Sunteți pe pagina 1din 4

Nihilismul 

(din latinescul nihil, nimic) este o poziție


filozofică care susține că a fi, privind în special
trecutul și prezentul existenței umane, nu are nicio
însemnătate obiectivă, scop, adevăr comprehensibil,
sau vreo valoare esențială. Nihiliștii afirmă, în general,
unele sau toate din următoarele:
 nu există dovezi rezonabile pentru existența unui
creator sau cârmuitor suprem,
 o "moralitate adevărată" nu există, și
 o etică seculară obiectivă este imposibilă;

Așadar, într-un anume sens, viața nu conține adevăr


și nicio acțiune nu este preferabilă oricărei alteia, în
mod obiectiv.
Termenul de nihilism mai este folosit uneori ca
sinonim pentru anomie, semnificând o stare de
disperare față de inutilitatea existenței.
Nihilismul poate fi un atac asupra unei anumite idei,
mișcări sau grup; însă, este și o poziție filozofică care
poate fi adoptată deschis de o persoană. Mișcări
culturale cum ar
fi Dada, Futurismul  sau Deconstructivismul, printre
altele, au fost identificate de comentatori drept
"nihiliste" în diferite momente și contexte. Adesea,
aceasta presupune că convingerile acuzatorului sunt
mai substanțiale și mai apropiate de adevăr, pe când
convingerile acuzatului sunt nihiliste și prin
comparație, nu au nicio valoare (sau sunt pur și
simplu socotite destructive prin amoralitate).
Nihilismul este de asemenea o caracteristică atribuită
unor perioade: De exemplu, Jean Baudrillard și alții au
numit postmodernitatea o epocă a nihilismului, iar unii
teologi creștini, precum și alte personalități religioase
afirmă că postmodernitatea și multe aspecte ale
modernității reprezintă respingerea lui Dumnezeu și
astfel sunt nihiliste.
Nihilismul diferă de scepticism prin faptul că acesta
din urmă nu respinge pretențiile de adevăr în
totalitate; le respinge doar dacă acestea nu sunt
susținute cu suficiente dovezi empirice. În plus,
scepticismul nu ajunge neapărat la vreo concluzie în
ce privește realitatea conceptelor morale și nici nu este
preocupată atât de profund cu întrebări despre
însemnătatea unei existențe fără adevăruri
cognoscibile.
În domeniul eticii, nihilist sau nihilistic este adesea
întrebuințat ca un termen derogatoriu cu
semnificația de refuz total a tuturor sistemelor de
autoritate, moralitate și normativitate, sau cineva care
face intenționat o asemenea respingere. Fie prin
refuzul credințelor acceptate anterior sau
prin relativism și scepticism duse la extrem, nihilistul
moral este cel ce crede că niciuna din aceste
"drepturi" la putere nu este valid. Nihilismul nu
numai că demite valorile morale existente, ci
respinge "moralitatea" cu totul.

Un bine-cunoscut filozof asociat cu această ideologie


filosofică este Friedrich Nietzsche. Unul dintre cele mai
controversate citate ale lui Nietzsche este: „Gott ist tot!
Gott bleibt tot! Und wir haben ihn getötet!” (Dumnezeu
este mort! Dumnezeu rămâne mort! Tu și cu mine l-am
omorât!). În ciuda primelor impresii pripite pe care ni le
putem facem în legătură cu acest citat, Nitzsche nu poate
fi criticat drept “anticreștin” prin ceea ce a scris. Asta
pentru că adevăratul mesaj al citatului constă în adevărul
pur pe care acesta ni-l aduce în față și anume: Încă din
secolul al XIX-lea, societatea vestică devine din ce în ce
mai seculară, astfel încât una dintre cele mai mari
repercusiuni ale acestui fenomenul constă în pierderea
sensului vieții a omului. Fără un drum care să-l aibă pe
Dumnezeu drept ghid in viață, ideea de a trăi o viață
plină de sens se destramă în ochii multora. Așadar,
Dumnezeu moare în mod figurativ în urma detașării
oamenilor de el datorită dezvoltării unei gândiri
științifice, humaniste, și uneori chiar pesimiste ale omului
modern. Având în vedere situația dată, Nietzsche ne vine
în ajutor prin filosofia sa a Übermensch-ului
(Supraomului). Aceasta se referă la orientarea sensului
vieții a omului obișnuit spre atingerea actualizării sinelui
cu scopul de a trece bariera la care omenirea se află
momentan, devenind ulterior ființe cu un scop auto-
determinat. Din păcate, reputația marelui filosof a fost
pătată în urma propagandei naziste care, folosindu-se de
lucrările lui Nietzsche, a dus la dezvoltarea doctrinei
ariane ce a propulsat la rândul ei idei rasiste, xenofobe,
homofobe, naționaliste și desigur, suveranitatea omului
alb.

S-ar putea să vă placă și