Capitolul 12
INTRODUCE?:E it eTlcA lSS
Etica virtutii
Ar trebui sa renunfam Ja concepte preclim "obligatie ~i "datorie ", rna;
N
exact "obligatie morala " $; "datorie mora/a ", ca ~j J;; eel de "coreet/
incoreet din punct de vedere moral" sau la sensu! moral a/lui Arebuie ....
... Ar fi mult rna ; bine daca, in loc de ... incoreet din punct de vedere
mora/", am (a/os; termeni precum "nesincer, "desfranat ", "nedrept",
G.E.M. Anscombe,
Modem Moral Philosophy (t 958)
12.1. Etica virtutii $i etica actiunii corecte
cand reflectam asupra unui subiect, este foarte important sa vedem
ell ce intrebari incepem. In Etica nicomahica a lui AristoteJ
(cca 325 i. Hr.).intrebante centrale sunt despre caracter. Aristotet incepe
prin intrebarea "Ce este bineie omului?", ~i raspunsullui este cit "binele
omului este 0 activitate a 5ufletului in conformitate eu virtutea". Pentru
a in\elege etica, decL trebuie sa intetegem ce anume face ca 0 persoana
sa fie virtuoasa, iar Aristotel. pasionat de detalii, acorda mult spatiu
pentru a discuta virtuti particulare precl;lm curajul, stapanirea de sine,
generozitatea ~i sinceritatea. Omul bun este omul cu un caracter virtuos
~L astfel, virtutile sunt considerate a fI obiectul eticii.
D~i acest mod de gandire este asociat frecvent cu numele lui
Aristotel. totu~i el nu ii apartine doar lui - este, de asemenea, tipul de
abordare al lui Socrate, Platon ~i al multor altor g;mditori antici. Toti
abordau subiectul prin intrebarea: Ce lrasaluri de earacler fae ea 0
persoana sa fie buna? ~L ca atare, "vi rtutile" ocupau un Joc central in
toate discutiile lor.
eu timpul insa, acest mod de a gandi morala a ajuns sa fie neglijat.
Un nou set de idei a fost introdus 0 data CU aparitia cr~tinismului.
Cr~tinii, ca !';Ii evreiL erau monotei~ti care vedeau in Dumnezeu un
legiuitor, ~i pentru ei conduita ecr:ecta insEmna supunerea in fata
poruncilor divine. Grecii concepea.-t ~ati,!lne:a ca sursa inteJepciunii
practice - v iata virtuogjsa era inse~l~rE.bilit p -entru eL de ratiune. Dar
Sf. Augustin, ganditorul cr~tin din sE.eolul c.l patruJea, Care avea sa
fie extrem de influent.. s-a indoit dE.: ra~iune ~i a sustinut ea bunatatea
morala depinde de supunerea in f2ta "oin~ei ]ui Dumnezeu. Ca atare,
aunci cand gimditorii medievaH ctl:3cutau despre virtutL 0 faceau in
contextut Legii Divine. "Virtu~i1e -;eotogice" - credinta, speranta,
milostenie !';Ii, bineinteles, supune/e - ajung in centrul diseutiei.
Dupa Rena!';ltere , filosona rtl:>r3la a inceput din nou sa fie
secularizat<\, dar filosofii nu s-au reb tors la rr.odul grecilor de a gandi.
in schimb, Legea Divina a fost inlocL ita. eu eebivalentul sau seeularizat
Lumit Legea Horala. Legea Moraia, c.espre ea:-e se spunea ea izvora~te
cin ra~iunea umana mai degraba decal din su:-sa. divina, era conceputa
ca fiind un sistem de reguli care sjJ~c ncau care aetiuni sunt corecte.
Datoria noastra ca agenti morali, s<: s?unea , era aceea de a respecta
oirectivele ei. Astfel , filosofii mc-r"li ai rnoderniUitii au abordat
subiectul punanp 0 intrebare fundam~ntai diferita de cea pe care ;;i~o
puneau antiCii. in loc sa intrebe: ::€. trasaturi de earacter fae ea 0
persoana sa fie buna?, ei incepem. 0..1 intre:)area: Ce este corect sa
faeem? Aeeasta j-a condus intr-o d:rectie diferita. Ei au ajuns sa
dezvolte teorii nu ale virtutiL ci a.c corcctitJdinii ;;i o~ligatiei :
Fiecare persoana trebuie sa :.:lca ceea ce promovea za cel mai
bine propriile sale interese (E£oismul e:ic).
Trebuie sa facem ceea ee prorr.oveaza ce3 mai mare fericire pentru
eel mal mare numar de oame:1~ (Utilitarlsmui).
Datoria noastra este aceea de c urma reguli despre care putem In
mod consistent sa vrem sa fie I~gi uni-,ersale - adica reguii pe
care am accepta sa Ie respecte bti oamer.ii. in toate circumstantele
(Teoria lui Kant).
Este coreet sa respectam ace:e reguli pe care oameni rationali
care l~i iau in cor.siderare propjil~ interE·se pot eadea de aeord sa
Ie stabileasca in avantajul lor rcciproc (Teoria contractului social).
Acestea sunt cur,oseutele teo~J care au dominat filosofia moraia
moderna incepimd eu seeoiul ai X\':II~lea.
12.2. Ar trebui sa ne intoarc:em la elica virtutii?
in ultimii ani. unii filosofi au sU.3ti:1ut 0 icee radical a: ei au sugerat
ca filosofia moraJa moderna este ir sLare de faliment 9i ca, pentru a 0
salva, trebuie sa ne intoarcem la nodul de gandire aristotelic. .
 INTRODUCERE IN ETlcA
157
156 James Rachels
adevarui doar ocazional sau atunci cane. este in avantajul sau.
Aceasta idee a fost sus\inuta pentru prima data in 1958, atund Persoana sincera spune adevarul ca 0 chestiune de principiu; actiunile
cand distinsa filosoafa engleza G.E.M. Anscombe a publicat in revista
sale "izvorasc dintr-un caracter statornic ~i neschimbator".
academica Philosophy un articol intitulat "filosofia morala moderna". Acesta este un inceput, dar nu este de ajuns. Nu sunt distinse
in acel articaL ea sugereaza ca fiJosona moraia moderna se ana in
astfel virtutile de vicii, deoarece ~i viciile sunt trasaturi de caracter
eroare, deoarece ea se bazeaza pe notiunea incoerenta a unei "Jegi"
manifestate tot in aqiuni bazate pe deprinderi. Edmund L. Pincoffs. un
care nu ar fi opera vreunui iegiuitor. Chiar conceptele de obligatie,
mosof de la Univ.yrsitatea statului Texas, a facut 0 sugestie care ar rezolva
datorie -?i corectitudine, asupra carora filosofla modern a morala [.<;ii
aceasta problema. Pincoffs sugereaza ca virtutile ~i viciile sunt trasaturi
concentreaza atentia, sunt inextricabiliegate de aceasta idee absurda.
la care ne referim atunci c.and decidem daca sa cautam sau sa evitam
Ca atare, conchide ea, trebuie sa incetam a ne mal con centra atentia
compania unei anumite persoane. "Preferam anumite genuri de oameni
asupra obligatieL dato!iei ~i corectitudinii. Trebuie sa abandom3.m
:;i evitam altele", spune el. "Proprietatile de pe lista noastra (de virtuti
intregul proiect pe care filosofla morala modern a l-~a urmat -?i sa ne
intoarcern, mai degraba, la abordarea lui Aristotel. Aceasta inseamna
ii' vicii) ?ot folosi drept temeiuri pentru a prefera sau a evita pe cineva."
cautam companla oamenilor pentru scopuri diverse, ~i acest
ca notiunea de virtute ar trebui sa ocupe iara-?i locul central.
lucru marcheaza 0 diferenta in privinta virtuti10r care sunt relevante.
