1. Concepia pragmatic standard, tradiional a ironiei 1.1.

Grice definirea ironiei drept implicatura conversationala declansata de exploatarea maximei calitatii 1.2. Searle (1979) ironia ca act de vorbire indirect 2. Teorii radical pragmatice - provoaca viziunea tradiionala asupra ironiei viziunea accesului direct la sensul ironic teoriile ce definesc ironia drept ecou implicit sau explicit 2.1. Sperber i Wilson ironia ca meniune-ecou; ironia ca interpretare-ecou de gradul II 2.2. Kreuz i Glucksberg teoria amintirii ecou 2.3. Gibbs / Gibbs i OBrien poetica mental i conceptualizarea ironic 3. O viziune moderat asupra ironiei o preluare parial a lui Grice i o critic conciliant a teoriei lui Sperber i Wilson Teoriile ce definesc ironia drept prefctorie / disimulare 3.1. Clark i Gerrig teoria prefctoriei / disimulrii ironice 3.2. Kumon-Nakamura, Glucksberg i Brown teoria prefctoriei aluzive 4. Rachel Giora - respingerea polemic (si rivala) a viziunii lui Sperber i Wilson; o revizuire original a concepiei modulare a lui Grice 4.1. Giora ironia ca negaie indirect / ironia i teoria proeminenei cognitive gradate 4.2. Winner i Gardner teoria contientizrii metalingvistice a ironiei (1993); Dews i Winner ipoteza tentei ironice (1995) 4.3. Kotthoff teoria rupturii evaluative; dubla perspectiv (engl. perspectivity) contrastiv 5. Concluzii privind definiiile i descrierile ironiei n pragmatica lingvistic i cognitiv