AMG I C

Drogurile

La începutul mileniului III omenirea se confruntă cu un fenomen ce a luat o amploare

nebănuită în urmă cu câţiva ani- consumul de droguri, fenomen care riscă să atingă
dimensiunile unei ,,epidemii”. Se consideră că în lume, la ora actuală sunt peste 200 milioane
de consumatori (din care majoritatea au vârste sub 30 de ani), care se regăsesc în cele mai
diverse categorii sociale şi profesionale .

Drogul reprezintă o problemă socială, generând: sărăcie, hoţie, şantaj, corupţie, crimă,
terorism.

Comitetul de experţi în probleme de toxicomanie din cadrul OMS consideră drogarea ca o

stare de intoxicaţie periodică sau cronică, dăunătoare individului şi societăţii, generată de
consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic. Ea se caracterizează prin:

-invincibilă dorinţă sau o necesitate obligatorie de drogare şi de procurare a

drogului prin orice mijloace;

-tendinţă de a mări doza;

-dependenţă de ordin psihic şi uneori fizic faţă de efectele drogului, cu apariţia

sindromului de abstinenţă la suprimarea drogării.

Originea cuvântului drog este obiectul unor controverse: după unii autori acest cuvânt ar
proveni din cuvântul persan „droa" ce înseamnă miros aromatic; după alţii ar proveni din
cuvântul evreiesc „rahab" care înseamnă parfum, iar după alţii la originea etimologică a
cuvântului drog ar sta termenul de origine olandeză „droog", ce desemnează substanţele
vegetale vândute de farmacişti.

Drogurile sunt acele substanţe chimice, naturale sau de sinteză, care pot modifica
comportamentul consumatorului, starea sa fizică şi psihică, îi pot influenţa activitatea şi pot
duce la afectarea organismului în general şi a anumitor organe. Definiţia legală a drogurilor
(în sensul de Legii nr.143 din 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de
droguri) este: „Drogurile sunt plantele şi substanţele stupefiante sau psihotrope sau
amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe.

Toleranţa constă în reducerea sensibilităţii faţă de acea substanţă, fapt ce face necesar
doze mai ridicate pentru a obţine acelaşi efect precum cel obţinut anterior cu o doză mai
redusă.

Dependenţa descrie acel comportament al unei persoane care consumă zilnic droguri şi
care are dificultăţi în a renunţa la consum. Consumul de droguri generează:

-Dependenţă fizică este starea adaptativă caracterizată prin apariţia de tulburări

fizice intense care se manifestă la reducerea dozelor, la întreruperea completă a administrării
sau la amânarea acesteia peste limitele suportabile de către organism.

-Dependenţă psihică este starea în care drogul produce un sentiment de

satisfacţie şi o impulsiune psihică, care cere administrarea periodică sau continuă a drogului,
spre a provoca plăcere sau a evita indispoziţia

Clasificarea drogurilor în funcţie de originea produsului:

1. droguri naturale;

2. droguri de semisinteză;

3. droguri de sinteză (sintetice).

1. Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele,
cannabisul şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii
halucinogene.

2. Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă
naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).
3. Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina,
LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în
laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte
produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai
multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională, fiind totodată larg răspândite şi
uşor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependenţă psihică şi uneori fizică
producând totodată şi fenomenul de toleranţă. (Eugen.M Giurcan, Nintai)

Consecinţele consumului de droguri

În ultimii ani, fenomenul consumului de droguri a luat amploare din ce în ce mai mult. La
ora actuală mass-media aduce în atenţia populaţiei faptul că orice drog consumatîn mod
repetat conduce la toxicomanie, dependenţă, toleranţă şi sevraj.Conceptul de toxicomanie face
referire la acea stare de intoxicaţie acută saucronică, dăunătoare individului sau societăţii.
Această stare se produce când o persoanăcu anumite trăsături de personalitate şi zestre
genetică consumă substanţe psihic active cuanumite particularităţi fizice şi chimice şi mod
specific de acţiune. OMS defineşte toxicomania sau drogodependenţa ca fiind „acea stare
somatico-psihică determinată de consumul excesiv şi repetat al unui drog, cu instalarea
fenomenelor de toleranţă, dependenţă şi apariţia sevrajului, în momentul încetării
consumului”.

Toxicomania nu poate fi redusă la o singură conduită sau comportament, eavizează un

ansamblu de conduite. Unii autori vorbesc despre o toxicomanie minoră provocată de alcool
şi una majoră provocată de opiu, haşiş, marijuana. De-a lungulconsumului de droguri,
majoritatea toxicomanilor au avut experienţa unei supradoze.Aceasta presupune administrarea
unei cantităţi de drog mai mare decât poate suporta organismul consumatorului, cu riscul de a
provoca moartea acestuia.

Într-un consum repetat de droguri apare inevitabil toleranţa. Aceasta reprezintnevoia de

creştere a cantităţii de substanţe pentru a obţine acelaşi efect cantitativ saucalitativ ca la
începutul administrării drogului sau creşterea efectului la folosirea aceleiaşidoze de substanţe.
 Tulburările de sevraj apar în urma renunţării la consum şi include manifestări fizice
precum: transpiraţie, tremur al extremităţilor, tahicardie, greaţă,vărsături şi manifestări psihice
asemenea anxietăţii, halucinaţiilor, tulburărilor de atenţieşi memorie, iritabilităţii.

Alte consecinţe ale consumului de droguri constau în faptul că toxicomanul numai reuşeşte
să se maturizeze, este o persoană cu o stimă de sine scăzută, incapabilă să tolereze frustrări şi
să facă faţă diferitelor probleme, fiindu-i diminuate funcţionarea socială, familială şi
psihologică. Imaginea de sine a acestuia are mult de suferit, prin pierderea abilităţii de a trăi
emoţiile, ca parte intregrantă a conduitei umane. Atitudinea consumatorului poate varia în
funcţie de măsura cunoştinţelor sale în ceea ce priveştefenomenul consumului de droguri, de
la încrederea în capacitatea sa de a menţine uncontrol asupra consumului până la instalarea
unei stări depresive.

Bibliografie:

1. Eugen.M Giurcan, “Drogurile. Marijuana My anti-drug”, Editura Nintai

2. Rascanu Ruxandra, “Alcool si droguri : virtuti si capcane pentru tineri”,

Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2004

3. Sandu Florin, “Stop drogurilor”, Editura ?, Bucuresti, 2002