UNIVERSITATEA ″OVIDIUS″ DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAM DE STUDII: FARMACIE
DISCIPLINA: METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

PROIECT DE CERCETARE
LEGALIZAREA DROGURILOR UȘOARE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
LECTOR UNIV. DR. CRISTINA LUIZA ERIMIA

STUDENT:
GÎLDĂU ELIADE-ADRIAN
AN IV, GRUPA 4

CONSTANȚA
2019
Cuprins

Introducere ................................................................................................................................................... 1
Efectele drogurilor ........................................................................................................................................ 3
Argumente pro-legalizare ......................................................................................................................... 3
Argumente contra legalizării ..................................................................................................................... 4
Drogurile ușoare............................................................................................................................................ 5
Marijuana .................................................................................................................................................. 6
Beneficiile și riscurile aduse de consumul de marijuana .......................................................................... 7
Studiu privind legalizarea ............................................................................................................................ 10
Legislația.................................................................................................................................................. 10
Ilegal nu înseamnă inaccesibil ................................................................................................................. 10
Buget și economie ................................................................................................................................... 11
Studiu de caz ............................................................................................................................................... 12
Concluzii ...................................................................................................................................................... 14

1
Introducere

Drogurile sunt substanțe artificiale, create de oamenii de știință în anumite situații-

limită. Cauzele au fost, de regulă, războaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru
armatele diverselor popoare, care trebuiau să reziste în regim de război, de multe ori
fără hrană și fără apă. Așa au luat naștere subsțantele excitante – droguri în forma
primară. Tot războaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul al XVII-lea, s-a
descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de răni. Cu timpul,
s-a realizat că morfina, administrată în mod repetat, duce foarte repede la dependență
fizică si psihică. S-a căutat un înlocuitor și, prin derivarea morfinei cu opium-ul, s-a
descoperit heroina, care inițial se credea că nu dă dependență așa de mare ca morfina. În
realitate, dependența de heroină este de șapte ori mai mare decat cea de morfină!
Drogurile ușoare reprezinta un subiect controversat, care este mult discutat, de la
simple păreri ale oamenilor de rând până la studii efectuate de către organizații cu
experiență vastă în domeniu. Sunt puse în discuție atât efectele benefice, care pot rezulta
din legalizarea drogurilor ușoare, cât și cele malefice.
Populația tânără din România, în marea ei majoritate, este conștientă de efectele
negative ale consumului de droguri ușoare și de faptul că legalizarea lor este o problemă
cu consecințe sociale dintre cele mai profunde, nu doar un “moft” fără riscuri. Cele mai
mari pieţe pentru trafic şi consum sunt orașul Bucureşti şi centrele universitare. Agenția
Antidrog arată că aprox. 11% dintre adolescenți consumă droguri ușoare, în special
marijuana. [1]
În România, deţinerea pentru consum propriu este sancţionată penal. Unele state
încep să legalizeze consumul recreaţional de marijuana. De asemenea, nu doar faptul că
cineva dă altcuiva un „cui” este interpretat ca trafic de droguri de risc şi este pedepsit, ci
chiar şi deţinerea pentru consum propriu este sancţionată penal, iar despre acest lucru a
vorbit judecătorul Cristi Dănileț:
″Legea 194/2011 se referă la etnobotanice, iar Legea 143/2000 se referă la droguri.
Azi sunt extrem de mulţi consumatori de droguri uşoare. Din experienţa pe care o am ca
judecător în astfel de cauze şi ca promotor al educaţiei juridice în rândul elevilor, vă
spun că nu există liceu unde să nu se consume etnobotanice sau marijuana. Mai mult,
potrivit datelor furnizate de Agenţia Antidrog, consumul este exploziv la elevii de clasa
a noua. Trebuie să se ştie că legislaţia noastră actuală interzice atât cultivarea şi
producerea, cât şi importul, vânzarea, dăruirea sau deţinerea unor astfel de substanţe.
Desigur, niciun procuror de la DIICOT nu va trimite în judecată pe cineva care fumează
un cui sau un joint şi este pentru prima dată în contact cu legea. Dar de la consumatori
se ajunge la dealeri…Procurorii deschid pe bandă rulantă dosare pentru că aşa sunt
obligaţi de lege, ca apoi să le închidă prin renunţare la urmărire penală dacă suspectul
recunoaşte fapta, nu are antecedente penale şi cantitatea de substanţă este redusă.
Judecătorii par să accepte că acest fenomen, al consumului de droguri uşoare, nu mai
poate fi stopat: rar sunt pedepse cu închisoarea la infractorii mici primari, în rest fie se
amână aplicarea pedepsei, fie se dau pedepse cu suspendarea condiţionată. Dar dealerii
nu sunt iertaţi: pedepsele sunt aproape întotdeauna mari şi cu executare în penitenciar.
Unii susţin că deţinerea unei cantităţi mici de canabis nu mai trebuie incriminată şi că

