmat, ulterior am prezentat rolurile pe care le au femeile în audiovizual, urmate de ipostazele
feminității. Pentru a nu face confuzii, rolurile reprezintă sarcina pe care o au femeile în
televiziune, pe când ipostazele fac referire la poziția pe care acestea o dețin. În final am prezentat
103
Diana Dămean, Op.cit., p. 14.
104
Stăicuț Laura Maria, Op.cit., p. 41.

36
efectele negative pe care le are această modalitate de a prezenta feminitatea, dorința femeilor de
a fi în “parametri” duce până la autodistrugere.

Capitolul 3
Studii de caz

În primele doua capitole am cercetat domeniul eticii profesionale în mass-media, mai cu

seamă în audiovizual, normele juridice, funcțiile pe care le are, problemele specifice pe care le
întâlnim, percepția pe care o avem cu privire la stereotipuri, mai cu seama asupra feminității în
audiovizual și efectele care se dezvoltă asupra consumatorului. În capitolul ce urmează vom
analiza folosind “Un model în trei pași pentru deciziile etice” al lui Clifford Christians și vom
analiza 4 ipostaze în care este cel mai des întâlnită femeia în audiovizual. În exemplele alese,
aceasta este întâlnită frecvent în postura de victimă, supusă, fără a fi independentă, mereu
doritoare de a face pe plac celorlalți, prioritar bărbaților.
Astfel, cu ajutorul modelului etic prezentat anterior, vom analiza materialele
audiovizuale ce prezintă femeia ca obiect sexual, în ipostaza de casnică, ca asistentă TV și
femeia ca victimă a violenței bărbatului.

37
 3.1. Studiul de caz 1 - Femeia ca obiect sexual
În capitolul precedent am vorbit despre acest stereotip întâlnit des în televiziune,
anterior vorbind despre una dintre ispitele de la emisiunea Wowbizz, difuzată pe Antena 1 care îl
are ca prezentator pe Mădălin Ionescu. În cazul pe care îl analizez vom discuta despre Ion Stelică
Mihai, cunoscut ca Leo de la Strehaia, în vârstă de 35 de ani este cunoscut datorită aventurilor
sale cu femei cunoscute în România. De-a lungul timpului, „Prinţul Ţiganilor” s-ar mai iubit şi
cu Jasmine, celebra dansatoare din buric, Loredana Chivu, pe vremea când era asistenta lui Dan
Capatos, Anna Lesko, Cristina Spătar, Carmen Şerban, Simona Sensual, Larisa Drăgulescu,
Renata Gheorghe și ultima, Dana Criminala, mama Renatei 105. Renata pe vremea când se difuza
emisiunea avea vârsta de 24 de ani, pe când mama sa, 45. Leo a avut o relație cu Renata, de care
s-a despărțit după 3 ani pentru a începe o nouă relație cu mama acesteia, Dana. Cu cea din urmă
a ajuns să se căsătorească, deși acesta avea o parteneră în comunitatea din care face parte.
Scandalul izbucnit este între cele două femei, mamă și fiică, pentru dragostea bărbatului. Acest
stereotip este cel mai des întâlnit în audiovizual, femeile frumoase si sexi sunt vânate de bărbați
și considerate premii veritabile. În opinia unora femeia trebuie doar să arate bine, indiferent de
coeficientul de inteligență pe care îl are. Din păcate cele mai multe nu doar că își acceptă poziția,
ci asta vor să și ofere în schimbul unor sume de bani.
1. Pasul 1 – definirea situației: În primul exemplu voi prezenta cazul difuzat pe o perioadă
îndelungată pe canalul de televiziune Kanal D, în cadrul emisiunii Wowbizz, prezentată de
Mădălin Ionescu. Povestea lui Ion Stelică Mihai, cunoscut ca Leo de la Strehaia și supranumit
“Prințul țiganilor”, cu un statut financiar destul de bun care, în prima fază, a avut o relație de
aproximativ 3 ani cu bruneta Renata (Figura 15), deși acesta era căsătorit în fața lui Dumnezeu
de 20 de ani cu Anca, o femeie de etnie romă ce nu are niciun cuvânt de spus în fața soțului său
în pofida a ceea ce face acesta. Iubita lui Leo reprezintă prototipul de femeie ideală, bronzul
perfect, slabă și cu picioare lungi, pe lângă intervențiile chirurgicale pe care le are, aceasta
reprezintă un trofeu pentru bărbații cu bani.

105
https://www.stiridirecte.ro/leo-de-la-strehaia-cv-varsta-inaltime-greutate-avere-familie-afaceri-78507, accesat la
data de 22.05.2022, ora 12:23.

38
 Fig 15 – Leo de la Strehaia alături de Renata, iubita lui, în platoul emisiunii Wowbizz, difuzată la data de
15 septembrie 2015106.

După trei ani petrecuți împreună Renata și Leo s-au despărțit, iar bărbatul a început o
relație cu Dana Criminala (Figura 16), mama Renatei, o femeie mai mare cu 10 ani decât acesta,
însă care se încadrează în standardele de frumusețe tipice. Deși trecută de prima tinerețe, Dana se
îmbrăca foarte sumar, pentru a atrage privirile bărbaților ce plac acest tip de femei, femeile ca
obiecte sexuale.

Fig 16 – Dana Criminala și Leo de la Strehaia în platoul aceleiași emisiuni, Wowbizz, difuzată pe Kanal D
la data de 16 septembrie 2016, când Leo a cerut-o de soție pe mama fostei sale iubite. 107
De aici a urmat o adevărată telenovelă, cele două femei au devenit rivale din mamă-fiică,
iar emisiunea a promovat acest caz timp de un an, cu mici întreruperi. Cele două au devenit

106
https://www.wowbiz.ro/tags/leo-de-la-strehaia-si-renata/, accesat la data de 06.05.2022, ora 15:52.
107
https://www.wowbiz.ro/leo-de-la-strehaia-s-a-insurat-cu-dana-criminala-printul-tiganilor-i-a-devenit-oficial-
tata-fostei-iubite-renata-vezi-ce-reactie-are-fosta-lui-sotie-anca-16426088

39
ridicole încercând să atragă atenția bărbatului prin felul în care arată. Îmbrăcămintea vulgară a
fost considerată un atu, pe lângă genele lungi și machiajul foarte strident.

Fig. 17- Renata, fosta iubită a lui Leo de la Strehaia în dreapta acestuia, Leo, iar în stânga acestuia Dana
Criminala, mama Renatei și actuala iubită a bărbatului 108 .
Jurnalistul, Mădălin Ionescu (Figura 18), în cazul prezentat, ține seama de valorile
profesionale pe care trebuie să le dețină, deoarece acesta este preocupat să atragă atenția
publicului, să ofere suspans, să creeze conflicte, acțiuni care se vând, iar ratingul crește pe baza
lor și generează profit. Subiectul despre care vorbim oferă exclusivitate și senzațional, criterii de
bază ce îl ajută pe jurnalist să-și atingă obiectivele legate de atribuțiile pe care i le solicită
profesia. Valorile sale morale sunt prezente destul de rar, acesta nu este empatic cu invitații săi,
asistă imparțial la certuri fără să intervină, fiindcă este conștient că astfel de conflicte produc
profit. Respectul nu prezintă o componentă a comportamentului prezentatorului, acesta își
provoacă invitatul, pe Leo, să le pună într-o lumină rea pe cele două femei, ceea ce duce la
dispreț față de invitate. În exemplul pe care l-am dat mai sus, prezentatorul nu este de partea
dreptății, deoarece nu își prezintă opinia cu privire la situația celor trei decât foarte rar, fapt ce
denotă că este mai preocupat de partea financiară decât de ce este moral. Onestitatea nu este o
trăsătură a caracterului lui Mădălin Ionescu, acesta nu semnalează când lucrurile devin deplasate.
Uneori, devine prezent în discuții pentru a-i provoca pe participanții show-ului TV prin întrebări
ce determină tot mai multe conflicte. Deși ar trebui ca acesta să fie cinstit, alege să fie preocupat
doar de atribuțiile pe care i le cere meseria. Problema morală a acestuia o reprezintă satisfacerea

108
https://www.wowbiz.ro/dana-criminala-criza-de-gelozie-ca-leo-de-la-strehaia-s-a-dat-la-o-blonda-tu-nu-te-ai-dus-
la-targ-pentru-cadouri-ci-ca-sa-flirtezi-ce-a-raspuns-el-video-16431498, accesat la data de 06.05.2022, ora 16:41.

