UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA ASISTENŢĂ SOCIALĂ, SOCIOLOGIE ŞI FILOSOFIE CATEDRA SOCIOLOGIE ŞI FILOSOFIE

CURRICULUM la disciplina
METAFIZICI CONTEMPORANE

AUTOR: I.Sîrbu, dr.hab.prof.inter.

Chişinău – 2005

I.

PRELIMINARII

Cursul este destinat studenţilor viitori profesori de filosofie şi şi filossofi propriu-zis. Scopul principal al cursului constă în aprofundarea cunoştinţelor în domeniul metafizicii ca nucleu al filosofiei, inclusiv şi, în primul rând, al metafizicii contemporane. El va contribui la consolidarea conştiinţei filosofice a viitorilor specialişti în domeniul filosofiei şia investigaţiilor filosofice. Cursul va contribui deasemenea la cultivarea abilităţilor de a aborda noile probleme ale ştiinţei, culturii şi civilizaţiei, practicii umane prin prisma şi problematica metafizică, prin problematica valorilor spirituale general umane. Va ajuta deasemenea la procesul de comunicare cu reprezentanţii diverselor culturi şi diferitor filosofii necesară omului contemporan, inclusiv şi mai ales filosofului şi pedagogului.
II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCINEI

La nivel de cunoaştere şi înţelegere: Să determine specificul obiectului de studiu, deci aal metafizicii contemporane; Să identifice noile probleme ale matafizicii contemporane, noile abordări a vechilor şi tradiţionalelor probleme ale metafizicii; Să identifice cauzele creşterii şi descreşterii interesului pentru investigaţiile metafizice la diferite etape ale devenirii şi consolidării filosofiei contemporane şi în diverse culturi şi condiţii social-politice; Să relateze despre conceptele fundamentale ale metafizicilor contemporane; Să determine influenţa contextului socio-cultural, economic şi politic asupra interpretării şi abordării metafizice a problemelor; Să cunoască tipurile principale ale metafizicii contemporane; Să descrie şi să identifice mediile de aplicare a metafizicii în contextul realizărilor ştiinţei contemporane; Să identifice factorii ce pot influenţa ineresul faţă de metafizicile contemporane şi problematica lor. Să definească terminologia metafizicilor contemporane. La nivel de aplicare. Să stabilească legătura dintre metafizicile contemporane şi practica socio-culturală în general şi a practicii ştiinţifice în particular; 2

Să cunoască importanţa metafizicilor contemporane pentru justa interpretare a realităţii obiective şi subiective; Să determine cauzele unităţii organice a filosofiei contemporane cu metafizica; Să identifice factorii ce au dus la diminuarea sau creşterea importanţei metafizicilor contemporane pentru ştiinţă, cunoaştere şi practică; Să stabilească raportul dintre diverse metafizici contemporane; să determine căile soluţionării problemelor stringente ale umanităţii şi individului uman şi a rolului metafizicilor contemporane în aceste procese. La nivel de integrare:

Să argumenteze importanţa abordărilor metafizice contemporane a problemelor actuale ale ştiinţei şi practcii; Să aprecieze importanţa cursului „Metafizici contemporane” pentru formarea profesională; Să se integreze nemijlocit în procesul de soluţionare a problemelor actuale, bazându-se şi pe realizările metafizicilor contemporane; Să poată alege şi folosi metodele propuse de metafizicile contemporane, în abordarea şi soluţionarea problemelor actuale; Să elaboreze, în scopuri didactice, teste consacrate metafizicilor contemporane; Să elaboreze strategii educaţionale bazate pe realizările metafizicilor contemporane; Să estimeze rolul modelelor propuse de metafizicile contemporane în soluţionarea problemelor.