2
un consum controlat ar trebui permis. Eu constat că acesta este, de altfel, trend-ul în
lume. Cu siguranță, trebuie regândită și la noi incriminarea deținerii pentru consum
propriu. Legea trebuie să apere terții, fiecare adult să fie însă liber să decidă ce face cu
corpul său atât timp cât nu afectează pe un altul. Dar, totdodată, eu cred că ar trebui
mărite drastic pedepsele pentru deținere și vânzare de etnobotanice. Acestea produc un
efect fizic și psihic devastator.″ [2]
Articolul 4 din Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri spune foarte clar: ″cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea,
extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru
consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani.″
Psihologii atrag atenţia asupra efectelor negative ale consumului excesiv de droguri
uşoare, însă admit că, legalizat sau nelegalizat, consumul, în special de marijuana, nu va
dispărea. Soluţia ar fi ca tinerii să fie instruiţi, să cunoască efectele negative şi să nu
consume în exces, la fel cum este şi în cazul consumului de alcool. De altfel, tendinţa la
nivel mondial este de legalizare a consumului recreaţional de marijuana. Recent,
Canada şi Georgia au făcut acest lucru.[3]

Efectele drogurilor

Înainte de a ne putea pronunța asupra acestui fapt trebuie să ne asigurăm că suntem

conștienți si informați în legatură cu toate aspectele consumului de droguri ușoare, de la
efectele negative și pozitive asupra generației noastre până la cele asupra generațiilor
care vor urma.

Argumente pro-legalizare

Ce-ar trebui știut foarte clar, de la început, este faptul că drogurile n-ar trebui băgate
toate în aceeași oală. Știm cu toții că există diverse tipuri de substanțe și, prin urmare,
diverse efecte. Clasificările sunt multiple: există, cum le place autorităților noastre să se
exprime, droguri de risc, droguri de mare risc, precursori sau psihedelice, amfetamine si
opiacee sau, pur si simplu, heroina si restul. Așa că, înainte să ne asumăm o poziție
fermă, e recomandat să clarificăm întai subiectul.
Marijuana și hașisul sunt, fără îndoială, cele mai inofensive droguri. Și deși cei care
raționează pot să observe cu ușurinta acest lucru, atât marijuana cât și hașisul sunt puse
sub aceeasi umbrelă cu chestiile mai “grele”. Și asta se intamplă pentru că argumentele
celor care se pronunță împotriva drogurilor sunt aduse in discuție, de obicei, într-o
evidentă necunoștință de cauză, ca să nu mai vorbim de o lipsă completă de experiență.
Logica elementară ne învață că generalizarea este un lucru rău. O mulțime de oameni se
scandalizeaza la auzirea zvonurilor despre tineri consumatori de cannabis (supranumit
"stupefiant" de reporterii zeloși), cu convingerea că, de la primul fum, adolescentul
deosebit de tulburat care fusese până deunăzi un copil bun și frumos va vinde mobila
din casă si se va agăța transpirat de calorifere. Lipsa de informație și refuzul de a

3
deschide ochii fac din militanții împotriva drogurilor, de cele mai multe ori, o masă
densă, îndreptata împotriva tuturor lucrurilor despre care s-a auzit ca sunt nocive.
Argumentele esențiale în favoarea drogurilor ușoare sunt destul de cunoscute: iarba
NU face rău. Indiferent cât ai fuma, singurul efect dăunator care s-ar putea răsfrange
asupra sănătătății tale e cauzat de tutun. Dimpotrivă, știm cu toții că iarba este prescrisă
în unele țări legal, ca terapie. Nu te transformă într-un bezmetic care pierde contactul cu
normele sociale, cu existența reală, urmărind himere pe bulevarde și cerșind sănătate
mintală sau euforie la pachet.
Senzațiile descrise în filme sau în documentare sunt hiperbolizate, situate
intenționat de o parte sau de alta a problemei și de multe ori eronate: ″the thrills, the
magic and the happiness″ au cu totul alt iz.
Fără îndoială, drogurile nu sunt pentru oricine. Asta nu înseamnă că există indivizi
meniți consumului de droguri, dar înainte să blamezi substanța, aruncă un ochi către
persoana nevinovată căreia joint-ul i s-a ascuns in buzunar sau căreia ketamina i s-a
asezat sub nas tocmai cand respira. Un dram de minte n-a stricat nimănui niciodată. Aș
propune sa nu mai presupunem că adolescenții sunt ademeniți de puterile malefice ale
“stupefiantelor”, împotriva cărora nu pot lupta nici dacă-și folosesc creierul la capacitate
maximă.
Ca efecte pozitive putem enumera:
 scăderea corupției, acestea nemaifiind vândute pe piața neagră;
 acțiunea placută, euforizantă;
 socializarea, în cazul unui consum strict ocazional;
 eliminarea stărilor de tristețe, de deprimare și uitarea problemelor.