In urma articolului lui Anscombe, au aparut 0 'multime de carti
Cand cautam un mecanic auto, dorim pe cineva priceput, cinstit ~i
-?i de eseuri care discuta virtu tile, iar "teo ria virtutii" a devenit curand
con.;;tiincios; cand cautam un profesoL d'Jrim pe cineva care este
o optiune importanta in filosofia morala contemporana. Totu-?i. nu
cunoscator, se exprima cJar ~i are rabdare. Astfel, virtut ile asociate
exista un nucieu doctrinar asupra caruia toti ac~ti filosofi sa fi cazut
cu repararea ma-?inilor sunt diferite de cele asociate cu predarea. Dar
de acord. In comparatie cu teorii precum utilitarismu(' teo ria virtutti
noi evaluam, de asemenea, oamenii ca oameni intr-un sens mai
se afla inca intr-o stare incipienta. Totw;>L teoreticienii virtutii sunt
general: ~L astfeL avem conceptul nu fh.imai al unui mecanic bun
uniti prin credinta ca fitosofia morala moderna se afla pe un drum
sau al unui profesor bun, ci ~l al unui om bun. Virtutile morale sunt
gr~it -?i ca se impunea 0 reorientare radicala.
in cele ce urmeaza, Yom vedea mai intai cum anume se prezinta virtu tile unui astfel de om.
Preluand indiciul lui Plncoffs, putem deci defini 0 virtute ca 0
teoria virtutii. ApoL Yom discuta cateva dintre argumentele ce au fost
tnlsatura de caracter, manlfestata in actiunile intrate in deprinderi,
aduse In favoarea ideii ca etica virtutii este superioara altor mOduri
mai modeme de abordare a subiectului. ~i, in finaL yom discuta pe care 0 persoana este bine sa 0 aiba.
daca ,,0 intoarcere la etica virtutii" este realmente 0 optiune viabila.
Care sun! vir!ulila? Care sunt deci virtutile7 Ce trasaturi de
caracter trebuie incurajate la fiinte1e umane7 Nu exista un raspuns
12.3. Virtu/ile
concis, dar iata 0 lista par\iala:
o teorie a virtutii trebuie sa aiba cateva componente. Mai intai, clnste chlbzuinta
trebuie sa contina 0 explicatie a ceea ce este virtu tea. Apoi, trebuie buntttate
sa contina 0 Iista care sa specifice care trasaturi de caracter sunt bunttvolnta incredere in sine
polltete
virtuti. Apoi, trebuie sa contina 0 explicatie care sa arate de ce este autocontrol
mila generozltate
bine ca 0 persoana sa aiba aceste calitati. ~i, in final, teo ria trebuie
sa ne spuna daca virtutile sunt acelea-?i pentru toti oameniL sau daca ~Incerltate autodlsclpJlna
con~tilnclozitate
difera de la persoana la persoana sau de la cultura Ja cultura.
spirit de cooperare httrnicie independent a
Ce este virtutea? Prima intrebare care trebuie pusa este: Ce este dreptate tact
curaJ
o virtute? Aristotel a sugerat un raspuns posibil. EI spunea ca 0 virtute
este 0 trasatura de caracter care se manifesta in actiunile bazate p.e amabilltate loialitate preca ut 1e
deprinderi. Virtutea sinceritatii nu este detinuta de cineva care spune cumpatare tolerant<'
devotament
 James Rachels
158
Lista po ate n, bineinteles, extinsa prin adaugarea altar trasaturi.
Dar acesta este un inceput rezonabil.
in " ce constau aceste virtu Ii? Una este a spline, jntr-un sens
general. cil trebuie sa fim con~tiincio~i ~i milo~j; ~i ell lolul altceva
este a incerca sa spui exact in ce (Dnstau aceste trasaturi. Fiecare
dintre virtuti are caracteristicile ei specifice ~i ridica problemespecifice.
Nu este aiei Joeu) potrivit sa analizam taate virtutile indicate in lista
noastni, dar vom examina pe scurt patru dintre ele.
I. Curaju/. Pentru AristoteL virtu tile sunt ni~te medii aflate in
echilibru intre extreme: 0 virtute este "media prin raportare la doua
vicii: eel al excesului ~i eel al insuficientei". Curajul este 0 medie
intre extremele la~itatii ~i temerita\ii - este 0 la~itate sa fugi din fa\a
tuturor pericolelor; insa este 0 temeritate sa ri~ti prea mult.
Despre curaj se spune uneori ca este 0 virtute militara, deoarece
este evident necesara realizarii misiunii soldatului. Soldatii iau parte
la batillii ; in batalii pericolul este la tot pasul; ~i. astfel. fara curaj
bataliile ar fi pierdute. Dar nu numai soldatii au nevoie de curaj.
Curajul este necesar oncui intampina pericole - in diferite momente,
toti Je Yom intampina. Un carturar care duce 0 viata retrasa ~i Iipsita
de pericole studiind literatura medievala poate parea chiar opusul
unui soldat. Totu~i, eJ se poate imbolnavi ~i poate avea nevoie de
curaj pentru a suporta 0 operatie periculoasa. Dupa cum spune Peter
Geach (un filosof englez contemporan):
"Curajul este eeva de care avem eu totii nevoie pana la unna ~l ceva
de care este nevoie in mod constant in viata obi~nuita: au nevoie de
el femeile care au eopii. toti oarnenii, deoareee au corpuri vulnerablle,
minerii ~i pescarii. ~i otelani ~i ~orerii de camioane."
Atata vreme cat luam in considerare doar "cursuJ obi~nuit aJ
vietii". natura curajului pare neproblematica. Dar circumstantele
exlraordinare prezinta tipuri de cazuri mai problematice. Sa luam in
considerare, de exemplu, un sold at nazist care lupta viteje~te: el
infrunta fara sa tremure situatii riscante. dar face acest lucru pentrll 0
cauza rea. Este el curajos? Geach sustine ca, in ciuda aparentelor,
soldatul nazist nu poseda deloc virtutea curajului. "Curajul pentru 0
cauza nedemna", spune el, " nu este 0 virtute; ~i inca ~i mai putin este
curajul pentru 0 cauza rea. Prefer, intr-adevar, sa nu numesc "curaj"
aceasta infruntare nevirtuoasa a pericolului."
Ideea lui Geach este u~or de inteles. Numind soldatul nazist
..curajos", parem sa·j iaudam actiuniie. ~i noi nu am dori sa-Ilaudam.
INTRODUCERf: IN ETlcA 159
Mai degraba am fj preferat ca el sa se fj purtat altfeJ. Dar totu~i nu
prea pare foarte corect nici sa spunem ca e) nu este eurajos - la urma
urmelor. priviti cum se comporta in fata perieolului. Pentru a seapa
de aceasta problema, probabil ca ar trebui sa spunem pur ~i simplu
ca el da dovada de doua trasaturi de caracter, una care este admirabila
(tenacitate in fata pericolului) ~i alta care I1U este astfel (consim\amantul
de a apara un regim vrednic de dispret). EI este. intr-adevar. curajos,
-5i curajul este un lucru admirabil; dar pentru ca eJ i9i manifesta eurajul
pentru 0 cauz.a rea, comportamentul sau este per ansamblu rau .
2. Generozitatea. Generozitatea reprezinta eonsimtamantul cuiva
de a·~i cheltui resursele pentru a·i ajuta pe altii. Aristotel spune ca. la
fel ca ~i curajuJ . ~i aceasta este 0 medie intre extreme: se ana undeva
intre avaritie ~i risipa. Avarul da prea putin. risipitorul da prea mull.
Dar care este masura corecta? Raspunsul depinde pana la un anumit
punct de conceptia etica generala pe care 0 adoptam. lisus. un alt
invatator antiC important. spunea ca trebuie sa dam tot ee avem pentru
a-i ajuta pe saraci. Detinerea de bogatii. in conditiiJe in eare saraeii
mor de foame. era pentru el inacceptabila. Aceasta a fost privita de
catre cei care I-au auzit ca 0 invatatura mult prea asprit. ~i a fost in
genere respinsa. ~i astazi ea este respinsa de majoritatea oamenilor,
chiar ~j de eei care se considera sustinatorii lui.
Utilitari~tii moderni sunt, cel putin in aceasta privinta.
descendentij morali ai lui Jisus. Ei sustin ca, in oriee cireumstante,
trebuie sa faeem Ceea ce produce cele mai bllne eonseeinte pentru
toti cei implicatL Aceasta inseamn;; ca trebuie sa rim genero~i pima
cand se atinge punctul in care a da in continuare bani aJtora inseamm)
a ne face mai mult rau noua in~ine decat bine altora.
