Ontologie.Hermeneutica facticitatii.

cai de explicitare a dasein-ului in timpul sau propriu

In pg 33-34 se explica putin ce este/cum exista/cu ce se ocupa dasein-ul

relaia dintre hermeneutic i obiectul ei nu e una care se regsete ntre vreo

alt disciplin i obiectul su, cci atunci cnd vine vorba de hermeneutic e
impropiu s gndim facticitatea ca obiect al hermeneuticii, relaia dintre cele
dou fiind diferit

heidegger ne indeamna sa nu identificam dasein-ul cu individualitatea ci sa

observam dasein-ul ca pe un concept care poseda o oarecare luciditate fata de
sine

Tema cercetrii hermeneuticii e Daseinul interogat propiu , cu intenia de a

ajunge la o luciditate fa de sine

Doar n hermeneutic Daseinul are posibilitatea de a deveni i a fi nelegtor cu

sine

nelegerea sau comprehensiunea la Heidegger, n cadrul hermeneuticii

facticitii nu e nelegerea prin raportare la ceva, o nelegere uzual, ci e
nelegerea ca un alt fel de a fi al Daseinului

prin urmare numim factic ceea ce este, prin sine insusi, structurat potrivit unui
asemenea caracter de fiinta si este in acest fel.

CAPITOLUL 1

HERMENEUTICA

prin termenul hermeneutica vrem sa indicam modul unitar in care este

presupusa, luata in discutie, abordata, interogata si explicitata facticitatea

In capitolul acesta se parcurge o istorie a hermeneuticii si etimologiei cuvantului

hermeneutica

Platon : poetii sunt doar purtatorii de cuvant ai zeilor.

ermhneus este acela care comunica sau vesteste ceva

hermeneutica este modalitatea in care dam de stire despre fiinta unei fiintari in
fiinta ei fata de noi.

deci Heidegger difereniaz ntre Fiin i fiinri

fiinrile sunt obiecte, animale, etc

Fiin poate fi doar omul pt c el are contiina timpului

Aa, Analitica Daseinului are ca obiectiv evidenierea ozirontului n care e
neleas Fiina ca Fiin. Dasein se traduce ca faptul-de-a-fi-n-lume (In-der-Welt-
Sein)

Aristotel : vorbirea face ca fiintarea sa fie posibila

Peri ermhneias : apare logos-ul, care este ceea ce dezvaluie fiintarea si

familiarizeaza cu aceasta

De asemenea el dezvaluie anumite lucruri care erau ascunse, le aduce la lumina.

Urmeaza SF.Augustin care este primul autor care infaptuieste o hermeneutica

in stil mare.

-impune anumite criterii/instructiuni care trebuie urmarite atunci cand se

realizeaza o anumita interpretare a unui text : 1 frica de dumnezeu, 2 deprins cu
piosenia, 3 inarmat cu cunostinte lingvistice, 4cunoscator al unor fenomene
naturale

Urmeaza hermeneutica lui Schleiermacher

Hermeneutica: o arta a intelegerii.

Dilthey a preluat acest concept de la S. Dar el a urmarit sa isi dezvolte

cunostintele despre hermeneutica stiintelor spiritului

Hermeneutica inteleasa ca autointerpretare a facticitatii.

intregul unitar pe care il constituie exercitiul lui ermhneuein ( a comunicarii a

ceva) adica intregul unitar al interpretarii facticitatii.

relaia dintre hermeneutic i obiectul ei nu e una care se regsete ntre vreo

alt disciplin i obiectul su, cci atunci cnd vine vorba de hermeneutic e
impropiu s gndim facticitatea ca obiect al hermeneuticii, relaia dintre cele
dou fiind diferit

Facticitatea trateaz motivul pentru care se pretinde o hermeneutizare, dar mai

cu seam cnd aceasta se pretinde, adic trateaz noiunea de Timp

Interpretarea facticitii are loc prin plasarea existenei n deinerea prealabil,

aceast deinere plecnd din i n direcia ei.

faptul-de-a-fi-n-lume e un complex de semnificative (vezi Nietzsche). Daseinul e

un fapt de a fi ntr-un complex de semn care e dezvluit ca structur
fundamental a Daseinului n continuitata i mediocritatea lui

Limba la Heidegger are un rol fundamental i privilegiat: Limba e casa Fiinei,

locul unde Fiina se desfoar.

Concepul nu se rezum la o schem, ci el e o posibilitatea a fiinei i a clipei,

respectiv o posibilitate constitutiv a clipei. El e carcaterizat de dou lucruri: de
deinerea prealabil i de conceperea prealabil
de unde rezult c, conceptul pretinde un anume fel i model al interogrii sale