40
publicului prin prezența senzaționalului și, bineînțeles, atingerea obiectivelor personale cu privire
la partea financiară.

Fig 17- Mădălin Ionescu, prezentatorul emisiunii Wowbizz, difuzată pe Kanal D 109.

2. Pasul 2- Teoria: Etica feministă ne învață că trebuie să îi tratăm pe ceilalți așa cum ne-ar
plăcea nouă ca ei să se comporte cu noi. În cazul pe care-l studiez, Mădălin Ionescu ar fi trebuit
să se gândească cum s-ar fi simțit dacă ar fi fost în locul celor două femei și ar fi fost invitat într-
o emisiune doar pentru a face rating, iar prezentatorul ar fi profitat de naivitatea sa și l-ar fi pus
într-o ipostază nefavorabilă doar pentru a avea câți mai mulți telespectatori.
Potrivit teoriei virtuții, o persoană virtuoasă va face mereu alegeri echilibrate. Cumpătarea
reprezintă calea de mijloc dintre exces și insuficiență, de aceea trebuie să găsim punctul comun
pentru a ține cont de interesele ambelor părți. Pentru studiul de caz ales, calea de mijloc l-ar fi
situat pe moderator în poziția de a alege calea optimă de rezolvare a conflictelor, de asumare a
virtuții și evitare a viciilor, poziția corectă față de toți invitații săi. Medierea neînțelegerilor ar fi
însemnat punctul comun pe care acesta trebuia să îl mențină.
Principiul utilitarismului ne învață că punem identifica dacă o acțiune este etică prin
analizarea efectelor pe care aceasta le poate avea asupra tuturor celor afectați de ea. Felul în care
acționăm poate avea atât efecte negative, cât și efecte pozitive asupra unui număr cât mai mare
de oameni, de aceea înainte de a acționa trebuie să medităm asupra a ceea ce urmează să facem.
În cazul de față, jurnalistul ar fi trebuit să se gândească la acțiunile pe care le va face, deoarece
acestea le pun pe Renata și pe Dana în unele situații defavorabile, deși acestea sunt conștiente de
postura lor, este imoral din partea realizatorului emisiunii să accepte această situație. Cu toate că
109
https://www.wowbiz.ro/madalin-ionescu-singur-in-emisiunea-wowbiz-prezentatorul-a-dezvaluit-in-direct-ce-s-a-
intamplat-cu-andreea-mantea-16591105, accesat la data de 28.05.2022, ora 13:42.

41
femeile și-au dat acordul pentru ceea ce se întâmpla, efectele pentru cel mai mare număr de
persoane nu este unul pozitiv, femeile ar fi putut fi privite cu alți ochi de către spectatori și
aceasta este o dovadă a formării de stereotipuri.
Cu toții suntem egali, aceasta este o regulă după care se ghidează deontologismul. Toți
oamenii trebuie tratați cu respect și demnitate în mod imparțial. Leo de la Strehaia este tratat cu
îngăduință de moderatorul emisiunii Wowbizz, în schimb ce femeile sunt privite ca obiecte pe
care bărbatul le poate folosi după bunul său plac, lucru care este susținut și de Mădălin Ionescu:
Leo este privit ca fiind bărbatul cu bani care-și permite orice datorită statutului financiar pe care-
l deține, iar acest conflict oferă audiență.
3. Pasul 3 – Loialitățile. Concluziile noastre trebuie să fie conforme cu realitatea
socială. Există cinci categorii de obligații pe care trebuie să le avem în vedere în procesul de
luare a unei decizii etice:
 Datoria față de noi înșine;
 Datoria față de ceilalți;
 Datoria faţă de organizaţie;
 Datoria faţă de colegii care aparţin aceleiaşi profesii;
 Datoria faţă de societate;110
Jurnalistul ar trebui să fie loial față de ceilalți și să se gândească la acțiunile pe care le
face, căci acestea îi pun în posturi denigrante și penibile pe invitații pe care îi are. În cazul
analizat, femeile sunt puse în astfel de situații, deoarece le adresează întrebări care sunt
nepotrivite “De ce ai început o relație cu fostul iubit al fiicei tale?” sau “Este adevărat că banii
pot cumpăra orice, inclusiv iubirea voastră pentru Leo?”, deși acestea răspund întrebărilor fără să
ezite, nu înseamnă că este moral ceea ce face Mădălin Ionescu. Bărbatul este privilegiat, lui nu i
se pun astfel de întrebări care l-ar putea deranja, probabil, de teama de a renunța să mai participe
la emisiune, iar consecințele s-ar fi resimțit prin ratingul pe care-l făcea subiectul respectiv.
Loialitatea față de el însuși trebuia să fie o prioritate, propriile interese și acțiuni să fie morale,
indiferent de ceea ce fac ceilalți colegi de breaslă. Mădălin Ionescu a fost loial organizației, mai
precis realizatorilor emisiunii, oferindu-le cu atenție ceea ce-și doreau: certuri, insulte, deseori
provocate cu ajutorul său și nu manifesta niciun fel de moralitate față de invitați. Loialitățile
jurnalistului ar fi trebuit să fie îndreptate către societate, către breasla jurnaliștilor și față de
110
Clifford Christians, Op. cit., pp. 54-55.

42
profesia sa, lăsându-și deoparte intențiile de a obține cât mai multă audiență, deoarece pentru a
obține ceea ce-și dorește comunitatea pentru care lucrează recurge la acte imorale.

3.2. Studiul de caz 2 - Femeia în ipostaza de casnică

Am amintit de postura de femeie casnică și în capitolul anterior, însă în acest capitol vom
analiza mai atent acest rol. Continui cu exemplul pe care l-am dat mai sus, cel cu emisiunea
Schimb de mame, emisiune care reflectă foarte bine acest aspect. Acest reality show este difuzat
pe canalul Prima TV și a apărut în 2003, este cea mai longevivă emisiune de acest tip cu 31 de
sezoane. Emisiunea urmărește două familii care timp de o săptămână trebuie să locuiască alături
de mama din familia cealaltă111. În general, participantele sunt casnice cum se descriu încă de la
început112, deoarece majoritatea nu ar putea participa la acest schimb de experiență dacă ar avea
un serviciu. Mama Florina este din satul Hidișelu, județul Bihor. Mama Oana locuiește în satul
Timișești, Neamț, aceasta este casnică de un an și jumătate, în urma deciziei pe care a luat-o
soțul său. Ambele femei fac treburi care solicită un efort fizic intens, taie lemne cu drujba
(Figura 18), fac curățenie la animale, sapă în grădină, treburi pe care soții lor nu le fac pe motivul
că ei vin obosiți de la serviciu și ei sunt cei care aduc banii în casă113.