De ce resping oamenii aceasta idee? Partial. este 0 chesUune de
egoism: nu vrem sa devenirn saraci dandu-Ie altora tot ee avem. Dar
mai exista in plus problema ca. adoptand 0 asemenea politica. am fi
impiedicati sa traim 0 viata normala. Aici nu sunt implicati doar banii.
oj ~i timpu\. Vietile noastre cons tau in proiecte ~i relatii care necesita
o investi\ie considerabila din ambele resurse. Un ideal de
..generozitate" eare Cere sa ne cheltuim banii ~i timpul, a.~a eum all
recomandat utilitari~tii ~i lis us. ar necesita sa ne abandonam vietile
noastre obi~nuite ~i sa traim foarte diferit.
o interpretare rezonabila a cererilor pe care Ie ridica generozitatea
ar putea c1ed suna in felu] urmator: ar trebui sa fim genero~i eu resursele
noastre in masura in Care aceasta ne-ar permite sa ne trrum viata de zi eu
zi lntr-o maniera cat de cat satisfacatoare. Totu~i. ehiar ~i aeeasta
interpretare las a loe unor intrebari ciudate. "Vie~ile de zi ell zi" ale unora
sunt destul de extravagante - sa ne gandim la un bogata~ a carui viata
160 James Rachels
zilniai include consumul unor bunun de lu x rara de care el s-ar simti
fJ1Jstrat. Se pare deci ca virtutea generozita\ii nu poate exista in contextul
unei vie\i prea somptuoase, mal 31es cand a1\ii nu-~i pot satisface nici
macar nevoile de ba z8.. Pentru a fc.-.ce " re zonabila" aceasta interpretare a
pretentUlor pe care Ie ridica generczitatea. avem nevoie de 0 conceptie
despre viata de zi eu zi care sa nu fie ea insa~i prea extravaganta.
3. 5incen"tatea. 0 persoana sincera es te. mai intai de teate, 0
persoana care nu minte. Dar est"! acest lucru suficient? Exista ~j alte
modalitati de a induce oamenii in eroare. Geach ne spune povestea
Sfantului Athanasiu5, care "in timp ce vas lea pe un rilu a fast Intrebat
d e persecutorii care vasleau in directia opusa: ~U nd e este tradatorul
Athanasius?" KNu foart e departe". a raspuns voios Sfantul ~ i a trecut
mai d eparte nebimuit",
Geach aproba trucul lui Athznasius, chiar daca el crede Cill ar fi
fost incorect sa spuna 0 min ci una fati~a, Minciuna, crede Geach, es te
intotdeauna interzisa: 0 persoana care poseda virtutea sinceritatii nu
o va lua niciodata in caicul. Intr-adevar, in viziunea lui virtu tile sunt
dispo zi\ii de caracter Care pur ~ simplu elimimi din caic lii aqiunile
care sunt incompatibile CU ele. ;'ii~te oameni sinceri nu vor minti.
a~a incat ei vo r fi nevoi\i sa gaseasca alte modalita\i de a face fa\a
situatiilor dHicile. Athanasius era suficient. de inteligent pentru a se
descurca astfel. El a spus un · ad~a.r, chiar daca un adevar in~ei a tor.
Evident, este greu de inteles dE. Ce trucullui Athanasius nu reprezinta
~i 0 dovada de n esinceritate. ~~principiu care sa nu fie arbitrar ar aproba
inducerea oamenil or in eroan~ printr-un mUloc, dar nu prin altul? Dar,
indiferent de ceea ce cred€ l n despre asta, problema mal importanta
este daca virtutea necesita respe:tarea regulilor absolute. in pri vi nta
sincerita~ii. putem distinge doua .::onceptH asupra chestiunii:
1. Aceea ca 0 persoana sincerz. nu va minti niciodata.
4. Loialitatea fa(a de familie $i prieteru. La inceputul dialogului
~i ' (
platonician Euthyphron, Socrate ana ca Eutbypbron , pe care il
2. Aceea ca 0 persoa na sincerE nu va minti niciodata, cu excePtia
unOr circumstante , rar intainit e In care exista temeiuri
constrangatoare pentru a rrJnti.
Nu exista un temei evident pentru a al.\..epta pnma conceptie.
Dlmpotriva, exista temeiuri p entru a 0 prefera pe a doua. Pentru a
intelege de ce, trebuie doar sa vo!dem de ce minciuna este un Jucru
n3.u. Explicatia poate Suna in felul urmator:
AbiUtatea noastra de a trai kmpreUna i n comunitati depinde de
capacitatile noastre de comunicare. Vorbim unul cu altul, citim
scrierile altora, schimbam informatii ~i opinii, ne exprimam unuJ
INTRO DUCERE i N l.:.TIeA ."',
altuia dorinteJe, facem promisiuni. punem ~i raspunde.m ta La '
~ i multe altele, Fara toate aees te schimburi, via~'a SO" - Ij
imposibilil. Dar pentru ca aceste schimburi sa reu~easca. ~
putem presupune ea exista anumite reguli care se aplica: bel ­
ne putem bizui pe faptul ca vom fi sinceri unul cu altul.
Mai mult, atunci cand eredem pe cinev~ pe cuvant. dt;.\'EIIIIliiII=o
vulnerabili intr-un anume sens. Acc eptand eee~ ce spun c~
modificandu-ne opiniile in conformitate eu ceea ce spun ac~ ooi
n e lilsam bunas tarea noastra in mainile lor. Daea ei spun adevMul.
totul este In regula. Dar. daea. mint. noi ne yom aiege eu ni~te opinn
false; daca actionam pe baza aeelor opinii, yom f~ee lueruri prost~.
Aceasta este din ilina lor: noi am avut incredere in ei ~i ei ne-au
dezamagit. Aceasta expliea de ce a fi mintit de cine va este un lucru,
categorie,jignitor. Minciuna este in esenta 0 violare ~ increderii. (Aces t
lucru ex pliea , printre altele, ~i de ce minelunile ~i "ade varurile
in~elatoare" sunt indistincte din punct de vedere moraL .$i unele, ~ i
celelalte pot viola .l iKrederea in acela~i feJ.)
Totu;;i, nimie din toate acestea nu implica f~ptul ca sinceritatea
este singura valoar.e importanta sau ca avem obligatia de a fi sinceri
cu orkin e, indiferent cine ar fi .!li ce ar pune la cale. Autoapararea
noastra este de. asemenea 0 ehestiune importanta, In special protecti~
noastra impotriva celor care ar putea sa ne faea rau pe nedrept. Cand
acest fapt intra in cO Il.~ict" cu regula care interziee minciuna, este
rezonabil sa credem ca ei are priorit~te. sa presupunem ea
Sf. Athanasius ar fi s pus persecutorilor "Nu 11 cun osc" , ~i ca rezultat
ac~tia ar fi plecat mai departe intr-o eautare inutil a. Mal tarziu , ar fi
putut ei sa se plimga cu indrept.atire ca el Ie-a violat increderea? Oare
nu au pierdut ei orice drept de a obtine ~devarul de l~ el atunei cimd
au pornit pe nedrept perseeutiile lmpotriva lui?
intalnise la intrarea in tribunaL venis€: acoio pentru a·j intenta tataiui
sau un proces de crima. Socrate i~i exprima uimirea in fata acestui
fapt ~i se intreaba daca se euvine ca un fiu sa aduca acuzatii impotriva
tatalui sau . ELlthyphron insa nu vede niei 0 neeuvii nta in asta: pentru
eL 0 crima este 0 crima. D in pacate, problema nu este solutionata,
deoarece disc u\ia lor se indreapta catre alte subiecte.
ldeea ca, 'lin punct de ved ere m oral, avem 0 rela\ie speciala cu
familia ~i priFtenii este, binein\eles. cu noscuta. Noi nu ne purtam
fa\a de famiJie ~i de prleteni a~a cum ne purtam fala de straini. Suntem
lega\i de ei prin dragoste ~i afec\iune, ~i ceea ce facem pentru ei nu
am fa ce pentr u oricine. Dar aiei nu e yorba doar de a fi mal binevoitor
 I NTR(IDUCERE i N ETlcA 163
162 James Rachels
sunt loiali unul altuia, cererilc dreptatii sunt ~)(.tse in pra·:.tica intre ei
ra ~ad e cei pe ca re ii placi. Natura relatiei n02stre eu familia ~i eu
prietenii este dife rita d e cea a re latiei noastre eu alti oameni. iar 0 intr-o mai mica masura.