III. ADMINISTRAREA MODULULUI / DISCIPLINEI Codul disciplinei în planul de învăţămînt Anul de studii 3/4 Numărul de ore C 32 S 16 L Evaluarea Nr. de credite 3 Forma de evaluare ex I.Sîrbu Responsabil de disciplină

Semestrul VI

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri

N 1 2 3 4 5 6

Tema Iniţiere în problematica cursului Metafizica lui C.Radulescu-Motru Fenomenologia – filosofie şi metodă metafizică Metafizica existenţialistă Ioan Petrovici şi interpretarea metafizicii Sistemul metafizic al lui Lucian Blaga

Numărul de ore 4 6 6 6 4 6 3

Total

32

b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminare N 1 2 3 4 Tema Metafizica lui C.Radulescu-Motru Fenomenologia – filosofie şi metodă metafizică Metafizica existenţialistă Sistemul metafizic al lui Lucian Blaga Total Numărul de ore 4 ore 4 ore 4 ore 4 ore 16

V. CONŢINUTUL CURSULUI:

1. Iniţiere în problematica cursului

Termenul de metafizică. Metafizica – nucleul peren al filosofiei. Metafizica – interpretarea speculativă, abstractă, inteligibilă a naturii sau „fizicii”. Metafizica şi ontologia, gnoseologia, etica, estetica, axiologia, antropologia, religia. Metafizica ca metodă contrară dialecticii. Metafizica contemporană. Metafizica şi ştiinţa, metafizica şi ipotezele ştiinţifice. Metafizica şi fenomenele paranormale.

2. Metafizica lui Constantin Radulescu-Motru.

Filosofia lui Radulescu-Motru – filosofie metafizică . Sistemul metafizic – sistem unitar al cosmosului şi vieţii. Categoriile principale ale metafizicii: personalitate, viaţă, energie, muncă, vocaţie. Omul – energia concentrată a universului. Metafizica şi ştiinţa. Conştiinţa individuală reală – punctul de plecare în problema valorilor ştiinţifice. Realitatea – energia în evoluţie, evoluţia energiei – personalitatea. Personalismul energetic al lui C.Radulescu-Motru, pasionalitatea lui L.Gumiliov şi voinţa spre putere, supraomul lui Nietzsche. Lucrarea lui C. Radulescu-Motru „Elemente de metafizică”. – Iaşi, 1997

3. Fenomenologia – filosofie şi metodă metafizică.

Fenomenologia lui Edmund Husserl – învăţătura despre fenomene, înţelese ca apariţia în conştiinţa a sensurilor obiectelor şi întâmplărilor. Fenomenologia pură – procedeu bazat pe cercetarea conţinutului proptiei conştiinţe pentru a pătrunde, a înţelege just esenţa actelor mentale, care constituie sursa cunoaşterii umane. Reducţionismul fenomenologic. „Eul ca conşt- iinţă pură” „”Eul transcendental şi „Eul psihic”. De la fenomenologie la existenţialism. Jean-Paul Sartre şi Martin Heidegger - adepţi ai fenomenologiei. Fenomenologia limbajului. Fenomenologia şi

filosofia chineză. Fenomenologia în perspectivă africană. Fenomenologie, comunicare şi existenţă – categorii sau concepte.

