Ludwig Josef (de profesie și continua cercetările.

Primele sale lucrări sunt

Johann inginer în profund influențate de studiile lui Russell în domeniul
Wittgenstein construcția de logicii și ale lui Gottlob
(n. 26 aprilie avioane și
1889, Viena - elicoptere),
d. 29 aprilie lucrează ca
1951, învățător de
Cambridge/An școală
glia) a fost un elementară,
filozof grădinar la o
austriac, mănăstire și
autorul unor arhitect
contribuții amator. Se
fundamentale întoarce la
în dezvoltarea filosofie și
logicii dezvoltă o
moderne și nouă metodă Ludwig Wittgenstein (Swansea, 1947)
filosofiei de investigație
limbajului, și o nouă Frege, întemeietorul logicii filosofice.
deși în cursul concepție
vieții a asupra Abia apărute, studiile sale cuprinse în Tractatus
publicat o limbajului, Logico-Philosophicus devin punct de referință pentru
singură carte: care vor fi "Cercul de la Viena" (Der Wiener Kreis), la care însă
Tractatus publicate Wittgenstein nu a aderat niciodată, criticând
Logico- postum în neînțelegerea operei sale din partea reprezentanților
Philosophicus volumul pozitivismului logic. Atât primele sale lucrări, cât și
(1921). Philosophisch revizuirile ulterioare au influențat dezvoltarea
Culegerea de e filosofiei analitice, a filosofiei limbajului și a teoriei
prelegeri și Untersuchung acțiunii.
notițe, în care en ("Cercetări
mai târziu se filosofice", Pornind de la critica logicii clasice, Wittgenstein a
distanțează de 1953). Deși dezvoltat analiza posibilităților și esenței limbajului și
unele poziții crescut la gândirii în descrierea științifică a lumii. El înțelege
inițial Viena, lumea ca totalitate a faptelor și obiectelor prezente, în
susținute în afirmându-și timp ce suma infinită a afirmațiilor elementare,
Tractatus, a totdeauna independente logic unele de altele, nu ar fi decât copia
fost publicată originea lumii existente (Abbildtheorie), iar sentințele rezultate,
postum. austriacă, consecințele logice ale faptelor. Logica ar avea un
numele lui caracter pur tautologic și nu ar putea da nicio
La început, Wittgenstein informație asupra realității, care s-ar exprima doar prin
convins că este legat de simboluri. Teoria sa, în cadrul filosofiei analitice, se
tezele din Trinity îndreaptă în special împotriva absolutizării vorbirii și
Tractatus ar fi College din consideră valoarea cuvintelor numai în măsura în care
rezolvat Cambridge, devin folositoare ca mijloace de comunicare.
definitiv unde a studiat
"toate" începând din
problemele 1911 cu
filosofiei, Bertrand
abandonează Russell și
activitatea unde se va
speculativă și întoarce în
Wittgenstein 1929 pentru a-
 social. lucrare publicată antum, Tractatus logico-
Wittgenstein philosophicus, a fost scrisă mai mult în timpul
ar fi spus chiar primului război mondial. Prima încercare de publicare
că "revoluția i–a fost refuzată. Apoi, publicarea lucrării a reușit cu
este un proces ajutorul lui Russell și Moore(fondatorii școlii
treptat" și că analitice), fiindu–i în același timp teză de doctorat.
"Lenin s-a
așezat la Moore, care era adversar al preluării de peste ocean a
volanul unui acestei distincții, a afirmat că “este o lucrare excelentă,
Ludwig
automobil dar poate fi obținut și doctoratul astfel”. Lucrarea i–a
Wittgenstein
scăpat de sub influențat și pe membrii Cercului de la Viena.
văzut de
control". Wittgenstein s–a văzut ca în postura de disident în
Fabio Sironi
Adesea făcea acest cerc de filosofi. Deseori când venea la discuții,
comentarii citea versuri din Rabindranath Tagore. El îi considera
Cât privește
neplăcute la în centrul culturii pe scriitori și muzicieni pe artiști ca
raportul lui
adresa Goethe, Schiller, Mozart, ei fiind văzuți ca “adevărați
Wittgenstein
marxismului. fii ai Domnului”. Considera filosofia inferioară
cu politica, se
poeziei: “Cum poate el să înteleagă o poezie? Nu
poate spune că
Wittgenstein înțelege nici măcar filosofia.” Wittgenstein i–a acuzat
opțiunile sale
este genul de pe mulți că nu i–au înțeles cartea. Spunea că o poate
au rezultat din
filosof pe care înțelege doar cine a fost realmente preocupat de aceste
originea sa
nu îl înțelegi probleme, pe care le dezbate.