Din acest motiv este surprins Socrate ca-.::I audc co Euthyphron
parte a diferen \ei consta in aceea ca responsabilitali/e §i datoriile
ii intenteaza proces tatalui sau. Relatia pe caJe .J a\·em cu membrii
noastre sunt diferite. Aceasta pare a fi 0 parte integranta a ceea ce
familiei poate fi inca ~i mai stransa decat ce3 CL prizLerii; !ii i, as tfeL
inseamna prietenia. Cum a!? putea sa. fiu prietenu\ tau rara sa am
oricat de mult am admira pa8unea pentru drr::~Lc.te E lui Euthyphron,
datoria de a rna purta rata de tine cu 0 considera\ie speciala?
putem fi totu~i uimiti de faptcl ca Euthyphror, a putL>l: sa a.ibil fa\a de
Daca am dori 0 d::wada a faptului ca o3rl?enii sunt in mod esential
tatal sau aceea~ i atitudine pe ca re ar fi avut-o bt3 dealtcilnev a care ar
ni§te mnte social e, el(ist enta prieteniei ne-ar of~ri exact acest lucru.
fi".comis aceea~i crima. Ace(Js ta atitudine p.:rr3 a fi nconsistenta cu
Dupa cum spune Aristotei. .. ntm eni nu aT ale.ge sa traiasca raTa prieteni,
respectul pe care un fiu iI datoreaza tatalui Astazi acest fapt este
chiar daca aT avea taale ceielalte bunuri":
recunoscut ~i de catre lege. In StateIe Unite, ::tar ~i 1L alte cateva tan,
so\ia nu poate fi obligata s2 depuna martuc", La tct·ural impotriva
"Cum ar putea fi protejata $i men~inuta prosperitatea rara prieten!?
Cu cat este mai mare aceas ta prosperitate. cu at:itt sunt mai maTi ~i sotul'Ji, ~i viceversa.
riscurile pe care ac€asta Ie aduee cu sine. De asem~nea, in saraeie sau
De ce su~t imp o rtante virtutile ? Anl spus ·:a virtut ile su nt
in cazul altor necazJri oamenli ered ca singui-ullor adapost este oferit
trasaturi de caracter pe car~ este bine ca ':-3.meni sa Ie ai ba. Dar
de prieteni. Plietenii ii ajutil pe eei tineri sa evite gr~elile: iar eelor batrani
aceasta ridica iiltreba rea : d~ ce sunt virtuti1::. dczirc.bile? De ce este
Ie o fera ingrijirea $i aj uto rul n ecesa r, data fiind pute rea seazuta de
bine pentru 0 p~rsoana sa fi e c urajoasa, gene--::>at.a, sinccn't sau lo iala?
actiune ad usa d e babi mete.
N

Raspunsul poafe varia, bine-nteles , in funcl"' d;: virtutEa particulara

Desigur, prietenH ofe ra aju tor, dar beneficUe prieteniei co nstau anata in discutie. Astfel:
in mult mai mult decilt simplul ajutor material. Din punct de vedere
Curajul este un lucru bLn deoarece viata este plln,; de primejdii
pSihologic. fara prieteni am Ii pierdu\i. Triumfurile noastre par goale
daca nu avem prieteoi cu care sa Ie imparta!iiim, ~i e~ecuril e noastre !?L fara curaj, nu am [i in stetre sa Ie invingeJl.
Generozitatea este dezirroila deoarece, jnE.;~·itabiL Jnii ,)ameni se vor
devin suportabil e datorita in\elegerii lor. Chiar ~i stima de sine depinde
afla intr-o situatie mill proasta decat altii. !?i ei "..-'Or avec ne\·oie de ajutor.
de asigurarile date d e prieteni: intorcandu-ne afeqiunea, ei confirma
Sinceritatea este necesara deoarece fart za relct~ile intre oameni
valoarea noastra ca flinte lImane.
Daca avem nevo-i e de prieteni, trebuie sa 2vem !iii trasaturil e de ar decurge prost in n enum z-rate feluri.
Loialitatea este ese n~jai a in cadruJ unE·_ prietE.nii - priete nii se
caracter care ne permit sa fim prieteni. in fruntea Iistei de trasaturi
sust in reciproc chiar ~i atur.ci cand sunt in: inati Ea dea inapoi.
sta !iii loialitatea. Pe prieteni te poti bizui. Prietenii raman impreuna
chiar ~i atunci cand situa\ia este grea, ~i chiar ~i atunci cand, obiectiv Aceasta !ista sugereaza ca fiecare virtu~ e~.te \ ·aloroasa dintr·un
vorbind, prieten ul ar pLitea merita sa fie abandonat. Ei i~i gas esc scuze
alt motiv. Totu~i, Arist otei:redea ca se Pi: 3.t€. da un rasp uns mai
unii altora; iarta jignirile ~i se ab\in de la judec2\i prea aspre. Exista,
generalla intrebarea noastra: el credea ca OTrrll .....irtuos s.e. va descurca
bineinteies, ~ i limite : un eori, un prieten es te singurul care ne poate
mai bine in viat a . Ideea nu €ste aceea ca. .orr J\ \irtLOS '.':1 fi mai bogat
spune adevaruri dUTE: d espre noi in ~ ine . Dar critica este acceptabila
_ evident acest lucru nu se tntampl a, sau nu ::e intampl:=' intotdeauna.
daca vine din partea }:rieteniior, deoarece!iitim ca,!iii daca ne dOjenesc
Ideea este ca virtutile sunt oecesare pe ntru 5 n ~ cc ndlJlCe bine viat a.
in particular, ei nu ne vor face d e ru~ in e in prezenta altora.
Pentru a intelege ce vr ea sa spuna Aristotel. sa ne gandim ce
Nimic din toa te acestea nu inseammi ca nor nu avem datorii fata,
fel de fiinte suntem no i ~i ·:e fel de vieti dJCem. !.-a m ,'elul cel m ai
de aJ~i oameni, fi e €i ~ i strai ni. Dar exista diferite datorii care se
asociaza cu diferite ',irtuti. Marinimia generalizata este 0 virtute ~ i
gen~raL ~untem fii nte ration ale ~i sociale .::are dcresc ~ i au nevoie
de campania altor oameili, AstfeL t rai m in cc:munitati, printre
poate cere multa osteneal;~, d'ar nu cere pentru Etraini acela!iii grad de
prieteni, familie ~i conceUlteni. in acest medit,:, cElitat i precum
grija pe care il avem pentni prieteni. Dreptatea este 0 alta virtute; ea
loialitatea, cinstea ~i sincer tatea sunt nece.san::· pe."1lru a interactiona
cere un tratarnent impartial aplicat tuturor. Dar, deoarece prietenii

164 James Rachels
eorespunzator eu eeilalti. (Imaginali-va dirieultil\ile pe care le- ar
intampina cineva care. in mod obi~nuit. ar manifesta in viata 58
sociala. tr asat uril e o pus e acestora.) La un nivel mai individual.
\' i e~i1e noast re separate pot pres upun e mu nca intr-o anumita slujba
~i manifeslarea anumitor interese. Pentru a ind e plini corespunzator
acea rnunca. sau pentru a urmari acele interese. pot fi nece:sare alte:
virtuti - ar putea fi importante: perseverenta .$i harnicia. in p lus.
face parte d i n natura n oas tra umana. ca uneori sa intamp inam
pericolu l ~i tentatia:.$1. astfel. sunt necesare curajul ~i autocontrolu\.