Fig 18- Secvență din emisiunea Schimb de mame, difuzată pe Prima TV, sezonul 29, episodul 8. Mama
Oana taie lemne cu drujba alături de soțul ei 114.
111
https://ro.wikipedia.org/wiki/Schimb_de_mame, accesat la data de 21.05.2022, ora 13:21.
112
https://www.youtube.com/watch?v=wMQ6_bD_FZM, accesat la data de 22.05.2022, ora 10:29.
113
Ibidem, accesat la data de 30.05.2022, ora 18.50.
114
Ibidem, accesat la data de 30.05.2022, ora 19:01.

43
Primele 3 zile mama de schimb respectă un regulament făcut de mama pe care a înlocuit-o, iar
următoarele 4 în casă se vor respecta regulile mamei de schimb (Figura 19).

Fig 19- În fiecare episod al emisiunii, după ce mamele de schimb își despachetează bagajul
trebuie să citească regulamentul impus de mamă, regulament ce trebuie respectat 115.

1. Pasul 1- definirea situației. Oana și Florina sunt femeile care participă la episodul reality
show-ului Schimb de mame, pe care îl analizez. Acestea pleacă într-un schimb de experiență cu
o altă mămică și rolul emisiunii este ca cele două femei să se adapteze într-o nouă familie, pe o
perioadă de o săptămână. Prima parte a șederii în noua casă se vor respecta regulile mamei de
drept, iar în a doua parte mama de schimb va propune noi reguli pe care membrii familiei ce o
găzduiesc trebuie să le respecte. Mama Florina se descrie astfel “Sunt Florina, sunt mama, iar
datoria mea este să le gătesc soțului și copiilor”. Statutul de casnică este bine definit, mama
consideră că acesta este rolul ei, de a avea grijă de familia sa. Florina spune că rutina de zi cu zi
i-a intrat în reflex și viața sa nu este monotonă, deoarece ea asta trebuie să facă, nu se plictisește
niciodată, fiindcă zilnic are treburi de făcut pe lângă casă și pe lângă acestea, în fiecare zi
pregătește 3 feluri de mâncare pentru că soțul său este mai sensibil. Oana spune că postura de
femeie casnică i se datorează soțului său, deoarece acesta a zis că este nevoie ca cineva să fie
permanent în gospodărie pentru a avea grijă de animale. Oana se destăinuie în emisiune zicând
că deși are doar 33 de ani, iar soțul 35, el o consideră mai mult femeia care trebuie să se ocupe de
toate responsabilitățile casnice și nu o vede ca pe femeia iubită, acest lucru chiar a cauzat o
ușoară depresie. În episodul pe care-l analizez mamele aveau situația similară în familie, astfel

115
Ibidem, accesat la data de 28.05.2022, ora 10:23.

44
acomodarea nu a fost grea. Însă după cele 3 zile, au încercat să-și schimbe poziția în fața
bărbaților, însă rezultatul nu a fost cel dorit. În ciuda faptului că ele au încercat să se impună prin
a cere ajutor la treburile casei, nu au primit ceea ce au cerut. Atât Oana, cât și Florina sunt
dominate în familia lor de către soți, bărbaților nu le-a fost greu să le domine mamele de schimb
și nici lor nu le-a fost greu să se lase dominate. Astfel ambele femei în familiile de schimb au
fost surprinse în aceleași ipostaze ca în cele pe care le aveau acasă, femeia mamă care se ocupă
de gospodărie și face toate treburile casei fără ajutor, doar pentru că soțul lucrează și aduce bani,
iar ea, pe motivul că depinde financiar de el și este casnică, trebuie să se ocupe de tot.
Prezentatorul emisiunii este omniscient, acesta relatează faptele fără a-și face simțită apariția
fizică. Realizatorii emisiunii au ca scop creșterea audienței prin promovarea unor familii
modeste, cu unele probleme comportamentale. Familiile sunt alese pe baza unor criterii precum:
femeia trebuie să fie casnică sau să aibă un loc de muncă ocazional, bărbatul este singurul care
aduce resursele financiare fixe și au așteptări ca soțiile lor să îi suplinească în treburile din
gospodărie ceea ce denotă că aceștia își respectă valorile profesionale pentru că întregul scenariu
are ca rol câștigarea publicului, prin oferirea senzaționalului “Am văzut si eu ceva-ceva din
emisiunea de aseară. Nu sunt mare fan, dar mi-a atras atenția circul făcut”116, deoarece reality-
show-ul era urmărit de foarte multă lume erau si forumuri pe internet pentru a dezbate episoadele
ce se difuzau. Întreaga emisiune are capacitatea de a atrage atenția. Chiar și ideea de a se stabili
un regulament face parte din categoria valorilor profesionale, deoarece este ceva nou, atât pentru
cele două familii participante, cât și pentru public. Emisiunea avea un real profit, în fiecare
săptămână se difuza ceva exclusiv și, bineînțeles, curiozitatea publicului era stârnită.
Valorile morale ale moderatorilor sunt rar întâlnite, empatia față de participantele show-
ului este absentă, deși soțul Florinei era consumator de alcool, aceștia au continuat realizarea
episodului, fapt ce a luat-o pe Oana prin surprindere, chiar a creat o stare de anxietate, deși
aceasta a menționat că în trecut a avut unele probleme de aceeași natură cauzate din lipsa de
afecțiune din partea soțului ei.. “Sunt tare curioasa sa stiu daca urmariti si voi emisiunea de pe
Prima TV ,,Schimb de mame''. Numai ce s-a incheiat emisiunea din seara aceasta si eu sunt.....
socata de comportamentul unuia dintre tatici. Sa ne fereasca Dumnezeu de astfel de soti! Voi ce
parere aveti? Credeti ca taticul acela era (si este) normal? Eu tare ma indoiesc, dar as vrea sa mai

116
https://forum.desprecopii.com/forum/topic-TOPIC_ID-90550-whichpage-2-nm-Schimb-de-mame-pareri-despre-
ultima-editie-pag-2.htm, accesat la data de 30.05.2022, ora 12:45.