Argumente contra legalizării

Am vorbit de elemente harmless, de puterea de decizie a oamenilor care hotărăsc să

încerce cel puțin o dată și despre lipsa de informație a militanților antidrog. Există o
anumită obligație morală ca, după ce am vorbit de toate acestea, să vorbim despre
heroină. Heroina, care este cu totul altceva decât tot ceea ce am vorbit pana acum. La fel
și aici, informarea este imperios necesară, dar un NU sănătos ar împiedica alunecarea
catre partea întunecată a lumii magice.
În privința drogurilor precum heroina sau cocaina, argumentul forte este
dependența. Da, dau dependență, și nu dupa″n″ doze, ci după una-două! Plus că o
supradoză poate fi fatală, mai ales dacă sunt amestecate într-un speedball. Iar dacă nu se
produce fatalitatea, nici să nu mai vorbim despre efectele fiziologice, care nu sunt deloc
plăcute: organelor noastre (inima, ficatul, rinichii) nu le place deloc heroina!
Este evident că aici nu mai merge cu ″încerc sa vad cum e″ și că ar fi mult mai bine
să te abții. Drogurile de acest fel au efect pe termen lung, putând chiar să aducă
modificări de comportament. Și nouă ne place așa cum suntem, nu-i așa? :)
Un argument in defavoarea drogurilor, fie ele ușoare sau grele, este că mereu vrei
mai mult. Fumezi iarbă, poți să încerci hașiș. Poate vrei să vezi și cum sunt pastilele?

4
Un pic de ecstasy, un pic de LSD, poți ajunge la cocaină sau heroină fără să-ți dai
seama, dacă ești o persoană slabă.
Bineînțeles, pot urma contra-argumente... mai ușurele. Că nu esti stapân pe acțiunile
tale, că poți face greșeli sau că-ți poți face rău ție și altora.
Nu vrei să te trezești dimineața la poliție și să afli că ai făcut accident sau ceva de genul
ăsta. Sau să te trezesti deprimat, într-o stare proastă și, evident, să mai vrei!
În cazul drogurilor injectabile, pericolul refolosirii acelor e, de asemenea, mai
prezent decât ai zice la prima vedere. Da, ok, ai ace, dar ce faci când nu mai ești stăpân
pe tine și nu mai știi ce-ți înfigi în venă?
În concluzie, dacă ești ok cu tine însuți, nu-i o problemă că fumezi o țigară de
marijuana. Dar când vine vorba de heroină, cocaină etc., las-o baltă, chiar nu merită!
Efectele negative care pot fi enumerate sunt mult mai multe decât cele pozitive, ele
fiind și cauza pentru care există atât de multe dezbateri pe tema legalizării lor:
 sindromul de abstinență;
 deprimare, solitudine;
 violență;
 prostituție;
 vandalizare;
 furturi, tâlhării;
 afectarea noilor născuți de către mame care consumă droguri ușoare;
 afectarea responsabilității și eficacității la locul de muncă;
 curiozitatea și pentru alte tipuri de droguri, mai tari.
Un alt aspect legat de legalizarea drogurilor ușoare este mentalitatea românilor în
legatură cu drogurile, cuvântul acesta desemnând, de obicei, un lucru cu implicații
puternic negative. [4]

Drogurile ușoare

Dependența de droguri ușoare (in principal, canabis si derivatele sale) arată care
sunt pericolele ascunse in spatele cuvântului "ușor". Pericole pe care nu le știam, dar pe
care le bănuiam extrem de serioase si de amenințătoare pentru un om care ajunge să
consume aceste droguri. Mă așteptam la efecte devastatoare, la dependențe de care nu
mai poți scăpa, la eventuale sechele. Necunoașterea unui fenomen și a pericolului real te
poate face la fel de disponibil la dependență de drogurile de mare risc (heroina,
cocaina), ca și la drogurile ușoare (marijuana, canabis etc.).
Mai mult sau mai puțin, ținând cont și de mediul in care te afli, ai avut ocazia să
întâlnești sau să cunoști oameni care consumă droguri ușoare. În mediul urban, un
simplu sondaj printre colegii sau prietenii tăi îți va arăta că sunt mai mulți cei care au
încercat măcar să fumeze o țigară cu hașiș sau marijuana, decât cei care nu au încercat
niciodată. Cu luciditate și gasind satisfacție în a fi cu mintea limpede pentru observarea
celor din jur, nu mi-a părut niciodată atractivă pierderea controlului. Nu există, propriu-
zis, o dependență fizică de droguri ușoare, cât mai mult un abuz. Mai mult, în opinia
specialiștilor, tutunul (un drog legal) este mult mai periculos decât ar putea fi drogurile
5
ușoare. Unele din persoanele cele mai expuse riscului de a cauta elemente care să îi
ajute să se relaxeze sunt tinerii întreprinzatori, tinerii manageri, cei care au putere de
decizie, de voință și intelectul lor depinzând multe. În principal, aceștia sunt primii care
apelează la consumul de alcool, de canabis, de Diazepam sau de Xanax.
Drogurile ușoare sunt folosite, în general, în scopuri pur recreative și nu afectează în
niciun fel performanțele profesionale ale celor care le folosesc, în cazul unui consum
moderat. În afara cazurilor în care oamenii ajung să consume și la munca, drogurile
ușoare, consumate în timpul liber și in cantități moderate, nu îi împiedică pe oameni să
își desfașoare activitatea în bune condiții. Din punct de vedere statistic, consumatorii de
canabis (sau alte droguri usoare) au o viață absolut normală, atât din punct de vedere
afectiv, cât și profesional.[8]

