Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 3 Farmacologie

FARMACOCINETICA GENERALA

Circulatia medicamentelor n organism implic:


- transferul prin membranele biologice (mucoasa, endoteliu capilar, membrana celulara), in
cadrul etapelor de absorbtie, difuziune si eliminare;
- legarea de proteinele plamatice si tisulare in etapele de transport si distribuire;
- biotransformarea prin metabolizare.
1. Transferul prin membranele biologice
Diferitele compartimente prin care circul medicamentele sunt separate prin
membrane. Membranele biologice pot diferi structural, n funcie de rolul fiziologic
ndeplinit. Unele membrane biologice, cum este de exemplu: pielea, au o permeabilitate
sczut, rolul principal al acesteia fiind protecia organismului fa de mediul nconjurtor.
Alte membrane au o permeabilitate ridicat, ca de exemplu epiteliul tractului digestiv, care
este specializat n absorbie.
Traversarea membranelor biologice este un proces ntlnit att la absorbie,
distribuie, ct i la eliminare, fiind unul dintre procesele importante ale farmacocineticii.
Traversarea membranelor biologice depinde de structura chimic a substanei
medicamentoase, fiecare substan avnd un profil farmacocinetic propriu.
Membranele biologice :
- sunt structuri biologice foarte subtiri, constituite din complexe lipoproteice, intrerupte
prin pori;
- poseda sisteme membranare specializate si active de transport;
- sunt polarizate in stare de repaus, avand concentrate pe fata externa sarcini (+), iar pe
fata interna sarcini (-) ;
- controleaza fluxul de informatii intre celula si mediul inconjurator.

1
Factorii ce intervin in transferul prin membranele biologice:
Factorii ce depind de substanta medicamentoasa. Sunt:
- structura chimica
- greutate moleculara (masa moleculara)
- constanta de disociere si gradul de disociere
- liposolubilitatea formei nedisociate
- doza
- concentratia
Factorii ce depind de membrana. Sunt :
- tipul membranei
- lipidele
- porii
- sistemele membranare active de transport
- polarizarea
- starea fiziologica sau patologica a membranei
Factorii ce depind de mediul de pe cele doua fete ale membranelor. Sunt:
- proteinele din mediul respectiv : cavitare, plasmatice, tisulare
- pH-ul mediului
- alte substante cu care substanta respectiva poate interactiona
- vascularizatia si debitul circulator local
Reguli generale de transfer prin membrane
- trec mai usor substantele cu greutate moleculara mai mica, mai liposolubile si
nedisociate
- trec foarte usor moleculele cu un coeficient de partitie lipide/apa foarte mare
- nu trec substantele legate de proteine
Tipuri de transfer prin membranele biologice
Transferul pasiv :
- filtrare
- difuziune simpla
Transferul specializat:
- transport activ
- difuziune de schimb
- difuziune usurata
In transferul pasiv membrana este pasiva si trecerea se face fara consum de energie.
2
In transferul specializat membrana este activa, intervenind cu sisteme speciale active de
transport (purtatori sau carausi)
Transferul pasiv (fig.2)
Filtrarea : se efectueaza la nivelul porilor membranei pentru substantele medicamentoase
hidrosolubile in sensul gradientului de concentratie sau electrochimic si diferentei de presiune
hidrostatica si osmotica pana la anularea diferentei.

Transportul pasiv (fig.2)

Difuziunea simpla : are loc la nivelul complexului lipoproteic membranar, pentru substantele
medicamentoase liposolubile, nedisociate, in sensul gradientului de concentratie pana la
egalizarea concentratiei.
Transferul specializat
Transportul activ (fig.3):
- se realizeaza cu ajutorul sistemelor membranare de transport (carausi) si cu consum
de energie
- este dependent de procesele metabolice celulare furnizoare de energie si este inhibat
de toxicii acestor procese
- viteza este maxima atunci cand se satureaza sistemele de transport si transportul este
limitat in unitatea de timp
- se face contra gradientului de concentratie (de la concentratii mici la concentratii
mari).
- prezinta o inalta specificitate sterica
- permite competitia intre doua substante care sunt transportate de acelasi caraus
- trec substantele polare, disociate si ionii.

3
Transport activ (fig. 3)
Difuziunea de schimb (fig.4): transportorul ia substanta de pe o fata, o transfera pe
cealalta fata de pe care ia alta substanta si o transfera in sens invers.

Difuziunea de schimb (fig.4)

Difuziunea usurata (facilitata) (fig.5) : se face cu carausi dar in sensul gradientului


de concentratie si deci nu consuma energie celulara.

Difuziunea facilitata (fig.5)

4
Pinocitoza (fig.6) - este un transport transmembranar aparte, ce necesita consum de energie.
Consta in inglobarea si inconjurarea de catre membrana a picaturii ce contine substanta si
formarea unei vezicule ce se desprinde din membrana deplasandu-se in citoplasma.

Pinocitoza (fig.6)

S-ar putea să vă placă și