Co nclu zia es te acee a Ca, in ciu da difere:n~e:lor dintre ele, virtu tile
(1U toate acela~i gen de valoare: e le sunt , toate, calitati necesare
unei vieti omene ~ ti implinite.
Sunt virtutile aceJea~i pentr u oricine? in final . ne p utem intreba
daca. exista un singur s et de trasaturi care este dezirabil pentru loti
oamenii. Putem macar sa vorbim de persoana buna ca ~i Cum toti
oamenii buni ar proveni din acela!?i tipar? Aceasta presupunere a
fost deseo ri pusa la indo iala.. Friedrich Nietzsche. de exemplu . nu
c red ea ca ex ista doar un singu r fel de oame ni buni. in stilu l sau
extravagant, Nietzsche observa :
Heat de naiv este sa arirmi: -Omul trebuiesit rie a.$a·~i·a~a! ·. RealHatea
ne arattl 0 boga tie incitn latoare de tipuri. abundenta unuijoc generos
!?i a unei schimbiu; de fonne - iar un oarecare moralistjalnic ~i trimd(lv
comenteaza : -Nu! Omul trebuie sa fie altre\-' EI. acest j alni c bigot
marginit. chiZir ~ tje cu m (lr lreblli sa rie acest am: Se deseneaza pe sine
pe percte.$i exclamtl ~Ecce homo!~."
AiCi este ceva adeva. rat. Carturarul care i~i dedica viata 1nte1egerii
literaturii m ed ievale ~i soldatu l profesi o nist sunt doua genuri foarte
difente de oamenL 0 femeie victoriana. care nu ~i-ar expune niciodata
genunchiu l in public, ~ i 0 femei e moderna. aflata. pe 0 p laj a au
standarde foarte diferite eu privire la ce inseamna decenta. ~i totu-?L
toti ace-? tia pot fi demni de admirat. fi ecare in felul sau.
Exista deci un sens evident in care vi rtut i1e pot fi gandite ca fiind
diferite de la 0 persoana la alta. Deoarece oamenii au vieti diferite.
au persanalita\i diferite ~i ocupa diferite po zitii sociale. trasaturile de
caracter pe care ei Ie manifesta. pot diferi.
Este tentant sa. mergem mai dep8rte ~i sa. sus~inem pur ~i Simplu
ca virtutile d ifera in funqie de societate. La urma urmelar. tipu J de
v i Cl~a posibil pentru un individ va depinde de societatea in care eJ
tra ie ~ te . Viata unui carturar este posibila. doar intr-o societate care
lNTRODUCCRF- iN ETICA 165
are institutii precum universitatile. care defincse ~i f".r: Dosibila vi a~a
lInui carturar. Acel a~i lucru poate fi spus despre lin jU ( i\~o r de fotbal,
un preol sau un decorator de interioClre. So(" ie l j~ ilp. fllrnizeaza
sisteme de valori, institutii ~i mod uri de Vifl~~ in end!',,! (jlrorCl sunt
formate vieti le individuate . Tnasaturile de Ci'lr(lct~ r 11 "'('r."r'lre. penlru
a ocupa aceste pozitii var n diferite, ~i tot ;::c:;tJel ",.-., 1' f; -:;i 1rflsaturile
neeesare pentru a duce 0 via~a impli niLa. Astf ~ t , virlll !;il'" '!I)r n di re rile .
De ce nl! am afirma ca. in lumina acesto r ~IIC Tliri r.~ Gllil('lti vor fi
virtuti va depinde de tipuril.e de viata create $i sustiJ1ulc d e socictati
particulare?
La aceasta se poate raspu nd e ca existrJ ~numit ... lIirt liti Cc1re sun t
n ecesare tuturor oamenifor din [oate timpuri'e. Ac easl. C1 era co ncep~i()
lui Aristotel, ~i. probabil , el avea dreptate. Aristotel cre.<l e~ ca ave 111
fo arte multe lucruri in comun , In ciuda difeIenteJof dintre noi. " Po~i
observa spunea eL " cu prilejul unar ca lt .torii !n tiu'j in(leparLale.
N •
sentimentele de recunoa~tere ~i afiliere care ~aga fiecare fiin ta umana
CU oricare alta. Chiar ~i in societatile C':? e mai (lifQ.ritp. oa m enii
N
intampina acelea~i probleme de baza ~i au £lcelea~i nevo i de baza:
Oricine are n evoie de cu raj, deoarece nimeni (nici mac ar
carturarul) nu pcrate fi atat de sigur ca pericc lul nl.l se va ivi n iciodaLa.
in orice societat e, va trebui administrata proprie.tatea ~i vor trebui
luate decizii in privinta distributiei $i . in arlee socic:tate, vcr exisLa
oameni cu 0 situa~ie mai grea; astfel, gene ~ozitate.::l : re ~li!e pret uita
intotdeauna.
Sinceritatea in vorbire esle intotdeaun..:l 0 virtute, d €: oarece niei
o societate nu po ate exista rara comunicare intre membrii saL
Fiecare are nevoie d e prieteni . ~i pentru a avea prieteni t rebuie
sa fii prieten ; astrel. fiecare are nevoie de loialita te.
Acest gen de !ista ar putea n mult mai -:1etaliata -. ~a cum ap8re
ea , de exemplu , la AristoteL
Rezumand. se poatespune ca este ade\·arat ca in diferite societat i
virtutilor Ii se dau interpretari oarecum diferile ~i ca aqiunile
interpretate ca satis facand aces te virluti s unt diferite; ~i este adevarat
ca unii oamen i. deoarece due vieti diferite in circumstan~e di feri te,
var fi pu~i in situa~ia de a avea nevoie de unele virtu t i mai l1lul t decal
altH. Dar nu poate n adevarat ca este pur fji simplu 0 chestiune de
can ventie socialtl daca 0 trasatura de cara:ter es te 0 virtute sau nu .
Virtut ile esent ia1e sun t imputernicite nu d~ conventio soc iala, ci de
conditia noastra umana com una.

16 6 James Rachels
12.4. C a teva ava ntaje ale eticii virtu!;;
Dupa c um a m re marca t mai inainte. lInii filosofi conside ra ca un
acce nt pe virtlt\i est e superi o r altor modalita\i de a a borda e ti ca. De
ce? Au fcst sugerate cateva temeiuri . lata trei dintre ele,
I . Motivatia mora/a. in primul rand, etica virt utii at rage deoarece
eel ofera 0 descriere naturala !?i interesanta a mo tiv a~ie i morale. Sd
JUclrn in discutie urmatorul exemplu:
Te ani in s~ita J !?i ~ti in curs de illsanalo~ ir e dllpa 0 lunga perioada
de boala. ~t i plictisit ,i agitat, astfel co atunci cand vin e s~ te vi ziteze
Smith e~ti inc.antat. Petreci un timp placut discutand eu el; vizita lui
es te exact tonicul de care aveai nevoie. Dupa un lim p, ii sp ui lui Smith
cat de mult apreciezi vizita lui: este ell adevarat un bun coleg ~i prieten,
de vre rn e ce a traversat intreg ora-?ul pentrll a veni sa te vadil.. Dar
Smi th neaga; el s us~ine ca nu 19i face decat datoria. La inceput. crezi
ca es te modest. dar. pe ma.sura ce vorb~ti cu eL devine din ce in ce
mai clar ca el spune adeva rul. EI nu te viziteaza deoarece vrea acest
lucru sau te place, ci doar lntrucat crede ca es te de datoria lui "sa faca
ceea ce este corect", iar in aceasta situati e a decis ca era de datoria lui
sa te viziteze - poate pentru ca nu 9tie pe nimeni care sa aiba m ai
multa nevoie de a fi in vesetit sau pe nim eni la care sa ajunga mai u~or.
Aces t exemplu a fos t s ugerat de ::""Jichael Stocker intr-un articol
influ ent c are a aparut in Journal of Philosophy in 1976. Stocl<er
co m enleaza ca, in m o d sigur, vei fi fo arte dezamagit sa ani m o ti vatia
lui Smith ; ac um vi zita lui iti p are rece ~ i ca lc ulata ~ i i9i pi erde loala
valoarea pe care 0 avea p entru tine. Tu c red eai ea e l este prielenul
tau, dar acum ani ca nu t::s te. a9a, Stocker spune despre eo m porta·
mentu l llii Sm ith : "eu sigurantd. lips e--?te ceva oid - este vorba de
IipSCl meritului moral sau a valorii",
Bin ei n ~eles, nu este nimic in neregula cu ceea ce a rttcut Smith.