Marijuana

Canabis, marijuana, iarbă sau weed sunt doar câteva dintre denumirile folosite
pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial:
Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai
folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-
227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale,
pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA, unele probleme neurologice şi, ca adjuvant,
pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.
Deşi în cea mai mare parte a secolului trecut marijuana a fost interzisă în marea
majoritate a ţărilor lumii, în ultimii ani mai multe state i-au reevaluat statutul legal.
Uruguay a devenit în 2013 prima ţară care a legalizat complet marijuana. În Olanda,
cetăţenii pot deţine şi cultiva marijuana, iar coffee shop-urile pot comercializa
marijuana, cu restricţie de vânzare pentru minori. În Spania, deşi oficial este interzisă
vânzarea marijuanei, ea poate fi consumată în „cluburile de marijuana”, care sunt
acceptate de autorităţi. De asemenea, conform mărturiilor turiştilor şi ale celor ce au
reuşit să evadeze din Coreea de Nord, marijuana este legală în această ţară şi pare să fie
consumată pe scară largă.
În SUA, marijuana a fost legalizată în statele Colorado şi Washington, însă rămâne
ilegală la nivel federal. În alte state, este permisă folosirea sa în scop medical, marijuana
fiind decriminalizată (posesia este în continuare ilegală, însă este clasificată drept
contravenţie, fiind rar sancţionată de poliţie). Vecinii acestora, canadienii, sunt cei care
au legalizat recent consumul de marijuana, în octombrie 2018.
Canabisul este singurul gen de plante care conţin o clasă unică de compuşi
moleculari, canabinoizii, o familie de substanţe chimice complexe ce acţionează asupra

6
receptorilor canabinoizi (molecule de proteine situate pe suprafaţa celulelor).
Cercetătorii au descoperit mai multe tipuri de canabinoizi, dintre care cei mai importanţi
sunt delta-9 tetrahidrocanabinolul (THC, un compus psihoactiv) şi canabidiolul (CBD,
un compus anti-psihoactiv).
Marijuana este folosită în toată lumea, mai ales datorită proprietăţilor sale
psihoactive produse de THC, principalul ingredient activ din plantă. De altfel, aceasta
este diferenţa dintre cânepa obişnuită şi cea de marijuana: dacă în drog THC-ul
depăşeşte nivelul de 20% din conţinutul total al plantei, în cânepa folosită pentru a
obține fibre şi alte produse de uz casnic THC-ul nu trece de 0,3%, fiind predominant
CBD-ul.
În ciuda faptului că oamenii au folosit plantele în scopuri recreaţionale şi medicinale
preţ de câteva mii de ani, canabinoizii au fost obţinuţi pentru prima dată în anii ‘40,
când au fost purificaţi din plante de canabis. Structura THC-ului a fost descoperită în
anii ‘60. După alte două decenii, cercetătorii au descoperit primul receptor canabinoid
din corpul uman şi că acesta produce substanţe similare canabinoizilor, care poartă
numele de endocanabinoizi.
Oamenii au două tipuri de receptori canabinoizi, CB1 şi CB2, care se găsesc în
locuri diferite şi au funcţii diferite. Receptorii CB1 se găsesc, în mare parte, în celulele
din sistemul nervos (inclusiv în anumite zone ale creierului) şi la capetele nervilor
situaţi de-a lungul corpului, pe când receptorii CB2 se găsesc în cea mai mare parte în
sistemul imunitar. Deoarece sunt situaţi în creier, cercetătorii cred că receptorii CB1
sunt responsabili pentru efectul psihoactiv al plantei de canabis. Receptorii CB2 sunt
responsabili de efectele benefice pe termen lung, pe care marijuana le are asupra
inflamaţiilor şi asupra bolilor similare.
Popularitatea acestui drog se datorează abilităţii sale de a reduce anxietatea şi de a
creşte nivelul de euforie. La fel ca în cazul altor substanţe folosite în scop recreaţional,
efectele marijuanei asupra sănătăţii depind de frecvenţa utilizării, concentrarea şi
cantitatea de marijuana consumată şi de vârsta consumatorului. Atunci când este
folosită ocazional de către adulţii sănătoși, marijuana are efecte negative reduse sau
inexistente.
În 2010, un comitet ştiinţific independent din Marea Britanie a analizat 20 de
droguri, pentru a evalua daunele pe care le provoacă atât indivizilor care le folosesc, cât
şi societăţii (prin criminalitate, distrugerea familiilor, absenteism la locul de muncă şi
alte probleme). Cumulând datele, cercetătorii au concluzionat că alcoolul este drogul cel
mai periculos, urmat de heroină şi de cocaina de tip crack. Marijuana s-a clasat pe locul
al 8-lea, prezentând un sfert din pericolul reprezentat de alcool.[5]