evreiască, care
doar din
l-a determinat
cărțile sale, ci
să devină un
trebuie să vezi
Cuprins
adversar
cum a trăit. El
declarat al
avea o manie a[ascunde]
nazismului,
exactității,
fără a adera • 1 Tractatus logico-
astfel că scria
deschis la philosophicus
foarte puțin,
comunism,
iritandu–l și pe • 2 Bibliografie
deși se pare că
Russell care i– • 3 Traduceri în limba
în Anglia ar fi română
a angajat o
spionat pentru • 4 Bibliografie în
stenografă.
Uniunea limba română
Făcea parte
Sovietică. • 5 Citate
dintr–o bogată
Idealizarea
familie
Rusiei de către • 6 Legături externe
austriacă, tatăl
Wittgenstein
fiind unul
se referea mai
dintre cei mai Tractatus logico-philosophicus
mult la "sfânta
importanți
Rusie"
industriași din
ortodoxă,
industria
decât la cea
oțelului din
comunistă,
Austro-
mai mult la
Ungaria, însă
intențiile
filosoful și–a
spirituale ale
donat întreaga
lui
avere
Dostoievski,
moștenită
decât la
susorilor lui.
considerații de
Singura
ordin politico- Tractatus Logico-Philosophicus
Lucrarea care Există șapte
nu are mai propoziții de
mult de 100 de bază care
pagini este una structurează
dintre marile lucrarea și
opere ale exprimă o
secolului al parte a
XX-lea. cuprinsului
Dimensiunea propozițiilor
redusă a subordonate.
lucrării este Structura
pertinentă Tractatus–ului
stilului seamănă cu
autorului care sistemele Casa construită de Ludwig Wittgenstein în Viena,
considera că tradiționale. Kundmanngasse
“ceea ce poate Prima parte
fi spus, se este o Sursele de inspirație declarate a acestei cărți sunt
poate spune pe ontologie și Bertrand Russell și Frege, însă ar mai putea fi incluși
scurt”. Cartea cuprinde Schopenhauer, Kant și Hertz. Cartea este o trecere de
are o structură propoziile 1– la idealismul epistemologic schopenhauerian la un
riguroasă, 2.063, a doua realism conceptual(Frege, Russell). Cea mai lungă
toate parte este o parte este dedicată logicii, iar tema centrală este
propozițiile gnoseologie interpretarea propoziției. Cartea urmărește trasarea
fiind (2.1–2.174), a unei limite a limbajului (de inspirație kantiană), avand
numerotate. treia parte este menirea de a plasa celelalte părți ale filosofiei în sfera
Există o teorie inefabilului.
propoziții mai generală a
importante modelării Semnul propozițional este identificat cu gândirea. El
care sunt (2.18–3.05), a constă din cuvinte, deci este un fapt (3.14). Propoziția
notate cu mai patra parte nu este luată aici cu sensul ei gramatical. Ea este un
puține cifre, este semn propozițional care se află în relație proiectivă cu
dar și logica(3.1– lumea. Wittgenstein susține că gândirea se reduce la
propoziții mai 6.13),a cincea propoziție, deoarece numai aceasta are sens și numai în
puțin parte este contextul ei poate numele să aibă o semnificație (3.3).
importante epistemologia Gândirea conține numai posibilitatea unei stări de
care sunt (6.2– lucruri. Ceea ce poate fi gândit este și posibil (3.02).
notate, de 6.3751),iar Pentru filosoful austriac există două tipuri de spațiu
exemplu, cu ultima parte logic, unul bivalent (spațiul da–nu) și unul polivalent.
cifrele 5.674. este despre Se pune semnul identității între gândire, imagine,
Deși etică, estetică imagine logică și propoziție. Ele sunt modele ale
Wittgenstein și misticism realității (relație izomorfă între două fapte, unul logic
spune explicit (6.4–7). și unul real, în care fiecărei părți componente a unuia
că importanța să–i corespundă o parte componentă a celuilalt).
propoziției Imaginea își are obiectul ei din exterior și de aceea îl
este indirect reprezintă adevărat sau fals, dar, pentru a–l reprezenta,
proporțională imaginea trebuie să aibă în comun cu realitatea forma
cu numărul logică (adică forma realității). Deci forma de
cifrelor ei, reprezentare rezidă în identitatea formei logice cu
această regulă forma realității. Astfel, forma logică este comună
este uneori limbajului și lumii.