Problema este motivatia lui. Noi apreciem prieteni a, dragosteo ~ i
respectul; ~ i dorim ca relatiile noastre Cll oamenii sa se ba zeze p e
stim a reciproca. Aceasta nu este acela-?i lueru eu aqi un ea f acu ta
dintr·un simt abstract al datoriei sau cu dorinta de "a face ceea Ce
este corec t". Nu n e·am dori sa traim [ntr·o eomunitate de oameni
care sa aqio n eze doar din aceste motive, 9i niei nu n e·am dori ea noi
in~ in e sa Om as tfei de p ersoane. Ca atare, continua argum entul, teoriile
etice care pun accent doar pe actiunea corecta nu vor oferi nic iodata
o descriere pe dep lin satisfacatoare a vietii moral e. Pentru asta, aVem
nevoie de 0 teorie care pune accent pe calitatile persol1ale precum
priete nia, dragoste a ~ i loia litatea - cu alte cuvinte, avem nevoie de 0
teorie a v irtu~ilor.
LNTRODUCf..R(, i N CTIcA 167
2. indoie/ife eu prlvlre fa ,.,;'dea!':J/" . mpart ialila fi i, 0 t ern a
dominanta a filoso fi ei morale modern e a fo~t impar~ialitatea - ideea
ea toate persoan ele sunt egale din r:uncl de ved ere moral ~,i ca, atunci
cand decidern ee sa facem, tre bu ie sa consijenll11 i nt eresele tu t uror
ca fiind la fel de importante. (Din ce le patru t"orii ale "actilln ii corecte"
expuse in aceastil carte, dOClr e!Joism'JI ~dc, 0 teorie cu pu~ ini
sustinatori, neaga Zlcest lucru.) Joi1n Stua rt !"-.ill a subliniat fomL e bine
aceasta id ee atunci cand a scris ca ,..utilitarismul cere (agen tului moral)
sa fie tot atat de impar~iZlI precu m un .3pectZltor bine vo itor ~i
dezinLeresat" , Chiar cartea de fa~a considera impZlr~ialitateZl ca fiind 0
cerint a rnoral a fund amentaltJ.: in pr1mul cap~o\, impartialitatea a fo st
considerZlta 0 parte a "co n cep~ i ei minim-e." .jespre moraJitZlte.
Totu,i, po ate fi pus la indoi"ia faptu ca impartialitatea este
realmente 0 trasa tura atil t de importar.ta a vie~ii morale. Sa luam in
considerar e relatia un ei persoan e : u familia 9i prietenii. Suntem noi
eu adevara t impart;iali acolo unde 3unt impicaLe interesele lor? ;>i ar
trebui oare sa fi m astfel? 0 mama i9i iub e~e copiii ~i eire grija de ei
[ntr-un fel in ca re nu are grija cle a ti c.o~ ii. Ea este part i nitoare cu eL
rara disc uti e, Dar este aces t lucru ceva JaU '" Nu exact a~a trebuie sa
fi e 0 mama? La fel, ne iubim pridenii ~ i $untem dispu~i sa face rn
pentru ei (lnumite lucruri p e car e nu Ie-a m fac e pentru oricine . Es te
aeesta un luc ru rau? Dimpotri va., se pare ct. :ubirea fat a de fam ilie ~i
prieteni este 0 trasa tura de n einla.rura.t a un ~i vi e~j bune din punct de
vedere m o ral. O rice l eori e care pune acc~ ntlll pe impar~iali tate va
avea dificulta\i in a da seam a d e zcest fapt
insa 0 teo ri e m orala care pun€- accentu( pe viltut i poate da seama
foarte u,or d e acest fapt. .Unele virtu\i s unt partinitoare, altele ­
impartiale. Dragostea ~i prietenia impli ca partinire fata de cei iubi\ i ~i
prieteni; amabilitatea fat a de oart' eni In genere este de ase111e nea 0
virtute, dar 0 virtute de un tip difetit. ir. ace;l.sta concep~ie, ceea ce ne
trebuie nu este 0 cerinta generalt de impar\iaiitate, ci 0 Inteiegere a
naturii acestor virtuti diferite ~i a mocu ~ ui :n care se leaga ele.
3, E.tica vi/tutii $i feminisml.lJ. in final.. putem observa 0 legatura
intre etica virtutii ~ i anumite p ~obleme exprimate de feministe,
feministeie au argumentat ca fil oso fia mOBla moderna inc.orporeaza
o favorizare subtilil a barba\i ior. I lu es te vorba dom despre fap tul co
cei mai renumi ti fil osofi au fost teti barba~i.. sau ca rnul~i dintre ei s-au
facut vinovati de prejudecati sex ste prin ·::eea ce au afirmat despre
femei. Fa vo riz area es te mull rn 3.i sistel"TW:\ tica, mai ada nca ~i mai
interesanta dedlt atilt.
Pentru a Intelege aceasta favarizare, trEbuie m ai inta i S8 obselvarn
ca viata sociala a fost in m o d treld i~i ona l jiviza ta in sfera publica !}i
 I G8 James Rachels
ce:a privata . barbatii oCuPZlndu-se de treburile pubfice, iar femeile
avand ca respons(\bilitate dimensiunile mai personale -,?i private ale
\ · ie~ii . Barbatii au dominat viata economica ~i politica. in timp Ce
femeBar Ii s-a dat in grija cam inul. in tr·un all context, flU ar fi lipsit de
interes sa discutam de ce s-a facut aceasta diviziun e. Poale datorita
unei diferen~e ineren te d i ntre barbati ~i femei. direren~a Care ii face
potriviti pentru sarcini diferite. Sa u poate es te dear 0 chestiune de
obiceiu ri sociale. Dar. pentru scopurile noastre . cauza acestei slari
flU trebuie sa ne prt3ocupe. Este de ajuns doar sa o bs ervam eel aceasta
stare a existat un timp indelungat.
Cele doua sfere, pub lica ~i privata.. au riecare preocupari proprii.
in politica ~i afaceri. re latiiJe cu alti oamen i sunt frecve nt impersonale
~i de natura contractu ala . Adesea. relatiile su nt adversariale - ceilalti
au interese care intra in conrtict cu ale noastre. ~L astfeL negociem :
fa cem targuri ~i invoieli. Mai mull. in viata publica deci ziile noastre
pot afecta un numar mare de oamen i pe care nici mac ar nu Ii
cunoa ~te m. Astfel. incercam sa calculam. intr·o maniera impersonala.
c are decizii vor avea rezultatele generale eele mai bune pentru cei
mai mul~i oarne nL
in lurnea cilininului inse1. lucrurile stau diferiL Caniinul este un
univers la scara mica. in cadrul lui. avem de·a face in principal cu
familia ~j prietenii . Cu care reJatiile n oastre sunt mai personale ~i mai
intime. Negocierea .$1 calculuJ joaca tin rol mai putin important. Aic i,
supreme sunt relatiile de dragoste ~ i grija.
Acum, avand aceste lucruri in minte. sa ne gandim din nou la
teoriile "aqiunii corecte" care au dominat filosofia morala modern a _
teorii concepute de barbatL a carer sensibilitate este modeJata de ti pu I;le
lor distincte de experienta. Innuenta acestei experiente esle evidenta.
Teoriile lor pun accent pe datoria impersonala, contrac te, armoni zarea
intereselor connictuale ~i calClllul eosturilor .<ii ben eficiilor. ProblemeJe
legate de via~a privata - in ca re femeia domina in mod traditional _
sunt aproape in intregime absente . Teoria virtutii poate fi vazuta ca 0
corectare a acestui dezechilibrtl. Ea poate face loc atat pentru virtutile
vie tii private, cat .<ii pentru virtutile diferite care sunt ceru te de viata
pu blica. Nu este 0 int,unplare faplul ca fll oso afele feminisle se ana
printre cei care sus~in foarte activ ideea unei intoarceri la etica virtuti i.