Beneficiile și riscurile aduse de consumul de marijuana

Majoritatea beneficiilor conferite de marijuana au legătură cu efectele sale

psihoactive. Marijuana este eficace împotriva stresului, reducând anxietatea, crescând
nivelul de euforie şi provocând o uşoară disociere de mediu în rândul utilizatorilor.
De asemenea, marijuana poate ajuta persoanele cu o greutate scăzută să mănânce mai
mult, deoarece stimulează apetitul. Din acest motiv, marijuana este utilă pacienţilor
afectaţi de cancer, căci stimularea apetitului îi ajută să îşi menţină o greutate sănătoasă,
ceea ce conduce la rate mai mari de supravieţuire. Oamenii afectaţi de dureri cronice se
numără, de asemenea, printre cei ajutaţi de marijuana.

7
 Dovezile preliminare sugerează că marijuana poate fi utilă şi persoanelor ce suferă
de Parkinson, Alzheimer şi de scleroză multiplă, însă este nevoie de mai multe cercetări
pentru a ajunge la o concluzie definitivă
Susţinătorii legalizării marijuanei vorbesc despre beneficiile pe care le are acest
drog ca analgezic şi auxiliar în ameliorarea durerilor pacienţilor care se supun
tratamentelor de chimioterapie sau radioterapie. Cei care se opun consumului de
marijuana susţin că ştiinţa trebuie să aducă suficiente dovezi pentru a arăta că acest drog
este sigur pentru sănătate.
Marijuana, stupefiantul magic care ne-ar putea ajuta în tratarea multor boli, de la
glaucom la scleroză laterală amiotrofică, ar putea să fie şi o ameninţare pentru inimă,
plămâni şi creier. Întrebarea care se pune este următoarea: legalizarea marijuanei ne-ar
putea face să trăim fericiţi până la adânci bătrâneţi?
Experţii de la Drug Enforcement Administration (DEA) consideră că marijuana are
un risc înalt de a genera dependenţă. De asemenea, specialiştii consideră că marijuana
nu are o utilizare medicală în Statele Unite ale Americii, iar consumul său nu poate fi
considerat drept unul sigur pentru sănătatea omului.
În ultimii trei ani, mai mult de 6.000 de studii despre canabis au fost publicate în
diverse reviste ştiinţifice, în acord cu National Organization for the Reform of
Marijuana Laws (NORML), o organizaţie care luptă pentru legalizarea marijuanei în
Statele Unite ale Americii. Multe cercetări s-au focalizat pe efectele drogului asupra
sistemului endocanabinoid, sistemul endogen care recunoaşte principalele proprietăţi
active ale canabisului. Acesta se găseşte în sistemul nervos central şi a stârnit interesul
cercetătorilor când au observat că sistemul endocanabinoid joacă un rol foarte important
în procesarea anumitor neutrotransmiţători, potrivit unui raport realizat de experţii
mexicani. Sistemul endocanabinoid acţionează ca o punte între minte şi corp, ajutând
diferite tipuri de celule să comunice între ele. Corpul uman este capabil să producă
substanţe chimice care au un efect similar cu cel al drogurilor în corp. Principalul
ingredient psihoactiv din marijuana, delta-9-tetrahidrocanabinol (THC), acţionează în
aceeaşi manieră ca și această substanţă chimică eliberată de organismul uman. Medicul
Julie Holland, autoare a unui ghid complet despre canabis, The Pot Book, spune că
marijuana este folosită în formă medicală pentru tratarea ameţelilor şi pentru stimularea
apetitului. De asemenea, marijuana este prescrisă pentru a diminua durerea cronică.
Experţii de la Universitatea din California au arătat că planta îi poate ajuta pe
pacienţii care suferă de dureri neuropatice, de obicei cauzate de boli degenerative cum
ar fi scleroza multiplă sau fibromialgia. Durerea neuropatică este un efect secundar
comun al chimioterapiei sau al radioterapiei.
Un alt studiu publicat în British Medical Journal a arătat că marijuana micșorează
riscul de diabet zaharat II datorită proprietăţilor sale antiinflamatorii. Deşi drogul are
destul de multe beneficii, canabisul nu trebuie văzut ca o substanţă inofensivă, arată
NORML. Compuşii săi activi pot produce o varietate de efecte psihologice şi euforice.
National Institute of Drugs Abuse din Statele Unite ale Americii arată că marijuana
cauzează o creştere a ritmului cardiac, fapt care ar putea duce la un infarct, în cazul
persoanelor consumatoare. Fumul marijuanei conţine agenţi cangerigeni similari cu cei
prezenţi într-o ţigară obişnuită.
Un studiu publicat în anul 2011 în Journal Addiction a demonstrat că marijuana are
efecte negative, pe termen lung, asupra memoriei şi asupra învăţării. Experţii au
observat că adolescenţii care fumaseră marijuana cel puţin patru zile pe săptămână,
pierduseră aproximativ opt puncte din coeficientul intelectual. Adulţii care consumaseră
marijuana în perioada adolescenţei au avut probleme de memorie şi probleme de

