CURSUL 1

INTRODUCERE ÎN
EPISTEMOLOGIE
ECONOMICĂ

Cuvinte-cheie: epistemologie,
ştiinţă, cunoaştere
 Ce sunt economiştii şi ce fac ei?
 „Economiştii sunt ca o hoardă mongolă disciplinată, bine
organizată, care încearcă să cucerească populaţiile indigene.
(...) Economiştii ar trebui să-şi amintească totuşi că imperiul
mongol al lui Genghis-han a fost divizat de descendenţii săi
într-o serie de regate dispersate”. (M. Dogan şi R. Pahre)
 „Lăsaţi trei economişti împreună şi veţi avea cel puţin patru idei
diferite” sau „Dacă medicii nu se înţeleg, oare cum mai pot fi
salvaţi bolnavii?”. (Milton Friedman)
 „Când lupta cu preşedintele Carter în 1980, Ronald Reagan a
definit cu mult spirit câţiva termeni economici: Recesiune este
atunci când vecinul dumneavoastră îşi pierde slujba. Criză
este atunci când dumneavoastră vă pierdeţi slujba. Redresare
este atunci când Jimmy Carter îşi pierde slujba” (Todd G.
Buchholz)
 „Puteţi transforma chiar şi un papagal într-un distins
economist: este suficient să-l învăţaţi două cuvinte: ‚ofertă’ şi
‚cerere’”. (Paul Anthony Samuelson)
Dar ştiinţa economică ce este?
 „Economia este arta de a obţine maximum de la viaţă” (George
Bernard Shaw)
 „Într-o noapte, visam că eram în anul 3000 cu o echipă de arheologi
polinezieni care explora ruinele unui mare oraş din lumea veche.
Căutând relicve, unul dintre arheologi a descoperit o carte, ale cărei
pagini uzate erau încă lizibile, pe care a arătând-o celorlalţi s-a
constatat că era un exemplar dintr-o revistă scrisă într-o limbă
necunoscută. Toţi priveau nedumeriţi la ecuaţiile, la simbolurile
matematice şi la figurile geometrice, bănuind ca era vorba depre un
tratat de matematică. Cineva a observat însă că formulele matematice
alternau cu texte disproporţionat de mari, ceea ce făcea să pară o
carte de fizică. Altcineva presupunea că era vorba de o revistă de
mecanică. Între timp, unul dintre tinerii echipei se străduia să
descifreze ce scria pe copertă: Re-vue d’Eco-no-mie Po-li-ti-que.
Uimit tânărul se întreba: ‘Credeţi că aceşti oameni credeau că relaţiile
economice se puteau reprezenta de o manieră logică? La care, cel
mai vârstnic îi răspunse: “Dragul meu, asta nu e tot, ei erau convinşi
că economia era o ştiinţă” (Robert Heilbroner)
EPISTEMOLOGIE ECONOMICĂ