12.5. Caracterul incomplet al eticii virtul;;
Argumente l e precedente pledeaza co nvingator in favoarea
u rm atoare lor doua ide i: mai intai. in fav o area ideii ca 0 teorie
fil osofica etica adecvata trebu ie sa o ferp.; 0 intelegere a caracterului
INTRODucrnr. IN E.TlCA 169
moral ; ~i , in al doi le a rand , in favoarea id eii ca filosofia morala
modern a nu a reu~it sa faca acest lucru. Nu numai ca a neglijal aceas ta
te ma, ci, mai mull. Glceasta neglijare a faeut-o sa sust ina doctrine
care distorsioneaz8 natura caracterului moral. Sa p re.s upunem ca
aeceptam acesle concluzii. Ce facem in con tinuare?
o modalitate de a cont inua ar n aceea de a dezvolta 0 teorie care
sa combine cele mai bune lrasatul'i ale abordarii centrate pe ac\ iunea
co recta eu cateva lucru ri bin e surprinse de abordarea ce ntra l a pe
virtu~i - pulem incerca sa imbum'ltatim utilitarismu l, l{a ntianis n1111 -? i
alte teoriL adaugandu-Ie 0 mai buna descriere a caracterului mo ral.
Aceasta. teorie complelata ar incluc e deci 0 descriere a virtu~i l or. dar
aceasta descriere va fi oferita doar ca 0 co mpletare a unei teorii a
actiu nii corecte. Acest proiec t pare in\elept ~i. daca el ar putea fi realizal
cu succes, ar exista . evident, mul tfS argumente in favoarea lui.
insa unii teoreUcieni ai virtutii au sugerat ca trebuie sa procedam
al tfe!. Ei au argumentat cit etica virtutii trebu ie consideratil 0 aJternativa
la alte tipuri de teorii .- 0 teorie ind ependenta care este in si ne
completa. Putem numi aceasta po;:i~ie "etica radical" a virLu\ii ". t:.ste
aceasta 0 teori e viabi la?
Virtute ~i conduita . Dupa cum am valuL teorlile care pun
accentul pe aqiunea corecta par inco mplete, deoarece ele neglijeaza
problema caracterului. Teoria virtutii in dreapta ace astil gre~eala,
facand din prob lema ca racterului 0 chestiul1e centrala. Dar. ca rezultat.
teoria vi rtut U prezinta riscul de a n incompleta in sens opus. Probl e m ele
morale sunt adesea probleme referitoare la ce trebuie sa facem. In
teoria vi rtuti i, nu este c lar cum putem trece Ja a decide ce sa facern.
Ce po ate spLIne aceasta abordare despre evalu area nu a caracterului .
ci a acti uni i?
Raspunsul va depinde de spiritul in care este o ferit a teoria virlutii.
Daca 0 teorie a vi rtu tii es te oferita doar ca 0 comp letare la 0 teorie a
aqiunii eorecte. cimd se p une problema evaluarii actiunii vor fi puse
in fun ctiune resu rsele intregii teori i, ~i sunt recomandabile aiei
ve rs iuni ale utilitarismului sa u lc;antian isrnu lui (de exemplu). Dar, daca
teo ria virtutii est e o ferita ca 0 teorie independ enla ce se dore~ te a n
in sine completa, trebuie luate masuri mai drastice. Teoria va lrebui
fie sa renunte den nitiv Ja no tiunea de " aqiune corecta" , fie sa-i ofere
vreo explica~ie baza ta p e co ncep\ia des pre caracterul virtuoso
De ~i pare 0 idee ne buneasca, unii fil oson cl1iar au argumentat ca
trebuie pur ~i simplu sa renuntam la concepte pre cum cel de "act~une
co recta din p un ct de vedere moral" . Anscombe sp une ca " s-ar reali za
un important progres" daca nu am mai folosi deloc astfel de noti uni.
 170 James Rachels
Putem totu~ i evaluC) conduita ca riind mai buna sau mai rea, spune
ea, dar in a1ti termeni. in loc sa spunem ca 0 aqiu ne a fcst " incorecta
din punct de vede re moral", putem spune pur ~i simplu ca a fost
" nesincera" sau .. ned reapt a" - termeni lu ati din voca bul arul teoriilor
virtutii. in concePtia ei. nu trebuie sa spunem mai mult pentru a
ex plica de ce trebuie respinsa acea actiune.
Dar nu este neaparat necesar ca teoreticienii radicali ai virtutii sa
renunte definitiv la n o~iuni precum ..(crect din punct de vedere mora' '',
Ast fel de nO\iuni pot fi men\inute, dar interpretate intr-o maniera noua
in cadrul leoriilor virtutii. Acest lucru se poate face dupa CUm urmeala:
in primul rand , s·ar putea spune ca ac~iuniJe trebllie evaluate ca mnd
co recte sau nu in modul cu noscut, prin ref?rire Ja temeiurile care pot
n adus e in favoarea sau impotriva lor. insa temeiurile fa care se
apeleazJ trebuie sa fie toate legate de virtuti - temeiurile in favoarea
unei aqiuni vor fi acelea eel acea aqiune este sincera sau generoasa
sau c ins tita ~.a.m.d.; in timp ce temeiurile impot ri va un ei actiuni vor
n ca este n esi ncera, meschinasau n ecinstita ~,a.m.d. Am putea rezuma
aceas ta analiza spu nand ca datoria noastra este de a action a virtuos
- eu alte cuvi nte... Iucrul co rect ce trebui e facut" este ceea Ce ar fa ce
o persoana virtu oa sel.
Problema inco mpletitud in ii. Am schitat pima acum modul in
ca re intelege un teoretician radical al virtu~ii problema: ..Ce trebuie
sa facem?". Este aceasta in(elegere su fici enta? Principala problema a
teoriei este incompletitud;nea.
Sa luarn , rna; intai , in eonsiderare ce presupune aceasta teorie in
Cazul unei virtuti tipi ce - virtutea sinceritatii. Sa presupunem Cel 0
pcrsoana este tentata sa minta, probabil pentru ea minciuna j.ar aduce
n j~ te avantaje intr·o sit uatie particulara. Potr ivit abordarii radical e a
eticii virtutii. temeiu l pentru care nu ar trebui sa facem astfel este
doar acela ca am face ce va nesincer. Acest lucru pare suficient de
rezonabiJ. Dar ce inseamna a n sincer? Nu este persoana sincera pur
~ i simplu cea care res pecta reguli precum "Nu minti! "? Este greu de
inteJes in ce ar consta sinceritatea , daca nu in dispozitia de a respecta
astfel de reguli.
Nu p utem evita intrebarea "de ce sunt importante astfel de reguli? ".
De ce nu ar trebui 0 persoana sa minta, rna; ales cand are ceva de
ca!?tigat din asta? in mod clar, avem nevoie de un raspuns care sa
treaca mai departe de simpla observaiie ca 0 astfel de aqiu ne ar fi
ineompatibila cu posedarea unei anume trasaturi de ca racter; avem
nevoie sa se explice de ce este mai bine sa avem aceasta trasatura
decat opus ul ei. Raspunsu ri posibile ar putea fi ca 0 strategie de a
INT~O!)lV.3 J'l'(~ 1'1 F..Tl·:A 17 1
spune etdevaru l esle, per ansam.toll.!, in ;J\Ztntnjul nostru propriu; S(llt
ea ea promoveaza bun astarea gell~:-a l il; S;;i'J ca ea esl<; nc;::eSi1r.:.1 penl ru
oamenii care trebuie sa traiasca irnpreuna. bazilnuu·st:: Ullu l pc; (1!t1l1.