8
concentrare. Creierul copiilor şi adolescenţilor continuă să se dezvolte, motiv pentru
care ei sunt mai vulnerabili la efectele drogurilor decât adulţii.
Persoanele care provin din familii cu antecedente în ceea ce priveşte bolile mintale
prezintă un risc crescut de a avea efecte negative asupra sănătăţii din cauza consumului
de droguri. Numeroase studii au relaţionat consumul îndelungat al marijuanei cu
creşterea nivelului de anxietate, depresie şi schizofrenie. Un studiu recent publicat în
American Journal of Addictions a demonstrat o relaţie de dependență între consumul de
marijuana la adolescenţi şi creşterea riscului de a avea un comportament antisocial la
vârstă adultă.
Experţii spun că mai sunt necesare şi alte studii pentru a arăta adevăratele beneficii
pe care le are marijuana, atât pentru uzul în manieră recreativă, cât şi în cel medical.
Cel mai mare dezavantaj asociat consumului de marijuana este internalizarea
receptorului NMDA, ceea ce poate duce la o slabă retenţie a amintirilor.
Consumul ocazional de marijuana nu afectează memoria de lungă durată şi nici
capacitatea de a forma amintiri. Activarea receptorului CB1 duce însă la o sporire a
activităţii şi a fluxului sanguin într-o regiune a creierului numită cortexul cingulat
anterior (CCA), ceea ce declanşează creşterea tensiunii arteriale diastolice (al doilea
număr cu care se exprimă măsurătorile de tensiune). Acest lucru înseamnă că marijuana,
atunci când este combinată cu substanţe stimulante, poate creşte riscul de probleme
cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord.
Consumul frecvent de marijuana transformă această stimulare a fluxului sanguin
într-o atenuare a fluxului sanguin atunci când receptorul CB1 este internalizat.
Consumul foarte frecvent, definit prin 5 sau mai multe jointuri în fiecare zi, poate chiar
duce la reducerea în dimensiuni a cortexului cingulat anterior, ceea ce poate afecta
capacitatea de atenţie şi creşte riscul de a dezvolta o psihoză. Când cortexul cingulat
anterior este afectat în acest fel, este posibil să nu mai revină la dimensiuni normale
chiar în situaţia în care consumul de marijuana încetează.
Iată care sunt efectele marijuanei asupra memoriei:
● Consumul de marijuana provoacă o stare temporară de reducere a
capacităţii de memorare pe termen scurt. Este vorba despre aceeaşi senzaţie pe
care o aveţi când vă uitaţi la ceas, iar la scurt timp după aceea nu mai ţineţi
minte ce oră este. Acest efect nu provoacă probleme de memorie pe termen lung.
● Cei care consumă frecvent marijuana pot suferi o uşoară tulburare
cognitivă, aşa-numita „ceaţă a creierului” (brain fog), dacă încetează să consume
marijuana, dar acest efect dispare după două săptămâni, fără a provoca daune pe
termen lung.
● Cei care consumă foarte multă marijuana pot avea dificultăţi de
concentrare şi de învăţare dacă le-a fost afectat cortexul cingulat anterior.
Cercetătorii au descoperit o metodă prin care consumatorii de marijuana pot preveni
pierderea temporară a memoriei ce apare în urma consumului: medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofenul sau aspirina. Acestea previn apariţia
tulburărilor de memorie provocate de THC, însă menţin abilitatea acestuia de a reduce
plăcile de beta amiloid şi de a atenua neurodegenerarea.[6]