45
aflu si alte opinii”117, aceasta este părerea despre soțul Florinei, moment care a atras atenția
publicului. Din respect pentru cele două familii, realizatorii au fi trebuit să întrerupă filmarea în
familia respectivă, “Saraca femeie, oare cum rezista cu un asa nebun in casa? Si care te mai face
si de ras la TV.”118. Onestitatea nu este o componentă a caracterului moderatorilor, deoarece
aceștia stau în umbră și lasă lucrurile să decurgă de la sine, fără a interveni atunci când
degenerează. Problema morală a realizatorilor este că pun în prim plan audiența, pentru
satisfacerea publicului își pun participanții la emisiune într-o postură denigrantă.
2. Pasul 2 – Teoria. Așa cum evidențiază teoria virtuții, o persoană cinstită va face mereu
alegeri cumpătate. Balanța trebuie să stea dreaptă, să nu se încline nici într-o direcție. Punctul
comun pe care ar fi trebuit să-l adopte producția ar fi fost alegerea unor familii simple, însă fără
probleme de comportament încă de la început sau în cazul pe care-l studiem, ar fi trebuit să
intervină și să le explice participanților că dacă nu-și revizuiesc comportamentul riscă să fie
eliminați din emisiune. Mama Florina a declarat când a fost intervievată cu privire la atitudinea
soțului că a crezut că acesta se poate controla în prezența unor străini și, mai ales, pentru că știa
că este filmat, însă bărbatul nu a putut să-și ascundă temperamentul.
Etica feministă este de părere că ceilalți trebuie tratați așa cum ne-am dori să ne trateze ei
pe noi. Producția ar fi trebuit să analizeze situațiile, apoi să se transpună în pielea protagoniștilor
și să se întrebe dacă s-ar fi simțit bine făcându-se de râs la TV, într-o emisiune urmărită de mulți
telespectatori. Atât Florina, a cărei soț are probleme cu alcoolul, cât și Oana, căreia nu i s-au
adus la cunoștință problemele tatălui familiei care o va găzdui, au fost puse în situații jenante.
Deontologismul kantian susține că toți oamenii trebuie priviți ca fiind demni de respect și
demnitate. Dreptatea trebuie susținută indiferent de circumstanțe și consecințe. Ratingul emisiuni
a fost mai important pentru producători decât stima față de participanți. Familia în sine a fost
tratată în mod imoral, deoarece lipsa de respect a fost pentru toți participanții, inclusiv pentru
copiii acestora.
Putem recunoaște o acțiune imorală prin analiza efectelor pe care aceasta le are. Conform
utilitarismului rezultatele unei acțiuni pot avea atât consecințe negative, cât și consecințe pozitive
asupra unui număr cât mai mare de oameni. Un comportament etic trebuie să diminueze tristețea
și să sporească fericirea 119. În cazul pe care-l studiez, efectele negative afectează familiile, în

117
Ibidem, accesat la data de 30.05.2022, ora 12:56.
118
Ibidem, accesat la data de 30.05.2022, ora 13:14.
119
Clifford Christians, Op. cit., pp. 54-55

46
special pe mame și copii. Fiica Florinei este adolescentă, are 15 ani, iar postura în care este pusă
familia sa este una deranjantă, mama casnică, supusă bărbatului, deoarece nu are un venit
financiar propriu și un tată alcoolic care le abuzează psihic în fața întregii țări. Băieții Oanei sunt
mici, la școala primară, însă acest aspect nu îi ferește de răutățile celorlalți copii în urma
afirmațiilor făcute de Oana care spune că se simte mai mult o angajată care se ocupă de treburile
casnice.
3. Pasul 3- Loialitățile.
Loialitățile producției ar fi trebuit îndreptate către ceilalți, adică spre participanții reality-show-
ului. Propriile interese cu privire la profitul pe care îl produc asemenea subiecte ar trebui cedat în
detrimentul respectului față de aceștia. Continuarea filmării, deși situația a degenerat, evidențiază
în mod clar scopul pe care îl are regia și anume, audiența. Loialitatea față de societate nu este
observabilă, deoarece sunt transpuse în episod scene care ar putea influența publicul (Figura 20).
Unii bărbați ar putea lua ca exemplu felul în care se comportă cei doi bărbați cu soțiile lor doar
din cauza faptului că sunt casnice și ei aduc venitul în casă.

Fig 20- Secvență din Emisiunea Schimb de mame, Oana, mama de schimb crapă lemne cu toporul, în
timp de soțul Florinei o supraveghează, bându-și cafeaua 120.

Producția a fost loială organizației și propriilor interese, deoarece în ciuda efectelor

negative pe care le-a avut de-a lungul timpului, dar și în episodul analizat, emisiunea, aceștia au
continuat pentru audiență și de multe ori s-au situat în topul preferințelor publicului 121.
120
https://www.youtube.com/watch?v=wMQ6_bD_FZM, accesat la data de 01.06.2022, ora 07:12.
121
https://www.radardemedia.ro/schimb-de-mame-prima-tv-2/#:~:text=Conform%20datelor%20furnizate%20de
%20GfK%20Romania%2C%20emisiunea%20%E2%80%9CSchimb,topul%20audientelor%2C%20in%20target-ul

47
Moderatorii ar fi trebuit să își fie loiali lor înșiși prin acțiuni morale, chiar dacă profitul nu ar fi
fost același.

3.3. Studiul de caz 2- Femeia ca asistentă TV

În acest studiu de caz vom dezbate pe larg exemplul oferit și în capitolul anterior.
Femeia în ipostaza asistentei TV este femeia, sexi, înaltă, îmbrăcată provocator, cu o
siluetă de invidiat, un model pentru tinerele din ziua de azi.
Emisiunea Un show păcătos, difuzată pe Antena 1, moderată de Dan Capatos, alături de
invitatul său permanent, Cătălin Bordea, dj-ul Silviu Andrei și asistentele TV care să se
încadreze în criteriile de mai sus(Figura 21).

Fig 21- Emisiunea Un show păcătos difuzată în data de 06.05.2015, pe Antena 1, în partea dreaptă îl
avem pe Cătălin Bordea, alături de Dan Capatos, urmat de Daniela Crudu și Silviu Andrei 122.

Emisiunea s-a încheiat în 2016, iar ulterior a început să se difuzeze sub numele Xtra Night
Show, având același format ca emisiunea anterioară. Pe lângă Bianca Drăgușanu, Ramona Gabor,
Loredana Chivu și Ana-Maria Mocanu, Daniela Crudu a fost cea mai longevivă asistentă a
acestui show. Asistenta care a devenit sinonimă cu „Un Show Păcătos”. Simpatica Daniela
Crudu ne-a făcut să râdem, să plângem și a înnebunit mințile a mii de bărbați care nu ratau nicio

%2018-49%20Urban%20cu%20guests., accesat la data de 01.06.2022. ora 08:14.

122
https://emisiuniro.blogspot.com/2015/05/emisiunea-un-show-pacatos-din-6-mai.html, accesat la data de
30.05.2022, ora 22:12.

48
ediție a emisiunii lui Dan Capatos. Daniela Crudu a crescut la „Un Show Păcătos”. Am văzut-o
îndrăgostită, rănită în dragoste și părăsită, declară Bordea 123 . Emisiunea prezentată de Capatos se
difuza de luni până joi la orele 23:00, ora fiind destul de târzie îi permitea Danielei să poarte
ținute sumare.
1. Pasul 1- Definirea situației
În episodul difuzat în data de 05.01.2015, Daniela a revenit în platoul emisiunii după o
absență de o săptămână din cauza unor mici probleme de sănătate, iar la întoarcere i s-a pregătit
o “surpriză”. În platou era montat un taur mecanic pentru rodeo pentru a o testa dacă starea ei de
sănătate este bună, iar cei de acolo se amuzau copios. Daniela, o femeie naică și dornică de
celebritate, a acceptat provocarea de a participa la jocul producției, însă după câteva secunde
aceasta a căzut de pe taurul mecanic, punându-se într-o postură caraghioasă (Figura 22).

Fig 22- Daniela Crudu, în direct pe Antena 1, în momentul în care a căzut de pe taur. Ipostaza în care a
fost surprinză în emisiunea Un show păcătos este una penibilă, aceasta s-a facut de râs doar de dragul
celebrității124

Imaginea pe care o transmite Daniela este cea de femeie naivă, deoarece face orice i se
spune indiferent de poziția pe care aceasta trebuie să o îndeplinească, râde din orice pentru a fi
123
https://a1.ro/xtranightshow/ele-au-fost-asistentele-care-neau-incins-noptile-la-xtra-night-show-si-un-show-
pacatos-id935281.html, accesat la data de 01.06.2022, ora 00:02.
124
https://www.youtube.com/watch?v=awchOXnZCJM, accesat la data de 01.06.2022, ora 08:09.