Prima explicCltie seami1l1a suspicios de m .lIt cu cgoislllu l etie: <l dotlCt
este utilitarista; iar a treiCl aduce arn inte 00 l11odalital) c')l1trClctua listc
d e Cl gandi. in orice CClZ, ada 0 explicCl tie pare sa ne duea din cnlo d('
o teorie pura a virtutii. fara adaugiri.
in al do ilea rand , este difici. de inteles cum se pOClte descufca ()
teorie a virtutii fara adaugir i Jr. cazu:-il e de con(Jict morel l. Sil
presupunem ea trebtJi~ sa alegi intre A ,]i B, ~i a face A inse8111na a ri
nesincer, dar amabil. in timp ce a fdee (3 inseamn a fi fi sincer, da r nu
amabi!. (Un exemplu ar fi ace la de a spune adeviuul in condi\i ilc in
CClre acest lucru ar fi dureros ?cntr'J cineva.) SinceritCltea ~i
amabilitatea sunL ambele, virtup. a~a incat exista temeiuri in favoa rct1
~i impotriva ambelor alte rnati ve. Dar tu Ire buie sa fa ci una din doua
- fie sa spui adevarul :,?i sa nu fij amabiL fie sa nu spu i adevarul ~i sa
fii amab il. Astfe!. ce ar trebui sa fad? Swtul de a aqiona vi l"tuos nu
este, prin sin e, de prea mult aju to r. l'. tJ fa·:e alLceva deeM sa t e lase sa
te descurci singuJ' CU intrebareit .. ::are vi ·tute este mai importan ta?... .
Se pare ca, pentru a rezol va as:fel de <:cnflicte, ave m nevoie de mai
multa indrul1'l-Y.l.re generZlla decal ·:eCl pe ca re nc-o po()te oferi teori Cl
radicala a virtu\iL
Exi sUt vreo virtute care sa core~ punda t uturo r terneiur i lor
bune din punct de ve dere m oral pentru a face ceva? Prob lel118
incompletitudin ii indica 0 dificH lt ate teor e ticit mai g e ne ral .)
intampinata de abordarea radic!ll a a etici virtutii. Oupa cum am vc'lzul,
potrivit acestei abordari, lemeiurile ;>er,tTtl sau impotriva unei aqilll1 i
trebuie sa fie intotdeCluna legate de una sau mai multc vi rtllti. AsHe\,
etica radical a a virtut ii este angajata in credinta ca, pentru oric e temci
bun cafe poate fi dat in [avoare3 ur e ; ac fiuni, existtr 0 virtu te
co respunzMoare, care consta in capacit.f1tea de a accepta ~i (J clctiOIJCl
pe baza ace lui temej, Dar acest lucu nu prea pare adevarat.
Sa presupunem, de exel11plu, ':::21 e}ti un legislator ~ i trcbuic sa
decizi Cum sa aloei fondu rile ~.entru cetceta rea medicC1.la - nll cxis tf\
suricientl bani ~i trebuie sa dec izi caca in veste~ti rcsurs ele in
cercetarea legata de SIDA sa u in ~It ?roicct va Joros. ~ i sit p res upll nrlll
ca decizi ca, in acc::ste c ircumstClntc, cel mai bine e sa faci ce~a cr. ar
rolosi celo r m al multi oame:li. E:(istt 0 virtute care coresput1(1e
capacitatii de a face acest lucru ? Daca exis ta, probabiJ en at' trebui
numita "virtlltea de a actiona : a un utiIH.Clrist". Sau, !ntorcfl.l1du-nC' 1<1
exemplu! conflirtu Jui moral, exista 0 vi rtute tcgaLa de fi ecarc principiu
 172 James Rachels Capitotul 13
care poate fi invocat pentru a solutiona conflictele intre celelalte virtu ti?
Daca exista, atunei aceasta es te. poate. "vi rtut ea" intelepciunii - adica
abililatea de a·ti da seama ca re este. per ansamblu. cea mai bum:"
aqiune de facut . Dar aceasta inseamna a abandona partid a. Daca
arirmam astfel de "virtuW' doar pentru a face ca toate deciziile morale
sa corespunda. cadrului co nceptua l preferat", vom salva teoria radica la Cum ar arata 0 teorie morala satisfacatoare?
a virtutii. dar cu pletul abandona rii ideii ei centrale.

Concluzie. Din aceste motive. pare potrivit sa privim teoria viltutii

ca parte a unei teaTH etice generale, mai degraba decat $-0 pri v im ca
Uni; C(ed ca nu poate e,xista prog res in eticci, deoarece s-a spus deja
pe 0 teorie completa in sine. Teoria completa ar include 0 descriere
to(u{. ,,' Eu cred exact contrariul . ... in corn para tie cu celelalte ~tiin,e,
a tuturor considera~iilor caTe apar in procesu! practic de luare a
etica laica este cea rna; tamira ~I cea ma; Ptltill dezvoltatci ~tiinfci.
decizii lor .$i a remeiurilor rationale ce stau la baza aces to r decizii.
Problema, atuncL va fi daca 0 asemenea conceptie comp leta poate Derel{ Parfit,
armoniza 0 concep\ie corespunzatoare a aqiun ii corecte CU 0
Reasons and Persons { 198 l q
conceptie in rud itit despre caracteru l virtu os. intr-o maniera care sa Ie
faca dreptate amitndurora.
Nu vad nici lin mot iv pentru care aCest lucru nu ar fi posibi l.
Teoria noas tra generala poat e ince p e dec la rand bllmistare a umana­
sau chiar bunasta(ea tuturor nintelor sensibi le - ca nind extre m de 13 .1. Moralitate fiira hyb ris"
im porta nta. Putem spune Ca. dintr-un punct de vedere moral. tre bu ie
Filasafia mcYrala are a istorie bogata ~i fascinanta. Faarte multi
sa dorim 0 societate in Care toti sa d uca vieti fericite.'?i sa tisfacatoare.
gand itori au a bordat subiectul dinlr·o varieta te de perspective ~i au
Apoi putem continua analizand atat intrebarea "ce tipuri de actiuni ~i
elaborat teorii care au trezit in cititoruJ preocupat atilt interesul, ca t!? i
politic; socia le ar contribui Ja r ea li za r ea acestui scop?", ca t $i
respingerea. Aproape toate teo riil e clasice contin elemente plauzib ile,
intrebarea " ce trasaturi de caracter sunt necesare pentru a crea .$i
ceea ce nu es te un Jucru surprinzator tin an d cant de faptul ca e\e au
sustine vie~ile individuale?". 0 cercetare as upra naturii virtutii poate
fi calauzita cu folos din interiorul perspectivei pe care 0 asemenea
fast cancepute de filosafi de un geniu incantestabil. Insa diversele
teorii nu sunt consistente in tre ele ~i majoritatea lor sunt vulnerabUe
conceptie mai Jarga ar oferi-o. Fiecare parte a teoriei 0 poate clarifica
p e cealalta; .$i, daca fie care pa rte a teoriei generale trebuie corectata
in fat a unar abiec tii devastataare. Dupa trecerea lor in revista, te inlrebi
ce an ume sa m ai crezL Care ar n adevarul la 0 a naliza finaltl?
cate putin pe alocu ri pentru a se armoniza cu cea lalta, cu atat mai
bine pentru adevar. Bineint eles , fil asofi diferi\i va r avea 1a aceasta intreb are raspunsuri
diferite. Unii ar puteCl chiar sa refu ze sa
dea vreu n raspuns , pe temelul
ca noi nu cunoa~tem inca suficien te lu cruri pentru a fi aj uns la "anali za

II Concept important i n gandirea moraltl a vechilor grecL hybrls (~I.(;) inse:mna,

intr-un senS mal restrims, "violen~a sau insulta gratu ita, nejustifieata ~i umilitoare"
sau (in dreptul alen ian) ..atae provoeand va tamarl corpora Ie"; iarintr-u n sens
mai larg, orice incfJIca(e de Gltre un individ, datorita unui orgo llu nem(')suraL
arogantei. pasiunii etc. , a lirnite/orjLlsle, atilt in relatiile cu ceilal~l oamenL cat
~i. mai grav, i n relatiile cu zeil. De unde a aj uns sa insemne insu~1 acel orgoliu
insolent ~i nechibzu it car e il putea impinge pe om la asemenea incalcarl
(an toni me: cu m piltare, sillltul drepta~lI). se ns in care a rost r>relu al ~ j de un(!le
limbi moderne, precum engleza (hubris) sau germana (Hybris) (n. trad.) .