9
Studiu privind legalizarea
Legislația

Potrivit Legii 143/2000 dacă cineva dă altcuiva un joint poate fi încadrat la oferire
de droguri de risc. Articolul 2 din lege spune, la alineatul 1:
"Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind
circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și
interzicerea unor drepturi."
La alineatul 2, legea spune:
"Dacă faptele prevăzute la alin. 1 au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."
Drogurile de mare risc sunt cocaina, heroina etc.
Articolul 4 din lege reglementează consumul propriu:
"Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept,
se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani."
se arată în Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri.[2]

Ilegal nu înseamnă inaccesibil

Incriminarea anumitor substanţe încurajează şi crearea altora noi, de sinteză,

pe care autorităţile nu le descoperă imediat şi ale căror consecinţe consumatorii le
află când este prea târziu. Luna trecută, poliţiştii au anunţat o noutate absolută şi
pentru piaţa românească: intrarea unui nou drog halucinogen.
Legile dure împotriva consumului nu reuşesc să oprească sau să controleze
vânzarea către minori, aşa cum se întâmplă în cazul alcoolului sau ţigărilor. Un
sondaj realizat printre elevii de școală generală şi liceu arată că, în ilegalitate, piaţa
drogurilor îşi caută clienţii mai ales printre grupele vulnerabile de vârstă. Potrivit
sondajului, singurele droguri oferite gratuit minorilor, chiar la şcoală, sunt cele
ilegale (de la marijuana sau haşiş până la mult mai periculoasa heroină).
Comercianţii de alcool şi tutun nu au nevoie să facă un astfel de „sampling“ ilegal,
atâta timp cât îşi găsesc suficienţi clienţi aflaţi la vârsta la care au discernământ.
Potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), prevalenţa consumului de droguri
ilegale în rândul elevilor de 16 ani a crescut în ultimii ani, ajungând la 14,5% în
2007. Iar ilegalitatea nu a făcut automat drogurile inaccesibile, o treime din tinerii
din ţară (şi 40% dintre bucureşteni) afirmând că şi le pot procura uşor în 24 de ore.
Singurul succes pentru reducerea consumului de canabis vine dintr-o zonă
surprinzătoare, cea a unei substanţe rămase legale, dar pentru care campaniile de
informare şi educare au început să aibă efect: tutunul. Atât UNODC, cât şi
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) au constatat o

10
scădere a consumului de canabis în statele dezvoltate, OEDT găsind şi o explicaţie:
scăderea consumului de tutun, cu care marijuana este adesea amestecată. O
schimbare de atitudine obţinută la nivel cultural, care arată o destinaţie mai eficientă
ce poate fi dată, prin programe de educaţie şi sănătate, fondurilor uriaşe cheltuite
acum în vânătoarea inutilă de consumatori şi comercianţi de droguri. În România,
sunt cercetate în fiecare an peste 1.400 de persoane (doar pentru consum), dar nu
există o evaluare a cheltuielilor publice totale angrenate de incriminarea drogurilor.
Cât de mari pot fi acestea o arată estimările unor state mai interesate de statistici.
OETD apreciază la 28-40 miliarde de euro cheltuielile publice anuale din UE, adică
60 de euro din banii fiecărui cetăţean al Uniunii. Statul britanic alocă peste 20
miliarde euro, cel italian - 6,4 miliarde euro, pentru a opri o piaţă pe care
consumatorii cheltuiesc „numai“ patru miliarde de euro.[3]

Buget și economie

Posibilităţilor de a direcţiona aceste sume în programe mai importante sau în

lupta cu infracţiunile violente, legalizarea le-ar adăuga încasarea unor sume
suplimentare la buget. În 2007, s-au confiscat în România 2,12 tone de canabis şi
sute de kilograme de droguri de sinteză. La buget au intrat însă mai puţin de 33.000
euro din valorificarea altor bunuri confiscate de la traficanţi. Statele care iau în
calcul legalizarea anticipează, din taxare, venituri de ordinul sutelor de milioane sau
miliardelor de dolari, după mărimea pieţelor.
Un câştig suplimentar îl poate aduce în turism atitudinea tolerantă faţă de
droguri. „Pentru a deveni oportunitate pentru un turism civilizat nu este însă
suficientă simpla legalizare. Ca să atragi turişti de calitate, ca în Amsterdam, nu ca
în America de Sud, unde ai acces uşor şi la droguri şi la prostituţie la orice colţ de
stradă, e nevoie de integrarea într-un concept de imagine bine structurat“, spune
Ciprian Enea, consultant Best Turism, precizând că e necesară o infrastructură
specială, greu de obţinut într-o ţară care se descurcă greu şi cu modele de turism mai
puţin sofisticate, de genul „pe urmele lui Dracula“. Pentru Olanda, tradiţia unui
astfel de concept turistic, asociat valorilor de libertate individuală preţuite de
populaţie, înseamnă o cifră de afaceri de aproape 380 milioane de euro pe an pentru
cele peste 700 de coffee shopuri (pot vinde legal maximum cinci grame de canabis
unui client şi pot păstra stocuri de cel mult 500 de grame), plus miliarde de euro
cheltuite suplimentar de turişti în ţară.
45% din consumatorii de canabis fumează doar ocazional, potrivit datelor
furnizate de UNODC în estimarea cererii globale, folosind 0,6 grame pe an, din care
pot pregăti maximum 2-3 ţigarete
71 milioane de europeni, adică circa 22% din populaţia adultă, au consumat
canabis cel puţin o dată de-a lungul vieţii, potrivit OEDT. În ultimul an, au
consumat canabis 23 de milioane de europeni adulţi
190 milioane de persoane din întreaga lume au consumat canabis în ultimul an,
adică 4,4 % din populaţia totală a globului cu vârste între 15 şi 64 de ani, potrivit
celei mai noi estimări a UNODC. [3]