49
plăcută atât de colegi, cât și de public .Țelul său în această emisiune pare a fi acela de a atrage
bărbații și de a cauza amuzament prin neștiința ei. De cele mai multe ori, asistenta TV dă
impresia că este o femeie de moravuri ușoare din cauza aspectului: părul bogat și lung, machiajul
foarte strident, genele false și unghiile exagerat de mari, ținutele provocatoare pe care le poartă
(Figura 23).

Fig 23- Asistenta TV, Daniela, îmbrăcată într-o școlăriță sexi pentru a atrage atenția publicului emisiunii
pentru care lucrează125.

În episodul analizat, femeia a îmbrăcat mai multe ținute indecente. Schimbul de

îmbrăcăminte repetat face parte din scenariu, cu cât hainele sunt mai diversificate, cu atât atrage
atenția audienței mai mult.
Valorile morale ale prezentatorului și ale colegilor săi sunt întâlnite foarte rar, spre deloc.
Respectul față de asistenta TV este inexistent, deoarece tot parcursul acesteia în emisiune este un
șir de umilințe pe care ea le acceptă. În cadrul aceluiași episod, asistentei TV îi sunt testate

125
https://www.ebihoreanul.ro/stiri/daniela-crudu-sexy-scolarita-la-debutul-in-emisiunea-un-show-pacatos--
92434.html, accesat la data de 01.06.2022, ora 10:02.

50
abilitățile fizice, aceasta este pusă să sară capra în direct. Empatia colegilor Danielei nu este
evidențiată, aceștia se amuză copios și insistă să continue circul în momentele în care aceasta
face lucruri penibile doar pentru a atrage audiența, “Hai, Cruduța, știm că poți mai mult de atât!”
126
o ambiționează Dan Capatos. La un moment dat, asistenta reality-show-ului a fost delegată să
ia interviuri bărbaților ce se aflau la toaletă “aceasta a realizat un material neobişnuit, într-un
club din Bucureşti. Veselă şi deloc ruşinoasă, a intrat în toaleta bărbaţilor şi a încercat să obţină
interviuri de la reprezentanţii sexului tare care …”127Prezentatorul și ceilalți membri ai emisiunii
nu o tratează cu onestitate pe colega lor, aceștia nu opresc nici într-un caz momentele jenante la
care este supusă prezentatoarea pentru a atrage profitul. În urma vizionării acestui episod, pot
spune că realizatorii emisiunii își urmăresc valorile profesionale, țelul acestora este de a atrage
publicul, de a oferi exclusivitate, de aceea caută un anume tip de femeie pentru a fi asistenta
show-ului, o femeie ce face tot ceea ce i se cere pentru a produce rating și pentru a spori
încasările. Producția îi cere femeii să schimbe mai multe ținute pe parcursul unui episod pentru a
oferi telespectatorilor noutate și senzațional. Dilema etică pe care o identific este cea că
prezentatorul și colegii săi aleg să-și lase deoparte valorile morale pentru a-și îndeplini valorile
profesionale, venitul fiind principatul scop.
2. Pasul 2 – Teoria.
“Iubește-ți aproapele ca pe tine însuși”, aceasta este ideea fundamentală de la care pleacă
etica iudeo-creștină, de aici plecând toate celelalte legi supreme, iubirea fiind considerată centrul
universului. Iubind, ne asemănăm mai mult lui Dumnezeu. Iubirea este văzută ca o datorie ce
trebuie urmată128. Prezentatorii ar fi trebuit să se comporte cu Daniela ca și cum ar fi una și
aceeași cu ei. Aceasta îi respectă și din comportamentul ei se vede că îi stimează, iar atitudinea
lor nu este una cumsecade.
Egalitatea dintre cei trei bărbați și femeie este inexistentă, femeia este pusă la distanță
față de locul unde stau aceștia, fapt ce reprezintă o diferență de statut. Deontologismul kantian ne
învață că toți suntem egali și merităm tratați cu demnitate și respect și să nu face cuiva ceva ce
nouă nu am dori să ni se întâmple.
Teoria virtuții sau calea de mijloc, evidențiază cumpătarea ca virtutea principală pe care o
putem avea și cu ajutorul căreia se dezvoltă celelalte virtuți. O persoană calculată va face mereu
126
https://www.youtube.com/watch?v=toAFvLsuX2E, accesat la data de 01.06.2022, ora 13:21.
127
https://www.libertatea.ro/stiri/daniela-crudu-sexy-scolarita-la-debutul-in-emisiunea-un-show-pacatos-543895,
accesat la data de 01.06.2022, ora 11:10.
128
Clifford Christians, Op.Cit. pp. 52-53.

51
cele mai bune alegeri, deoarece alege calea de mijloc. În cazul de față, calea de mijloc, în opinia
mea, ar fi însemnat ca Daniela Crudu să aibă aceeași poziție precum Cătălin Bordea, ambii au
același rol, de asistenți, însă Cătălin nu are aceleași atribuții ca Daniela, aceasta fiind pusă să facă
multe lucruri denigrante, spre deosebire de bărbat.
Din perspectiva feministă, a trata pe cineva în mod corect nu înseamnă neapărat a
respecta legea, ci a oferi, mai degrabă, empatie și a-ți arăta grija față de acea persoană 129. După
cum am relatat mai sus, nu poate fi vorba de empatie din partea colegilor Danielei față de ea,
deoarece aceasta este pusă intenționat în situații nefavorabile, bineînțeles, cu voia sa, însă uneori
se profită de naivitatea ei.
3. Pasul 3 – Loialitățile.
În momentul în care ne hotărâm asupra unor decizii etice, trebuie să ținem cont de cele 5
categorii de îndatoriri pe care le avem.
Datoria față de noi înșine. Prezentatorii nu respectă această loialitate, deoarece acestea
sunt focalizați pe a oferi senzațional, indiferent de faptul că recurg la acțiuni imorale și
încurajează penibilitatea. Provocările la care este supusă Daniela Crudu sunt lipsite de respect,
bărbații au mers prea departe și s-au bazat pe dorința ei de a se afirma punând-o în ipostaze
nefavorabile, datoria față de ceilalți nefiind prezentă. Datoria față de organizație a fost respectată,
deoarece aceștia au îndeplinit dorințele producătorilor, de a face rating și de a atrage publicul, iar
ei au căutat metode. Datoria față de colegii care aparțin aceleiași profesii nu este evidențiată,
deoarece aceștia își doresc să iasă în evidență mult peste ceilalți prin comportamente ce nu fac
cinste acestei profesii. Societatea este și ea afectată de cele difuzate la TV, femeile s-ar putea
simți înjosite, bărbații ar putea avea sentimentul de superioritate, iar în rândul adolescentelor
modelul femeii precum Daniela Crudu ar putea fi unul de urmat.

Studiul de caz 4 – Femeia, victimă a violenței bărbatului

De-a lungul timpului, emisiunea Acces direct a prezentat publicului diferite cazuri de la
familii ce se confruntă cu problema alcoolului, la familii unde violența domestică este o
banalitate. Emisiunea a fost difuzată pentru prima dată în 2008 și continuă până în prezent.