SUMAR
I. Ce este epistemologia economică
II. Criterii ale cercetării epistemologice.
I. Ce este EPISTEMOLOGIE
ECONOMICĂ?
 Epistemologia economică este o disciplină de studiu
nouă, fără trecut şi fără istorie; utilizarea sintagmei şi a
concepţiilor pe care le exprimă sunt relativ recente, din
secolul al XIX-lea, dar cu intensitate în secolul al XX-lea.
 Epistemologia provine din cuvintele greceşti episteme
care înseamnă cunoaştere, ştiinţă şi logos, care
înseamnă studiu.
 Epistemologia se deosebeşte de Gnoseologie (teoria
clasică a cunoaşterii, din secolele al XVII-lea şi al XVIII-
lea), aceasta din urmă se preocupa doar de lărgirea
vechilor doctrine ale cunoaşterii umane în contact cu
ştiinţele moderne.
I. Ce este EPISTEMOLOGIE
ECONOMICĂ?
 Diversitatea ştiinţelor, accentuarea acestei diversităţi,
interdisciplinaritatea şi pulverizarea ştiinţelor
tradiţionale într-o multitudine de ştiinţe de sine-
stătătoare au pus sub semnul întrebării multe dintre
obişnuiţele cercetătorilor faţă de domeniul lor de
cercetare şi i-au condus la dilema – dacă nu cumva
ştiinţele, deşi diferite, au ceva comun sau dacă nu,
atunci ele converg într-un punct comun, care nu este
nimic altceva decât epistemologia?!
 Epistemologia a devenit pentru unii, parte a operei
ştiinţifice, un fel de ştiinţa despre ştiinţă, iar pentru
alţii o ramură a filosofiei, parte a gnoseologiei
I. Ce este EPISTEMOLOGIE
ECONOMICĂ?
 Epistemologia economică studiază natura şi limitele
cunoaşterii economice ştiinţifice, concentrându-se
asupra structurii logice a teoriei şi a validităţii explicaţiei
economice.
Epistemologia economică are scopul să caute răspunsul la o serie de
întrebări care au ca subiect cunoaşterea economică ştiinţifică (CES):
 Ce este CES?
 Cum este posibilă CES?
 Care sunt fundamentele CES?
 Cum se validează CES?
 Cum se organizează CES?
 Cum evoluează sau cum progresează CES?
II. Criterii ale cercetării
EPISTEMOLOGICE
1.Tradiţia intelectuală, promovată de autori care
reclamă o moştenire teoretică comună, pusă în
evidenţă:
 fie de faptul că între autori există o înrudire
intelectuală extrem de restrânsă, care nu
permite divergenţe semnificative;
 fie de contacte regulate între ei;
 fie de colaborarea pentru a scrie o operă
comună;
 II. Criterii ale cercetării
EPISTEMOLOGICE
EXEMPLE
 Tradiţia intelectuală liberală se revendică, încă din
secolul al XVII-lea, de la Thomas Hobbes şi John
Locke, de la filosofii ordinii Providenţiale şi de la
filosofii morali ai secolului al XVIII-lea, David
Hume şi Adam Smith;
 Monetarismul se recunoaşte în tradiţia gândirii
liberale şi monetariste de la Chicago, care a
constituit punctul de referinţă al elaborării lui.
 Tradiţia intelectuală socialistă se revendică de la
antici, de la comunismul medieval, de la filosofii
Revoluţiei franceze
II. Criterii ale cercetării
EPISTEMOLOGICE
2. Tradiţia epistemologică, adică un ansamblu
de autori economişti având cărţi, studii, articole
al căror obiectiv este de a reda explicit demersul
cunoaşterii modelului economic discutat,
recurgând la:
 formularea unor întrebări epistemologice, în
cadrul propriilor lucrări;
 enunţarea unui discurs în cadrul discursului
economic discutat pentru a-l susţine
II. Criterii ale cercetării
EPISTEMOLOGICE
EXEMPLE - Laureaţi sau nu ai Premiului Nobel pentru
Economie se revendică de la un filon epistemologic:
 Piero Sraffa se recunoaşte în tradiţia ricardiană (David
Ricardo)
 Arthur Laffer şi George Gilder, care sunt autorii asociaţi
teoriei economiei ofertei, revendică drept izvor teoretic
legea debuşeelor a lui Jean Baptiste Say.
 George Lucas-jr., autorul cel mai semnificativ al teoriei
anticipărilor raţionale, se revendică de la Adam Smith
 II. Criterii ale cercetării
EPISTEMOLOGICE
3.Revendicarea de la acelaşi program de cercetare, a mai
multor autori, program de cercetare pe care-l ei îl susţin şi
pe care îl apără de adversari.
EXEMPLE
 Adepţii “austrianismului” se revendică de la Programul de
cercetare schiţat de către Carl Menger în opera sa
„Principiile economiei” apărută în 1871 avea să
constituie nucleul dur al analizei economice în stil austriac.
Adepţii acestui program de cercetare, pe care îl recunosc,
şi în cadrul căruia îşi dezvolta propriile teorii.
 Adepţii intervenţionismului din secolul al XX-lea se
revendică de Programul de cercetare al lui John Maynard
Keynes din cartea sa „Teoria generală a folosirii mâinii de
lucru, a dobânzii şi a banilor”, apărută în 1936
II. Criterii ale cercetării
EPISTEMOLOGICE

În concluzie: Chestiunile epistemologice fac parte

din practica zilnică a economiştilor, care în afara
muncii de analiză teoretică, înţeleg să aibă şi o
atitudine critică, dar şi una de răspândire a
ideilor economice. Prin urmare, între teoretician
şi epistemolog, adică, între cei care sunt
conectaţi la “ştiinţa proaspătă” şi cei care
studiază munca teoreticienilor căutând să
formuleze regulile bunei practici, nu există nici o
deosebire.