4. Metafizica existenţialistă.
Existenţialismul ca expresie nemijlocită a contemporaneităţii, a rătăcirii, disperării ei, ca sentiment al decăderii, absurdităţii, deznădejdii a totul ce are loc, filosofie a finalităţii radicale. Existenţialismul – filosofia problemelor existenţei individual-umane, caracterizată printr-un complex de emoţii negative – îngrijorare, frică, groază, sentimentul apropierii sfârşitului propriei existenţe. Martin Heidegger despre sensul existenţei omului în lume. Existenţa omului şi existenţa ca atare. Timpul – caracteristica cea mai fundamentală a existenţei. Metafizica – fundamentul întregii vieţi spirituale europene. Izvoarele metafizicii şi necesitatea depăşirii ei prin reintoarcerea la posibilităţile iniţiale nerealizate ale culturii europene de până la Socrate la adevărata existenţă. Existenţa şi limba. Limba – casa existenţei. Jaspers: Existenţa este conştiinţa şi analiza existenţei înseamnă analiza conştiinţei. Existenţa necondiţionată inaccesibilă cunoaşterii ştiinţifice dar imanent e proprie conştiinţei. Existenţa – nucleul personalităţii. Existenţa şi situaţiile limită, critice. Noţiunile metafizice – expresie a căutărilor sensului existenţei cu ajutorul gândirii filosofice. Credinţa filosofică şi credinţa religioasă. Gândirea filosofică şi gândirea raţională (ştiinţifică) – două tipuri de gândire principial diferite. Comunicarea – condiţie universală a existenţei umane, identică cu raţiunea. Transcendentul şi metafizica. Religia şi filosofia, necesitatea uneia în alta. Principiul istorismului. Jean-Paul Sartre. Liberul arbitru (libertatea voinţei) şi responsabilitatea pentru totul ce are loc în lume. Omul este condamnat la libertate. „Existenţa-în–sine-a-lucrurilor” şi „Pentru-sineexistenţa-omului”. Omul este numai aceea ce el face. Gabriel Marcel. Existenţa şi obiectivitatea. Succesele ştiinţei despre om şi necesitatea esenţei lui. Problematica umanului, existenţa concretă şi specifică a fiinţei: „Agenda metafizică” – prima lucrare a lui G.Marcel, care a generat începutul filosofiei existenţialiste în Franţa. Existenţa aceasta este aceea asupra căreia nu poate fi aplicată îndoiala carteziană. „Existenţa”- absolut. Unitatea existenţei umane se bazează pe faptul că omul este unitar cu corpul său. Corpul – subiect. Intimitatea omului cu sine şi cu lumea, cu mediul natural. „Existenţa” sau „fiinţarea” un aliaj trainic al spiritualului, mistico-iraţionalului cu sensibilo-plasticul. „Omul din baracă” – tip de existenţă umană, fiinţă cu legăturile de viaţă rupte.

5. Ion Petrovici şi interpretarea metafizicii.

Absolutul - obiectul metafizicii. Absolutul sau Dumnezeu – unul şi acelaşi lucru. Metafizica - necesitate pentru practică şi cunoaşterea universului. Metoda metafizicii – metoda empirico-raţionalistă. Necesitatea colaborării dintre ştiinţă şi metafizică şi justificarea religiei. Religia – practica metafizicii. Viitorul filosofiei – identificarea ei cu religia.

6. Sistemul metafizic al lui Lucian Blaga.

Autonomia metafizicii. Marele Anonim – centrul metafizic al universului. Cunoaşterea luciferică şi paradisiacă. Cenzura transcendentă. Gândirea magică şi religia. Daimonionul. Diferenţialele divine. Spaţiul mioritic. Interpretarea experienţei. Semnificaţia metafizică a culturii.
VI. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE AN / TEZELOR DE LICENŢĂ

1. Metafizica lui C.Radulescu-Motru şi ştiinţa 2. Personalismul energetic al lui C.Radulescu-Motru şi educaţia 3. Fenomenologia lui Husserl şi ştiinţa contemporană 4. Fenomenologia - metodă metafizică de abordare a problemelor 5. Metafizica existenţialistă a lui M.Heiddeger 6. Libertatea în metasfizica existenţialistă 7. Metafizica blagiană şi realizările ştiinţei contemporane 8. Cultura şi metafizica în opera lui Lucian Blaga.
VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluări sumative periodice: Lucrări de control: 1) Filosofia lui C.Radulescu-Motru – filosofie metafizică 2) Metafizica în opera lui Martin Heidegger 1) Filosofia lui C.Radulescu-Motru – filosofie metafizică − Expuneţi momentele principale ale metafizici lui C.Rădulescu-Motru − Comparaţi metafizica lui Radulescu-Motru cu ştiinţa şi arătaţi coincidenţa sau necoincidenţa lor. − Aplicaţi categoriile principale ale metafizicii (personalitate, viaţă, energie, muncă, vocaţie) la viitoarea activitate de profesor de filosofie. 2) Metafizica în opera lui Martin Heidegger − Definiţi sensul existenţei omului în lume. − Comparaţi existenţa omului şi existenţa ca atare în interpretare heideggeriană şi apreciaţi justeţea sau injusteţea ei. 6