încălcată.
Tema centrală Aceste însușiri și coerentism. Primul curent prezintă sistemul
a cărții este sunt propozițiilor noastre despre lume sub o formă
relația limbaj– menționate piramidală, care are la bază anumite propoziții cu un
lume. Black o apofatic, ca statut privilegiat. Ele descriu direct senzațiile noastre,
compară cu într–un discursastfel acest curent încearcă să evite regresul la infinit,
relația dintre despre când fiecare propoziție se cere întemeiată de o alta. Iar
inspirație și Dumnezeu, se curentul coerentist are forma unui cerc și se pune
expirație. Sunt menționează accent pe coerența sistemului de propoziții. Însă aceste
trei perechi însușirile pe lucruri pot trece în planul secund, căci unii interpreți
principale: care nu le are. consideră că tocmai partea nescrisă a Tractatus–ului
nume— Ele nu pot fi este cea care contează, cea care este arătată, dar care
obiecte, descrise, nu nu se poate spune.
propoziții pot fi indicate
elementare— ostentativ, Criteriul de semnificație al lui Wittgenstein care
stări de lucruri folosind caracterizează propozițiile care nu se pot reduce la date
atomare, expresii ca: senzoriale drept pseudopropoziții este criticat de Karl
propoziții acesta, Popper. El o consideră o teorie neinfirmabilă, care se
compuse— aceasta, acela. autosigilează.
stări de Nu se poate
lucruri. spune nimic Bibliografie
Propozițiile despre ele,
elementare însă ele pot fi
conțin nume, arătate. Aici
iar ele sunt Wittgenstein Kimberley Cornish: The Jew of Linz. Hitler,
conținute de face distincția Wittgenstein and the Hidden Battle for Control in the
propoziții cea mai 20th Century, 1998
compuse. La importantă a
fel și stările de cărții sale: • Rush Rhees (ed.): Ludwig Wittgenstein -
lucruri ceea ce poate Porträts und Gespräche, 1987
atomare care fi spus (și
conțin obiecte poate fi spus
sunt conținute simplu) și ceeaTraduceri în limba română
de stări de ce poate fi
lucruri. doar arătat • Tractatus logico-philosophicus, traducere de
(etica, religia, Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Humanitas,
Obiectul este arta). București, 2001
definit de • Însemnări postume 1914-1951, traducere de
Wittgenstein Întrebarea Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu,
ca fiind simplu centrală a Humanitas, București, 1995, reeditare 2005
(2.02), cărții este • Caietul albastru, traducere de Mircea Flonta, în
substanța aceasta: cum colaborare cu Mircea Dumitru, Humanitas,
lumii (2.021), poate fi București, 1993, reeditare 2005
incolor descrisă lumea • Cercetări filozofice, traducere de Mircea
(2.032), stabil prin limbaj? Dumitru și Mircea Flonta, în colaborare cu
(2.027). Prin Este o Adrian-Paul-Iliescu, Humanitas, București,
urmare, problemă a 2004
obiectele la tradiției • Despre certitudine, Humanitas, București, 2005
care se referă analitice. S–au • Lecții și convorbiri despre estetică, psihanaliză
filosoful nu format în acest și credință religioasă, traducere de Mircea
sunt cele sens două Flonta și Adrian-Paul-Iliescu, Humanitas,
accesibile prin curente: București, 1993, reeditare 2005.
experiență. fundaționalism
Bibliogr • Janik,
Allan,
afie Toulmi
în n,
Stephe
limb n,
a Viena
lui
româ Wittge
nă nstein,
traduce
re de
• Andrei
Mircea
Alexan
Flonta,
dru
Human
Achim,
itas,
A
Bucure
spune
ști,
și a
1998
arăta.
• Flonta,
Onto-
Mircea
logia
,
în
Gândit
Tracta
orul
tus
singur
Logico
atic.
-
Critica
Philos
și
ophicu
practic
s,
a
Editura
filozofi
Lumen
ei la
, Iași,
Lugwi
2006,
g
• Wittge
Wittge
nstein
nstein,
în
Human
filosofi
itas,
a sec.
Bucure
al XX-
ști,
lea,
2008
coord.
Mircea
Flonta
și
Gheorg
he
Ștefan
ov,
Editura
Poliro
m, Iași,
2002