129
Ibidem, p. 53.

52
Emisiunea a fost prezentată de Mădălin Ionescu, Simona Gherghe și Cristina Cioran. Emisiunea
a fost de multe ori amendată de CNA din cauza cazurilor pe care le mediatiza.
Pe data de 8.01.2021 la emisiunea Acces direct, prezentată de Mirela Vaida și difuzată pe
Antena 1 s-a făcut cunoscut un nou caz intitulat Dragoste cu năbădăi (Figura 23). Protagoniștii
sunt Irinel și Ramona, iar în acest studiu de caz voi analiza relația dintre jurnaliști si cei doi
invitați.

Fig. 23- Ramona și Irinel, la emisiunea prezentată de Mirela Vaida, Acces direct pe Antena 1. Aceștia au
venit pentru a testa fidelitatea femeii, aceasta fiind motivul agresiunilor îndreptate de bărbat asupra
Ramonei130.

1. Pasul 1 - Definirea situației. La începutul anului 2021 în emisiunea Acces direct

apare un nou caz ce prezenta povestea Ramonei și a lui Irinel. Aceștia au ajuns la Acces direct în
urma cererii bărbatului de a-și supune partenera la testul poligraf (Figura 24) pentru a vedea dacă
aceasta îl înșală. Producției i s-a părut interesant subiectul și i-a chemat pe cei doi la București.
Cei doi își descriu situația diferit, el spune că-și iubește concubina, deși o acuză de infidelitate pe
Ramona, iar aceasta declară că el este violent atât verbal, cât și fizic. Din gelozie, individul o
teroriza pe femeie, o lovea și se juca cu psihicul acesteia. Timp de 3 ani, Ramona nu a avut credit
pe telefon pentru a nu putea contacta pe cineva. Era dependentă financiar de bărbat din cauza
faptului că acesta n-o lăsa să muncească pentru a nu părăsi locuința.
În momentul în care cuplul a intrat în platou, Mara Bănică, invitată la emisiune, a început
să îi ia în derâdere pe cei doi spunându-le că seamănă și că sunt suflete pereche după înfățișare.
130
https://spynews.ro/monden/emisiuni-tv/acces-direct-ramona-si-irinel-dragoste-cu-nabadai-cei-doi-parteneri-se-
acuza-reciproc-de-infidelitate-si-gelozie-dusa-la-extrem-video-245096.html, accesat la data de 03.06.2022, ora
14:21.

53
Fig. 23- În stânga este Irinel, în platoul emisiunii Acces direct, difuzată pe Antena 1, iar în dreapta este
Ramona care este testată cu detectorul de minciuni 131.

Din rezultatele testului poligraf a reieșit că femeia era acuzată pe nedrept de infidelitate,
însă aceasta avea dreptate în legătură cu acuzațiile asupra soțului, acesta chiar era violent verbal
și fizic. În timpul emisiunii, Irinel a amenințat-o în repetate rânduri cu moartea, iar cei din platou
nu au tratat cele spuse de bărbat cu seriozitate, insistând să intrige scandalul dintre cei doi. După
4 luni de la difuzarea cazului, pe data de 16 mai, Irinel și-a ucis concubina și pe copilul acesteia
de 15 în curtea bisericii din satul unde locuiau, ulterior bărbatul a încercat la rândul lui să-și ia
viața, însă nu a avut suficient curaj. „Violența nu trebuie comercializată, senzaționalizată“ spune
Oana Băluță, conferențiar doctor la Universitatea București și activistă feministă, care explică
faptul că există studii și recomandări cu privire la modul în care violența asupra femeilor trebuie
să fie abordată în mass-media și subliniază că niciun jurnalist sau om de televiziune nu se poate
prevala de responsabilitate când aduce în discuție un asemenea caz132. “Am fost la monitorizare
şi mi-au spus că deja au primit până acum 12 reclamaţii pentru acea emisiune din 8 ianuarie, erau

131
https://a1.ro/acces-direct/invitati/ramona-si-irinel-rezultatul-testului-poligraf-cine-a-calcat-stramb-
id1041216.html#:~:text=Ramona%20%C5%9Fi%20Irinel%20s-au%20cunoscut%20acum%203%20ani.,ea%20se
%20simte%20ca%20o%20prizonier%C4%83%20%C3%AEn%20temni%C5%A3%C4%83., accesat la data de
04.06.2022, ora 11:12.
132
https://www.libertatea.ro/stiri/unde-incepe-responsabilitatea-televiziunilor-cazul-dragoste-cu-nabadai-de-la-
acces-direct-transformat-in-crima-3560284, accesat la data de 04.06.2022, ora 13:21.

54
primite recent în urma a ceea ce a apărut în presă şi pe Facebook. Poate că sunt şi mai multe, dar,
pe moment, de asta am aflat de la monitorizare", a declarat Dorina Rusu133.
În urma acestui caz s-a stârnit o adevărată revoltă, mulți oameni au semnat petiții pentru a
fi interzis acest reality-show, deoarece invitarea în platou a unor persoane violente cărora li se dă
dreptul să-și justifice faptele nu este considerat a fi moral.
Întrebaţi cum se înţelegeau ei la începutul relaţiei, bărbatul spune că lucrurile mergeau
foarte bine, în timp ce femeia îl dezaprobă fără echivoc:
Ramona: "Nu îmi plăcea comportament lui. Se comporta urât cu mine. E dur, e greu să stai în
casă cu el, e urâcios"
Reporter: "A fost agresiv cu tine fizic?"
Ramona: "De zeci de ori."
Reporter: "Te-a bătut?"
Ramona: "Rău."
Ramona: "Am trăit cu el mai mult forţat. L-am iertat forţată. Îmi spunea că dacă nu mă
întorc acasă moartea mea se va trage din mâna lui. Mi-a spart capul. Am intrat la spital şi după
am venit la ai mei. A venit şi el şi mi-a zis că dacă nu mă întorc acasă el intră în puşcărie şi pe
mine mă bagă-n pământ"134.
Deși femeia s-a plâns de comportamentul bărbatului, prezentatoarea emisiunii, Mirela
Vaida, nu îl descuraja pe agresor, ci îi dădea prilejul să-și justifice faptele, prezentatoarea
insistând că, probabil, și femeia are o parte de vină. Acces direct a tratat cele relatate de femeie
cu normalitate, ca și cum sunt lucruri care se întâmplă zi de zi și nu este ceva ieșit din comun.
Valorile profesionale sunt regăsite în comportamentul prezentatoarei, deoarece aceasta
insistă pe anumite subiecte pentru a atrage publicul. Subiectele dezbătute în această emisiune
promovează violența domestică, mascarada care este difuzată crește ratingul și veniturile sunt
vizibil mai mari. Mirela Vaida provoacă invitații la certuri, trage concluzii ireale doar pentru a
auzi părerea invitaților cu privire la afirmațiile ei, scopul fiind acela de a aprofunda cât mai mult
subiectele discutate, toate aceste lucruri doar pentru a aduce profit. Valorile morale sunt total
absente, empatia față de invitata din cazul prezentat este lipsită, Vaida spune că, probabil, face
femeia anumite lucruri de bărbatul se comportă așa cu ea. Prin vocabularul pe care-l are denotă

133
https://epochtimes-romania.com/news/ploaie-de-sesizari-la-cna-dupa-emisiunea-acces-direct-in-care-a-aparut-
criminalul-ce-si-a-ucis-concubina-si-fiul-vitreg---314608, accesat la data de 05.06.2022, ora 07:21.
134
Ibidem, accesat la data de 05.06.2022, ora 14:26.