− Demonstraţi că limba este casa existenţei, inclusiv – inclusiv şi a existenţei spiritualităţii româneşti. Lucru individual: 1. De studiat de sine stătător lucrările: - C.Rădulescu Motru, Elemente de metafizică, Iaşi,1997,Termenul – până în aprilie - H.Wald, Fenomenologia sau lupta limbajului cu sine însuşi // Aspecte din filosofia contemporană, Bucureşti, 1970 - Al.Boboc, De la fenomenologie la existenţialism // Ibidem - V.P.Hajdeu, Filosofia portretului lui Ţepeş // Scrieri alese,vol.2, Chişinău 1998 2. Eseu filosofic: Metafizica şi arta contemporană Metafizica şi religia creştină (finele lui mai) 3. Teme pentru lucrare de curs: A) Metafizica în filosofia românească contemporană B) Metafizica şi ştiinţa contemporană C) Metafizica în concepţia blagiană D) Metafizica existenţialismului francez E) Metafizica în opera lui Hose-Ortega –y-Gasset F) Metafizica occidentală în comparaţie cu cea orientală G) Heidegger şi metafizica clasică 2. Evaluarea sumativă finală 1. Metafizica – nucleul peren al filosofiei − Definiţi metafizica şi diversele ei interpretări − Comparaţi metafizica cu religia şi arta. − Demonstraţi necesitatea abordării metafizice a problemelor 2. Fenomenologia lui Edmund Husserl − Relataţi despre concepţiile lui Husserl ca fondator al fenomenologiei şi metodei fenomenologice. − Comparaţi conceptele „Eul ca conştiinţă pură”, „Eul transcedental” şi „Eull psihic” şi expuneţi-vă opinia proprie − Demonstraţi că reprezentanţii existenţialismului Sartre şi Heidegger au fost adepţi ai fenomenologiei. 3. Metafizica existeţialistă a lui C.Jaspers − Definiţi conceptul de existenţă ca nucleu al personalităţii. − Comparaţi credinţa filosofică şi credinţa religioasă dată de către Jaspers şi exprimaţi-vă atitudinea proprie în această problemă. − Demonstraţi justeţea sau nejusteţea concepţiei lui Jaspers despre comunicare, ca condiţie universală a existenţei umane, identică cu raţiunea.

4. Ion Petrovici şi interpretarea metafizică 7

− Relataţi despre concepţiile metafizice principale ale lui I.Petrovici. − Comparaţi Absolutul ca obiect al metafizicii şi Absolutul ca Dumnezeu din filosofia lui Petrovici şi expuneţi-vă propriul punct de vedere. − Demonstraţi justeţea concepţiei autorului dat, că viitorul filosofiei constă în identificarea ei cu religia.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. L. Blaga. Daimonion // L. Blaga. Opere în 2 volume, Chişinău, 1995, v.2 pp.141177. 2. Dr.Bogdan V,Delavrancea. Viaţa şi moartea în raţiunea universului. Braşov, 1993 3. I. Bohme. Aurora sau rasaritul care se întrezăreşte. Bucureşti, 1993 4. Gh.Al.Cazan. Istoria filosofiei româneşti. Bucureşti, 1985 5. Filosofie contemporană. Texte alese, traduse şi comentate de Alexandru Boboc şi Ioan N.Roşca. Bucureşti, 1993 6. Fl. Gheorghiţă. Straniile inteligenţe invizibile. Iaşi, 1996 7. B.P.Haşdeu. Filosofia portretului lui Ţepeş // Scrieri alese, 2 vol., Chişinău, 1998, vol.II, p.239-251 8. M. Heidegger, Fiinţă şi timp,Bucureşti, Humanitas, 1995; Introducere în metafizică 9. E.Husserl, Scrieri alese, Bucureşti, Humanitas, 1996; Ideea unei fenomenologii. 10. I. Ianoşi. O istorie a filosofiei româneşti. Cluj, 1996 11. N. Ionescu. Curs de metafizică. Bucureşti, 1995 12. C. Radulescu-Motru. Elemente de metafizică. – Iaşi, 1997 13. J.P.Sartre, Fiinţă şi Neant, Bucureşti, Humanitas, 1996 14. Б. фон Витенбург. Шах планете Земля. Москва, 1998 15. Ш. Карагула. Прорыв к творчеству. Ваше сверхчуственное восприятие. Минск, 1992 16. А.М.Румкевич. От Фрейда к Хайдеггеру. Москва, 1985 17. Ю.А.Фомин. Познание тайны. Москва, 1995