11
Studiu de caz

Scopul acestui studiu a fost atât acela de a afla cunoștințele tinerilor despre
drogurile ușoare, cât și parerea lor în legătură cu consumul și legalizarea acestora.
Tip de studiu: ancheta de opinie (de tip observational descriptiv), realizata in
perioada 20 decembrie - 30 decembrie 2018.
Populatia studiata: tineri din localitatea Tîrgoviște, cu vârste cuprinse între 20 și 30
ani. Lotul total de respondenți a fost format din 100 persoane.
Instrumentul de colectare a datelor: a fost utilizat un chestionar, care cuprinde 5 de
intrebari cu raspuns inchis.

30

29

28

27

26
Femei
25
Bărbați
24

23

22

21

20

0 5 10 15 20

Figură 1. Distribuția pe vârstă și sexe

Majoritatea tinerilor chestionați au fost de sex masculin. Doar 9 dintre persoanele

chestionate au fost de sex feminin.

12
 URBAN
RURAL

Figură 2. Distributia pe mediul de rezidență

Dintre respondenți, 92% au fost din mediul urban și doar 8% din mediul rural.

80

70

60

50 MĂ ABȚIN

40 NU
DA
30

20

10

0
DA NU MĂ ABȚIN

Figură 3. Opinia privind legalizarea drogurilor ușoare

Dintre respondenți, majoritate covârșitoare (71 dintre aceștia) a fost de părere că

drogurile ușoare ar trebui legalizate. Doar 26 dintre respondenți au fost de părere că
legalizarea nu ar fi cea mai bună soluție (probabil, cei care nu au consumat), în timp ce
3 dintre cei chestionați s-au abținut.

13
Concluzii

Punând în balanță atât efectele pozitive, cât și cele negative ale drogurilor ușoare,
consider că legalizarea în România nu ar fi cea mai bună variantă. Deși o mare parte
dintre tinerii români au declarat că au incercat cel puțin o dată să fumeze marijuana,
cred că situația nu ar mai fi atât de mult sub control și vârsta de la care ar începe
consumul în rândul adolescenților ar scădea dramatic. Deși s-a demonstrat că aceasta ar
avea si un efect terapeutic, sunt sigur că 99% dintre consumatori nu ar utiliza-o in acest
scop.
Pe de altă parte, statisticile au demonstrat că există vicii mult mai periculoase decât
consumul de marijuana și ar exista posibilitatea ca legalizarea să nu fie un lucru chiar
atât de rău precum îl văd unele persoane.

14
Bibliografie

[1] http://imake.lefo.ro/~laurentiu.bulgaru/wp/wp-
content/uploads/2015/05/DROGURILE-SI-EFECTELE-LOR.pptx

[2] https://www.g4media.ro/consumul-de-droguri-usoare-legalize-or-prosecute-it.html

[3] http://www.rasfoiesc.com/hobby/diverse/STUDIU-PRIVIND-LEGALIZAREA-
DRO79.php

[4] http://www.sfatulmedicului.ro/Abuz--dependenta--si-intoxicatii/consumul-de-
marijuana-efecte-asupra-organismului-indicii-pentru-parinti_7426

[5] https://www.descopera.ro/stiinta/13252438-marijuana-dincolo-de-mituri-si-
mistificari-ce-spune-stiinta

[6] https://www.capital.ro/legalizarea-singura-iesire-din-razboiul-drogurilor-
121518.html

[7] https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6199194-despre-legalizarea-drogurilor-usoare-
psihologul-violeta-faragau-risti-daca-fumezi-marijuana-cum-iarba-vanduta-romania.htm

[8] https://www.feminis.ro/puterea-si-dependenta-de-drogurile-usoare_2601.html

15