55
lipsă de respect față de cei doi, în special față de femeie, aceasta le adresează întrebări ce îi pun
în posturi degradante “Ramona, le mai tragi cu păhărelul?”, “Te mai uiți după câte una pe stradă,
Irinele?”135. Lipsa de onestitate de care dă dovadă prezentatoarea este vizibilă, aceasta dorește să
pară că îi pasă de cele relatate de femeie, însă amuzamentul o dă de gol, Vaida o compătimește
doar pentru a întreține discuția și pentru a relata cât mai multe fapte ale agresorului, nicidecum
că i-ar păsa.

2. Pasul 2 – Teoria.
Toți suntem egali, cu toții merităm tratați cu respect și demnitate, acesta este principiul de
bază al deontologismului, după care ar trebui să ne ghidăm pentru a avea un comportament etic
în societate. În cazul prezent invitații sunt ridiculizați de către prezentatoare și invitații săi, Mara
Bănică și Sorin Ovidiu Bălan. De foarte multe ori cei din platou îi condamnă pe invitați și dau
vina pe comportamentul lor când cineva din cuplu greșește.
Efectele acțiunilor pe care le avem ne evidențiază cât de morale sau imorale sunt acestea.
Utilitarismul ne învață că rezultatele unor acțiuni pot avea atât consecințe negative, cât și efecte
pozitive asupra unui număr cât mai mare de oameni. Un comportament este moral atunci când
fericirea este rezultatul final. În cazul acesta rezultatul finalul este o crimă, de unde rezultă că
acțiunile făcute de jurnaliști nu au avut nicio soluționare în cazul celor doi parteneri, faptul că au
venit să-și rezolve problemele la TV nu a făcut decât mai mult rău, deoarece Irinel a amenințat în
mod repetat, făcând un fel de promisiune telespectatorilor că Ramona îi va fi victimă. Efectele
negative pot fi resimțite în mai multe familii unde bărbații sunt abuzivi, aceștia ar putea urma
modelul promovat de Acces direct, rezultatul fiind unul trist.
Etica feministă ne învață că a trata pe cineva în mod corect înseamnă a-i oferi și arăta
empatie și grijă față de persoana respectivă, și nu doar a respecta legea. În cazul analizat ,
Ramonei nu i se arată nici empatie și nici grijă, protecția de care ar avea nevoie nu îi este oferită,
deși aceasta declară în mod public că stă lângă acest bărbat de frica lui, cei din platou susțin că
așa este iubirea pe care cei doi și-o împărtășesc. În momentul în care femeia a început să-și
relateze problemele și agresiunile la care este supusă de bărbat, Mara Bănica, invitata show-ului
a zis că, probabil, vina este a amândurora.

135
https://www.youtube.com/watch?v=j1OBlx9HlQQ, accesat la data de 05.06.2022, ora 09:21.

56
 Teoria virtuții ne învață că principala virtute a omului este cumpătarea. Această virtute
este baza tuturor celorlalte, o persoană cumpătată va analiza înainte de a lua o decizie, fapt
pentru care mereu va face o alegere corectă. În acest caz, Mirela Vaida nu ar trebui să promoveze
astfel de cazuri, iar dacă ar face-o să anunțe autoritățile sau să susțină victimele.

3. Pasul 3 – Loialitățile
Datoria față de noi înșine. Mirela Vaida împreună cu invitații săi nu respectă acest
criteriu, deoarece pentru ei banii și audiența sunt mai presus de moralitate. Cazul analizat a avut
drept consecință a inconștienței celor din platou o dublă crimă. Atât Ramona, cât și băiatul ei de
15 ani au murit din cauza unui agresor care a amenințat că va decurge la acest fapt în direct, însă
cei din platou i-au ironizat.
Datoria față de societate este absentă, cum am menționat anterior, episodul Dragoste cu
năbădăi a stârnit controverse în rândul populației. Cei de la Acces direct au încălcat regulile
impuse de CNA. Dorina Rusu, membru în CNA, subliniază că dincolo de nevoia de audiență și
de libertatea editorială, există limite care sunt fixate de legislația audiovizualului. Televiziunile
au obligația de a nu promova producții care prezintă violență fizică, psihică sau de limbaj și de a
clasifica programele în funcție de modul în care acestea se referă la utilizarea violenței136.
Datoria față de invitați este total absentă, deoarece moderatorii îi umilesc indirect pe
invitați, îi iau în derâdere, femeia nu este crezută când povestește abuzurile la care o supune
bărbatul.
Loialitatea față de organizație este prezentă, deoarece scopul acesteia este de a obține cât
mai mult profit, iar astfel de subiecte cresc audiența. Cei mai mulți dintre oameni cred că totul
este regizat și urmăresc astfel de emisiuni din lipsa de ocupație. Conf. dr. Oana Băluță și
jurnalistul Radu Herjeu scot în evidență și o altă consecință a comercializării abuzului și
violenței: minimalizează gravitatea problemei. „În momentul în care tu trivializezi niște lucruri
extrem de grave, telespectatorii vor avea senzația că este o făcătură sau un circ de
divertisment“137.
Datoria față de colegii de breaslă impune asumarea unor norme deontologice, ceea ce
lipsește în acest caz, deoarece din dorința de a crește audiența, moderatorii de la Acces direct
136
https://www.libertatea.ro/stiri/unde-incepe-responsabilitatea-televiziunilor-cazul-dragoste-cu-nabadai-de-la-
acces-direct-transformat-in-crima-3560284, accesat la data de 05.06.2022, ora 16:11.
137
https://www.libertatea.ro/stiri/unde-incepe-responsabilitatea-televiziunilor-cazul-dragoste-cu-nabadai-de-la-
acces-direct-transformat-in-crima-3560284, accesat la data de 05.06.2022.

57
promovează o emisiune atipică și nu respectă criteriile impuse de CNA de aceea a fost
sancționată în mod repetat.
În cazurile pe care le-am analizat normele deontologice și juridice sunt încălcate,
deoarece în toate cele 4 cazuri abuzurile sunt prezente și mediatizate, iar jurnaliștii deși au
posibilitatea de a refuza promovarea unor astfel de cazuri “Jurnalistul are dreptul la clauza de
conștiință. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii
jurnalistice sau a propriilor dorințe”138, însă importanța financiară este mai importantă decât
propriile principii. Pentru a inspira încredere publicului, aceștia trebuie să fie integri, în caz
contrat, credibilitatea le este compromisă. Cu toate acestea, emisiunile despre care am vorbit mai
sus, au o audiență ridicată, deoarece acest tip de subiecte se vând. Articolul 13.1 din Codul
deontologic unic cu privire la mass-media în cadrul Convenției Organizațiilor Media relatează
că: “Jurnalistul nu trebuie să instige la ură și violență”139. Crearea stereotipurilor din cazurile
analizate sunt formate din cauza unor astfel de jurnaliști care nu-și respectă normele
deontologice specifice profesiei lor.
Articolul 10 al Consiliului în care pune în evidență că CNA are obligația de a asigura
protejarea demnității umane, a dreptului la propria persoană și protejarea minorilor 140 este
încălcat deseori, emisiunile analizate au fost sancționate în mod repetitiv din cauza nerespectării
regulilor impuse. De exemplu, emisiunea Acces direct pentru cazul Dragoste cu năbădăi a avut
18 reclamații pentru violența verbală din partea bărbatului asupra femeii141.
Conform articolului 18 din Codul audiovizualului este interzisă difuzarea în intervalul
orar 6,00-23,00 producții care prezintă:
a) violență fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat sau cu un grad mare de intensitate
sau gravitate;
b) scene de sex, limbaj sau comportament trivial, vulgar sau obscen;
c) persoane în ipostaze degradante, chiar dacă acestea și-au dat acordul;

138
http://www.mediasind.ro/codul-deontologic, accesat la data de 07:06.2022.
139
Ibidem.
140
https://www.cna.ro/IMG/pdf/
LEGEA_AUDIOVIZUALULUI_nr._504_din_2002_CU_MODIFICARILE_LA_ZI_IUNIE_2019.pdf, accesat la
data de 07.06.2022.
141
https://epochtimes-romania.com/news/ploaie-de-sesizari-la-cna-dupa-emisiunea-acces-direct-in-care-a-aparut-
criminalul-ce-si-a-ucis-concubina-si-fiul-vitreg---314608, accesat la data de 07.06.2022.

58
 d) lupte nereglementate de federații sportive naționale sau internaționale 142. Singura
emisiune analizată care începea la ora 23:00 este Un show păcătos, iar celelalte încalcă această
lege, deoarece erau difuzate la ore nepotrivite, ore la care minorii au acces la TV.
Problemele scoase în evidență în cazurile analizate sunt foarte des întâlnite în
audiovizualul românesc. Ipostazele în care este regăsită femeia sunt diverse și fiecare afectează
în modul lor percepția publicului asupra acesteia. Deși efectele negative sunt vizibile,
soluționarea subiectelor mediatizate în televiziune de acest tip sunt rezolvate puțin spre deloc.
CNA ar trebui să sancționeze mai dur emisiunile care promovează stereotipizarea de orice tip.

Concluzii

În prezent, industria mass-media, audiovizualul mai cu seamă, este cel mai eficient mod
de a transmite informațiile rapid maselor. Acest canal media are un rol important în dezvoltarea
cognitivă a oamenilor, deoarece cu ajutorul acestuia ne sunt satisfăcute anumite nevoi, nevoia de
142
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215180, accesat la data de 07.06.2022.

59
cultură, nevoia de informare, nevoia de divertisment etc. Marshal McLuhan afirmă în lucrarea sa
Să înțelegem media. Extensiile omului că televiziunea este o extensie a minții, așa cum mașina
este o extensie a capacității noastre de a ne deplasa, așa cum lopata este o extensie a mâinilor
noastre, așa cum microscopul este o extensie a vederii 143. Așadar, audiovizualul este ustensila
care ne ajută să evoluăm, deși de multe ori sunt întâlnite și efecte negative ale acestuia.
Realitatea plănuită transmisă de audiovizual este des întâlnită, scopul fiind acela de a se
transmite publicului informația pe care jurnalistul sau organizația respectivă o dorește.
Tehnologizarea a avut un impact în crearea stereotipurilor. Accesul liber la canalele
media a influențat crearea stereotipurilor, deoarece multitudinea de informații pe care o primim
în mod constant este peste capacitatea noastră de prelucrare și creierul stochează informațiile în
categorii pentru a fi mai ușor de reținut, astfel încadrăm lucrurile care se aseamănă în diferite
clase ce ne vor ghida în percepția anumitor lucruri sau grupuri de oameni.
În capitolul întâi am vorbit despre definirea termenilor fundamentali ai acestei lucrări:
etica și morala, și despre distincția dintre cele două cuvinte. Așadar, în viața de zi cu zi, termenii
par să aibă același înțeles. A fi etic sau moral înseamnă a te comporta cinstit, onest față de
întreaga societate în care coabităm. Pe când, în urma cercetărilor în cărți de specialitate,
distincția este vizibilă, etica impune reguli care, respectate, te fac să fii moral. După ce am
stabilit aspectele de bază, am cercetat codurile etice după care trebuie respectate și după care
trebuie să se ghideze o organizație pentru a se evita conflictele, altfel, toți s-ar ghida după intuiție
și totul ar fi un haos. Normele de conduită despre care am vorbit în primul capitol ne-au ajutat în
punerea în evidență a greșelilor pe care le fac specialiștii mass-media, deoarece, de cele mai
multe ori, acestea sunt încălcate. Consiliul Național al Audiovizualului este autoritatea care
urmărește dacă regulile nu sunt respectate și sancționează frecvent emisiunile care nu respectă
legile impuse.
În general, audiovizualul are puterea de a manipula publicul. Atât canalele de știri, cât și
emisiunile TV își creează un public fidel căruia îi împărtășește informația pe care emițătorul
dorește să o transmită. De exemplu, unele canale de știri susțin un anume partid politic, pe postul
respectiv vor fi difuzate știri contra celorlalte partide, iar publicul va prelua informația și va crea
stereotipuri.

143
Mashal McLuhan, Să înțelegem media. Extensiile omului, Editura Curtea veche, București, 2011, p.48.

60
 În capitolul doi am prezentat problema stereotipurilor. Am început prin definirea acestora
ca fiind convingeri generalitate din cauza asupra unor categorii de oameni și sunt formate din
cauza comodității sau a grupurilor pe care le frecventăm. Ne este mai ușor să asociem
informațiile pe care le deținem cu anumite grupuri având tendința de a generaliza. Stereotipizarea
este prezentă din totdeauna și ne este implementată de când suntem mici, iar copiii, cresc cu
aceste stereotipii și tind să creadă că acest lucru este normal. Stereotipizarea de gen pune în
evidență diferențele sociale dintre femei și bărbați. De cele mai multe ori este subliniat aspectul
că femeile sunt inferioare bărbaților din mai multe puncte de vedere: emoțional, financiar, fizic
etc.
Deși, în trecut, femeia era marginalizată total de bărbați, în momentul de față lucrurile nu
mai sunt la fel, însă nu este vorba de egalitate totală. Cazurile pe care le-am prezentat în capitolul
doi sunt doar o parte din multe alte cazuri în care stereotipizarea femeii este reflectată în
audiovizual. Aceasta este pusă deseori în ipostaze înjositoare și de cele mai multe ori este văzută
ca fiind un bun al bărbatului. Audiovizualul românesc promovează astfel de emisiuni în care
femeia apare în diverse circumstanțe nefavorabile, de aceea am vrut să trag un semnal de alarmă.
În capitolul 3 am evidențiat patru dintre cele mai controversate situații în care este pusă
femeia la TV. De la femeia ca obiect sexual, la femeia victimă a violenței domestice am analizat
cu lux de amănunte efectele negative pe care le au aceste difuzări, atât pentru reprezentantele
sexului frumos, cât și pentru celelalte persoane. Întru-cât menționez că aceste cazuri sunt doar o
parte din multe alte situații, am decis să le aleg pe cele care mi se pare că au făcut adevărate
victime. Femeile din cazurile studiate sunt victime directe sau colaterale, unele fiind prea naive
să realizeze postura în care sunt puse, de exemplu Renata, Dana și Daniela Crudu, iar altele
conștiente de poziția în care se află nu au avut puterea de a schimba ceva, Ramona cerând
ajutorul și sfârșind tragic.
Problemele pe care le-am evidențiat în lucrarea mea rămân deschise și fără o rezolvare,
audiovizualul românesc promovează zilnic astfel de cazuri, iar autoritățile competente nu fac
nimic pentru a le soluționa sau pentru a le diminua.

61